Umanismul - e miscarea social-culturala a renasterii aparuta in Italia in sec. al XIV-lea.Evolutia acesteia va cuprinde si sec. al XV-lea si sec. al XVI-lea. In Germania si Tarile de Jos umanismul va fi promovat incepand cu sec. al XVI-lea, iar in Anglia, Spania si Tarile Romane abia in sec. al XVII-lea.
Aceasta miscare social-culturala apare ca o impotriva fanatismului si docmatismului specific Evului Mediu.
Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea umanismului sunt:
- dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;
- inflorirea oraselor;
- dezvoltarea burgheziei;
- marile descoperiri geografice;
- inventarea tiparului (in Gutemberg).
Trasaturile umanismului:
- aseaza in centrul preocuparilor sale omul ( "omul este masura tuturor lucrurilor ");
- increderea in ratiune;
- admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
- natura considerata un model al artei;
- anticlericalismul;
- prezentarea omului multilateral;
- libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.
Renasterea in tarile romane
A aparut in secolul al XVII-lea pe fondul dezvoltarii Tarilor Romanesti si al bibliotecilor domnesti. Promotori ai valorilor umaniste inainte de aparitia propriu-zisa a acestei miscari social culturale au fost Mircea cel Batran, Stefan cel Mare si Neagoe Basarab.
Inceputurile invatamantului roman sun legate de infiintarea de catre Despot Voda a scolii latine de la Cotnari, intemeierea scolii "Trei ierarhi " de la Iasi si a scolilor protestante din Transilvania.
O caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la scrierea in limba slavona si inlocuirea acestora in mop treptat cu limba romana in administratie, cronici domnesti, carti bisericesti. Din ac3est punct de vedere o importanta covarsitoare a avut-o activitatea tipografica a diaconului Coresi de la Targoviste si din Scheii Brasov. O capodopera a umanismului roman este lucrarea "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie ".
Ideile majore ale acestei miscari social-culturale sunt:
- continuitatea existentei romanilor pe acest teritoriu;
- unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti;
- latinitatea limbii romane.
Spiritul enciclopedic al umanismului roman recunoscut la nivel european este Dimitrie Cantemir. Domeniile in care acesta s-a airmat plenar sunt: lingvistica, muzicologia, istoria, geografia, literele, logica si filozofia.
Cronica - acest termen provine din latinescul "chronica " si grecescul "chronos ".
Aceasta denumire desemneaza o lucrare cu caracter istoric in care sunt relatate evenimente urmarind o stricta cronologie.
In literaqtura romana cronicile au marcat inceputurile scrisului in limba romana facand chiar trecera de la istoriografie la fictiune.
Cronicarii se impart in doua directii: Moldova si Muntenia, fiecare avand un specific al ei.
Cronicarii moldoveni sunt: Grigore Ureche, Miron costin si Ion Neculce.
Grigore Ureche redacteaza "Letopisetul Tarii Moldovei " prezentand evenimentele cuprinse intre anii 1359-1594.
Miron costin scrie "Letopisetul Tarii Moldovei " de la Aron Voda incoace adica de la 1595-1661.
Cel de-al treilea cronocar moldovean, Ion Neculce, continua prezentarea istoriei Moldovei de la 1661-1743. Opera lui "Letopisetul Tarii Moldovei " este precedata de un numar de 42 de legende reunite sub titlul "O sama de cuvinte ".
Specificul cronicilor moldovene il constituie relatarea obiectiva necritica si nepartinitoare a domniilor care s-au succedat la tronul Moldovei.
In Muntenia cronica este reprezentata de "Letopisetul cantacuzinesc ", "Cronica Balenilor " fara autor cunoscut si "Viata lui Constantin Voda Brancoveanu " de Radu Greceanu si "Istoria domnilor tarii Romanesti " de Radu Popescu.
