Orice limba cunoaste expresii ,locutiuni ,imbinari de cuvinte valoarea lexicala a carora se indeparteaza mai mult sau mai putin de sensurile fiecarui cuvint luat aparte. Ele constituie un tezaur bogat, in care s-a invesnicit pentru intotdeauna intelepciunea poporului , experienta de viata si modul de gindire a acestuia.
Aceste imbinari "sudate" au fost numite frazeologisme (exista mai multe pareri si controverse la denumirea lor), comportamentul din care ele fac parte a fost numit frazeologie. Despre frazeologie, care este o ramura tinara (si aici opiniile cercetatorilor sunt divergente) si despre frazeologisme nu s-au scris multe lucrari-monografii. Insa in majoritatea gramaticilor autorii au cite un capitol sau paragraf referitor la expresiile "sudate". O monografie la tema data este "Frazeologia limbii romane" de Gh. Coltun aparuta recent (anul 2000), o alta lucrare , in acest sens, este "Фразеологиа современого француского языка" de Nazarion A. sau cea a lui Babkin A.M. "Русское фразеологиа, её развитие и навыки", s.a.
La transpunerea frazeologismelor dintr-o limba in alta se
intilnesc foarte multe greutati , deoarece aparitia lor intr-o limba a depins de traditiile poporului care vorbeste aceasta limba, de modul de viata diferit de alte popoare. Astfel ,sarcina principala acelui care traduce consta in faptul ,ca trebuie sa cunoasca cultura atit a poporului din limba careia traduce, cit si a celui in care traduce.
Problema redarii frazeologismelor in traducere nu a fost destul de amplu studiata. In acest sens, putem numi citeva lucrari care s-au ocupat de aceasta problema : Irina Condrea Redarea frazeologismelor in traducere -in : Comunicarea prin traducere -Chisinau,2001 ; Влахов С. Флорин С. Перевод фразеологических единиц - в Непереводимое в периводе-Moscova ,1986;Федоров А.В. Фразеологические средства и их переводов- в : Основы общей теории перевода; Socoliov V. Note despre traducerea frazeologismelor - in Cultivarea limbii 7- Chisinau, 1977 s.a.
In lucrarea de fata ne-am straduit sa mentionam problemele aparute in cadrul traducerii frazeologismelor , sa aducem niste solutii de rezolvare a acestor probleme .Ne-am propus ca scop gasirea acestor probleme de traducere; analiza unor exemple de frazeologisme care au fost nu chiar "bine" traduse ;depistarea cazurilor cind au fost omise la traducere frazeologismul ; observarea traducerii idiomelor, care au un grad inalt de "intraductibilitate"; depistarea metodelor si procedeelor utilizate de traducatori la redarea operii crengiene in rusa.
Am ales pentru exemplificare povestile lui Creanga , deoarece
sunt "imbibate" de expresii frazeologice, fiindca sunt scrise intr-un limbaj popular , iar frazeologismele sunt legate de folclor, dar nu numai.
Intilnim multe expresii care au origini in literatura artistica, in mitologia greco-latina, crestina, expresii ale unor oameni celebri. De exemplu, pentru toata lumea sunt cunoscute expresiile : calciiul lui Ahile , alma mater , a-si duce crucea , dati Cezarului ce-i a Cezarului, a fi sau a nu fi, a se lupta cu morile de vint ti multe altele. Din aceasta cauza ele au fost numite expresii "calatoare" sau cuvinte inaripate. Iar frazeologismele intilnite la Creanga sunt de origine folclorica si sunt cunoscute tuturor vorbitorilor de limba romana.
Lucrarea este alcatuita din doua capitole. Capitolul 1 intitulat "Aspecte ale frazeologiei lingvistice" se refera la frazeologisme si frazeologie , in genere. Aici sunt mentionate parerile diferitilor cercetatori care s-au ocupat de acest compartiment - frazeologia , de "expresiile sudate", de locul frazeologiei, in genere ; se aduc opiniile cercetatorilor care discuta daca frazeologia este un compartiment al lexicologiei (Corlateanu N., Melniciuc I.) sau al altui domeniu al lingvisticii, ori este o ramura aparte , independenta (Coltun Gh. ) s.a. Ne-am referit , de asemenea, la tipurile de frazeologisme si am expus clasificarea lor dupa diferite criterii : semantic (Corlateanu N.), structural (Coltun Gh.),valori( conotatii ), suplimentare (Melniciuc I.).
