1. Expozitiunea: -primele 3 strofe
. Infatiseaza campul de batalie, prin descriere
. Mihai, prezentat din perspectiva pasei, este asemenea unui zeu neindurator, "cu fulgeru-n mana", "carare facand", lasand loc ostirii romane.
. In antiteza cu ostirea romana, "turcimea-nvrajbita"este in degringolada: "se rupe", "cade in mocirla". Insusi "fulgerul sinan"este vazut intr-o postura ridicola "se-nchina prin balta".
. Hassan, cel de-al doilea personaj, aflat in antiteza cu Mihai este prezentat static, "sub poala padurii", "Alaturi de drum
Departe de lunca". O strategie a acestuia si anume, ca armata lui Mihnea sa cada in spatele ostirii muntene este sortita esecului.
. Tabloul evidentiaza trasaturile antitetice ale celor doua personaje: Mihai este animat de un fierbinte patriotism, este imptuos, vijelios, curajos, bun strateg si organizator, pe cand Hassan se dovedeste a fi un las.
. Dinmismul este sugerat prin verbe de miscare: "s-azvarle", "o-mparte", "se-ndeasa", "se rupe", "cade", "se-nchina". Unele verbe la gerunziu se afla in rima, implicand dramatism scenic.
. Imaginile auditive au o mare forta de expresivitate: "urland ienicerii", :cu vuiet curgand"; ele sunt completete prin imagini vizuale de o expresivitate ridicata.
2. Intriga- urmatoarele 3 strofe
. Mihai isi alege "vreo doi" si pleaca spre gloata
. Hassan este cuprins de groaza "e negru-pamant", nu intelege ce se intampla, cum este posibil ca "puterea turcilor"sa fie "tariile plevei". Mihai savarseste minuni de vitejie, "cutreiere pamantul" incat pasei I se pare ca "vine furtuna".
Forta de sugerare si de caracterizare a hiperbolei (se exagereaza puterile personajului) este deosebita: "alearga navala nebuna", "e groaza si rai". Comparatiile hiperbolice "ca volbura toamnei", "ca lupu-ntre oi" sugereaza energia fantastica a ghiaurului Mihai.
3. Desfasurarea actiunii- urmatoarele 3 strofe
. Mihai il provoaca pe Hassan la lupta, dar acesta "fuge nebun" parandui-se "ca-n ghiara de fiara si-n gura de tun mai dulce-i pieirea"
. Strofa portret formand o hiperbola il infatiseaza pe voievod ca o forta dezlantuita a naturii, impunand o imagine monumentala dar terifianta in acelasi timp.
. Epitetul "salbaticul" evidentiaza groaza lui Hassan fata de forta supraomeneasca a domnitorului.
. Imaginea hiperbolica: aliteratia
enumeratia
metafora (cupola, tunet, . )
. Hiperbola propriu-zisa il proiecteaza pe voievodul roman in dimensiuni cosmice. Se contureaza astfel un personaj mitologic vazut din perspectiva imaginii sale exterioare, dar si interioare, dilatarea dimensiunilor fiind date de spaima.
. Vocabularul are o forta neobisnuita, contribuind la realizarea portretului supradimensionat al lui Mihai.
. Mihai repeta provocarea la lupta, la care pasa "mai tare zoreste"
4. Punctul culminant- urmatoarele 2 strofe
. Prezinta reactiile fiziologice si gesturile necontrolate ale conducatorului turc.
"ii dardaie dintii si-I galben pierit"
"cu ochii de sange, cu barba valvoi"
isi rupe vesmintele, nu-si ridica turbanul, pasa este salvat de spahii sai.
5. Deznodamantul- ultima strofa
. Il infatiseaza pe Hassan intr-o postura ridicola caci "a zacut de spaima o luna".
. Ironia, dispretul sunt sugerate si prin epitetul "bietului"
. Prin prezentarea acestei confruntari se legitimeaza o existenta eroica, promovandu-se o etica a luptei.
.
