Abordarea sistemica a coruptiei

ABORDAREA SISTEMICA A CORUPTIEI

Coruptia intregului sistem apare acolo unde acesta a cuprins mai intai o parte a lui- in multe situatii devenind parte integranta, astfel sistemul nu mai poate functina fara ea. Coruptia intregului sistem este precum calciiul lui Ahile pentru reformele anticoruptie, existand situatii in care un nou guvern decis sa atace coruptia se afla in imposibilitate de a reforma sistemul pe care trebuie sa se sprijine pentru a guverna.

Heidenheimer (1996) a realizat un studiu comparativ si a furnizat cateva concepte utile in intelegerea diferitelor tipuri de coruptie. Definitia pe care el a utilizat-o are la baza comportamentul deviant de la norme al membrilor organizatiilor publice tinand cont, de asemenea, si de modul in care opinia publica, membrii organizatiilor si cetatenii definesc actele de coruptie. Abordarea sistemica se concentreaza asupra distributiei diferitelor tipuri de coruptie in diferite sisteme sociale, creand un model de predictie a actelor de coruptie care pot fi intalnite in diferite sisteme sociale caracterizate de diferite tipuri de cultura. El vorbeste despre sisteme caracterizate de o cultura traditionala care are la baza relatiile familiale, sisteme bazate pe relatii patron - client, culturi bazate pe relatia sef - subordonat si culturi civice.

Conform teoriei lui, putem vorbi despre coruptie marunta, regulata si agravata. Incadrarea unui act de coruptie intr-o categorie sau alta are in vedere atat efectul asupra functionarii societatii, cat si masura in care acest act este sau nu comun unui anumit sistem social.

* Coruptia marunta este atunci cand un membru al unei organizatii publice deviaza putin de la reguli pentru beneficiul prietenilor.

* Coruptia regulata este caracterizata de: acceptarea, de catre membrii organizatiilor publice, de cadouri pentru a fi binevoitori; nepotism in acordarea de contracte sau functii in organizatiile publice; membri ai organizatiilor publice care beneficiaza de deciziile luate in aceste organizatii prin intermediul altor organizatii in care sunt membri.

* Coruptia agravata este caracterizata de: daruri asteptate de catre membrii organizatiilor publice ca o conditie esentiala pentru a oferi anumite drepturi cuvenite; membrii organizatiilor publice si cetatenii ignora probe clare de coruptie; membrii organizatiilor publice tolereaza crima organizata in schimbul unor recompense.

Hendenheimer introduce o categorizare aditionala:

* coruptia alba este caracterizata de faptul ca atat elitele, cat si publicul percep anumite comportamente de coruptie ca tolerabile si nu intreprind nimic impotriva lor;

* daca actele de coruptie sunt considerate inacceptabile atat de elite cat si de majoritatea publicului, atunci putem vorbi despre coruptia neagra";

* in categoria coruptiei gri intra actele care sunt percepute diferit de elite si de public.

Abordarea sistemica permite analize comparative, dar nu trece dincolo de aparente, nu patrunde in centrul problemei, pentru a determina cum functioneaza coruptia.

Coruptia este general recunoscuta ca reprezentand o problema majora a societatii moderne, cu suficienta putere sa puna in pericol stabilitatea si siguranta statului de drept, valorile democratice si morale.

Coruptia reprezinta folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, coruptia este foarte frecvent intalnita in societate si este deosebit de grava deoarece favorizeaza interesele unor particulari, mai ales in aria economica, afectand interesele colective prin: mituire, abuz de putere in exercitarea atributiilor de serviciu, frauda economico-financiara, extorcare, trafic de influenta, nepotism, favorism, deturnare de fonduri, insusirea de fonduri nemeritate, conflict de interese prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii ori a unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si indatoririle oficiale.
Coruptia vizeaza un ansamblu de activitati imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu functii de conducere sau care exercita un rol public, ci si de diverse grupuri si organizatii, publice sau private, in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrangere, santaj, inselaciune, mituire, cumparare, intimidare.

Efecte ale coruptiei:

Scaderea calitatii serviciilor publice

Cresterea imoralitatii

Eliminarea competentei ca si criteriu de apreciere

Imbogatirea fara munca a unor persoane

Dezavantajarea celor cu resurse materiale limitate

Incetinirea ritmului de dezvoltare a economiei

Cresterea economiei subterane

Scaderea prestigiului autoritatilor

Scaderea prestigiului legii si dreptatii

Demoralizarea cetatenilor cinstiti

Conform Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007, coruptia inseamna "devierea sistematica de la principiile de impartialitate si echitate care trebuie sa stea la baza functionarii administratiei publice, si care presupun ca bunurile publice sa fie distribuite in mod universal, echitabil si egal si substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea catre unii indivizi sau grupuri a unei parti disproportionate a bunurilor publice in raport cu contributia lor".