Capitolul 2 este intitulat "Problemele frazeologiei in traducere".
Aici am mentionat intr-un paragraf aparte notiuni despre traducere , in general, si in special , problema frazeologismelor in traducere, referindu-ne mai ales in baza operei lui Creanga tradusa in limba
rusa.
Lucrarea mai contine o bibliografie selectiva. La cercetarea problemei pe care ne-am pus-o ca scop am utilizat metode diferite, una dintre ele fiind metoda analizei exemplelor traduse. O alta metoda este cea comparativa; originalul s-a studiat vizavi de textul tradus. O metoda pe larg aplicata a fost lucrul cu dictionarul frazeologic roman-rus si cu alte dictionare frazeologice.
In concluzii am expus rezultatele la care am ajuns, tratind tema data.
"Adevarata bogatie (a unei limbi)
consista totdeauna in locutiuni,
in acele tiparuri neschimbate, care
dau fiecarei limbi o fizionomie
proprie " (M. Eminescu)
Capitolul I
Aspecte ale frazeologiei
lingvistice
Orice limba cunoaste imbinari lexicale, valoarea semantica a carora se indeparteaza mai mult sau mai putin de sensurile fiecarui cuvint luat aparte .In acest sens ne apar locutiunile , expresiile frazeologice , expresiile idiomatice s.a.
"Locutiunea este o constructie constanta din doua sau mai multe cuvinte care se comporta ca un cuvint si deci are un continut semantic unitar; locutiunea nu este o simpla suma a sensurilor obisnuite ale elementelor componente, ci o lexicalizare " [Iordan I. , Robu V., p. 336].Frazeologismul este "acea imbinare osificata de cuvinte (mai rar propozitii) care se repeta in limba data intr-o constructie sintactica fixata , gata facuta , cu o valoare semantica speciala, acceptata de vorbitorii limbii respective".[Corlateanu N., Melniciuc I., p. 119]. Idiomele sunt expresiile care au aparut drept rezultat al unui fapt istoric concret ,sunt niste "constructii sintactice osificate."[ Ibidem , p. 122] si se intrebuinteaza ca un tot intreg, iar vorbitorul n-are posibilitatea de a schimba locul elementelor componente.
Diferiti cercetatori categorisesc imbinarile "sudate" din punct de vedere semantic, in mod diferit. De exemplu N. Corlateanu si I. Melniciuc in lucrarea "Lexicologia" disting urmatoarele categorii de frazeologisme : unitati frazeologice si idiome sau expresii idiomatice [ Corlateanu N., Melniciuc I., p. 120].
Iorgu Iordan le numeste locutiuni, iar locutiunile substantivale - "compuse" si "izolari" : pierde-vara, zgiriie brinza s.a. [ Iorgu I.]. Al Philippide le numeste idiotisme. [ Philippide Al., p. 97].
Locutiunea constituie o bogatie a limbii. Aceste imbinari s-au format de-a lungul secolelor si sunt niste elemente importante ale expresivitatii. Ele apar, practic, in toate stilurile, dar mai ales in limba vorbita.
Fiecare cuvint luat aparte va avea alt inteles, decit sensul pe care il are intreaga imbinare "sudata" . De exemplu adjectivul alb este inclus uneori in sintagme cu forma fixa : piine alba, aur alb, carbune alb, vite albe, arme albe. Piine alba are in vedere nu numai piinea alba de griu, dar in genere, toate cerealierele. "Piine alba se mai zice in genere la griu ,ovaz si secara." (B. P. Hasdeu) .Prin vite albe se subintelege vitele mari cornute, care nu-s numaidecit albe. Armele albe sunt armele cu lama de otel, arme fara foc: cutitul, baioneta, sabia. In sens figurat prin carbune alb se au in vedere cursurile de apa, folosite ca sursa de energie electrica; aur alb inseamna "bumbac".
