Actele administrative

Actele administrative

1. Actele administrative speciale a atelor juridice. Asemanari si deosebiri cu alte acte juridice

Actul juridici este o manifestare de vointa declarata a persoanei fizice sau juridice, facute individual sau colectiv, cu respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri, pentru a produce pe viitor anume efecte juridice (creearea, modificarea, transmiterea sau stingerea unui raport juridic), iar realizarea lor este asigurata prin forta de constrangere a statului.

Elementele actului juridic sunt: a. sa existe o manifestare de vointa, b. aceasta sa fie declarata, sa nu ramana in stadiul unui proces volitional intern, c. manifestarea de vointa sa fie facuta in scopul de a produce efecte juridice, d. legea sa recunoasca efectele urmarite de autor si sa le garanteze prin forta de constrangere a statului.

Actele juridice au fost clasificate dupa 2 criterii: material si formal.

Criteriul material are in vedere obiectul actelor juridice, efectele de drept produse de ele. Dr si obligatiile formeaza situatii juridice ce pot fi generale si impersonale sau obiective si situatii juridice individuale sau subiective.

Criteriul formal presupune distinctia actelor juridice dupa modul de manifestare de vointa, obtinandu-se astfel acet juridice unilaterale si acte juridice plurilaterale.

Organele administratiei publice exercita functia administrativ- executiva prin intermediul unor acte juridice, fapte materiale juridice si operatiuni materiale tehnice.

2. Definitia actului administrativ

In literatura juridica interbelica, notiunea de act administrativ se definea dintr-un dublu sens: material - in care se tinea seama de obiectul insusi al functiei exeutive a statului, cu elementele sale specifice si proprii, respectiv dupa efectele de dr produse de acte , si organic si fomal - in care se tinea seama de natura organului de la care emana si de formele procedurale cu care sunt elaborate actele respective.

Actele administrative sunt definite ca fiind acte juridice, adica manifestari de vointa facute in exercitarea functiei executive a statului, in scopul de aproduce anumite efecte juridice, a caror realizare este garantata prin posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului, in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare.

Acolo unde legea prevede expres, unele persoane juridice de dr privat,in functie de interesul general urmarit, pot primi sarcini din sfera functiei executive, dobandind dr de a face acte, care devin obligatorii atat pentru organele statului cat si pentru particulari si in consecinta pot fi atacate in justitie ca orice alt act administrativ investit cu aceasta autoritate.- acte administrative prin delegatie.

3. Subiectul de drept emitent al actului administrativ

Calitatea de subiect de dr emitent al actelor juridice administrative nu este indiferenta pentru faptul juridic sa produca efecte juridice. Statul isi exercita functia executiva prin intermediul organelor ccuprinse in sistemul administratiei publice cat si a unor organe cuprinse in sistemul mai larg denumit al autoritatilor publice.

In incercarea de a detremina continutul si limitele conceptului de autoritate publica, desprindem ca sunt 3 categorii de sutoritati care pot emite acte administrative.

1. Organele cuprinse in admiistratia publica, a carei conducere generala este exercitata de Guvern, si acre sunt organe ale administratiei publice centrale si de specialitate. La randul lor organele administratiei publ centrale de specialitate inglobeaza ministerele care se organizeaza numai in subordinea Guvernului si alte organe de specialitate care se pot organiza in subordinea Guvernului sau a ministerelor, cu avizul Curtii de Conturi.

Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale in comune si orase ca autoritati deliberative, primarii, ca autoritati executive, consiliile judetene care coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si prefectul care este numit si reprezinta Guvernul pe plan local, pentru a conduce serviciile descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale ale administratiei publice.

Satisfaceara intereselor generale ale societatii se poate face si de particulari, prin crearea unor institutii care ofera servicii publice, denumite in literatura juriidca interbelica stabilimente de utilitate publica.

Unele dintre serviciile publice organizate in subordinea ministerelor sau organelor centrale, serviciile publice de interes judetean care se infiinteaza pentru realizarea interesului tuturor consiliilor locale din judet, asa zise stabilimente publice, pot emite in nume propriu acte administrative, avand si personalitate juridica.

2. Organe cuprinse in sfera mai larga a notiunii de autoritati publice. Presedintele republicii este un organ al autoritatii publice care poate emite acte juridice administrative exercitand prerogativele functiei executive, cu toate acestea nu face parte din executiv. - presedintii sau birourile Camerei Deputatilor si Senatului , - Presedintele Curtii de Apel sau procurorul general al Parchetului de pe langa Curea de Apel

3. Autoritati abilitate sa emita acte administrative prin delegatie . Unele atributii care revin in sfera functiei executive a statului, sunt trecute asupra unor regii autonome sau a altor persoane juridice lucrative a statului, sunt trecute asupra unor regii autonome sau a altor persoane juridice lucrative sau nelucrative, astfel incat acestea dobandesc si dr de a face acte care desi elaborate pe cale unilaterala, sunt obligatorii, atat pentru organele statului cat si pentru particulari. Astfel de acte administartive prin delegatie pot fi emise de agenti economici, organizatii particulare si institutii social- culturale, atata timp cat prin inetermediul lor se indeplinesc atributii caracteristice functiei executive.

Pentru a putea fi vorba de un act administrativ nu este necesar ca autoritatea emitenta sa fie neaparat o persoana juridica, ea putand fi o persoana fizica, dar cu conditia sa fie investita cu atributii specifice activitatii executive. Aceste persoane fizice competente sa infaptuieasca, prin acte juridice si fapte materiale functiile statului au fost desemnate in literatura de specialitate dr agenti ai statului.

4. Refuzul nejustificat si tacerea administratiei

Refuzul nejustificat de a satisface o cerere privitoare la un dr, sau tacerea administratiei este sau nu act adminstrativ

Autoritatea publica primind cererea, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege, este obligata fie sa o admita, fie sa o respinga, comunicand petitionarului modul de rezolvare. Dar autoritatea publica poate sa refuze rezolvarea cererii, ceea ce echivaleaza cu o respingere a ei sau sa nu raspunda deloc, ceea ce echivala tot cu un refuz nejustificat, dci tot cu o respingere a cererii. Prin urmare, tacerea administartiei nu poate fi asimilata cu un consintamant la cerere, deoarece legea speciala prevede expres ca faptul de a nu raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen, se considera refuz nejustificat de rezolvarea cererii referitoare la un dr recunoscut de lege.

Refuzul nejustificat - este refuzul unei autoritati publice de a rezolva cererea referitoare la un dr recunoscut de lege sau un interes legitim.. Leguitorul a avut in vedere posibilitatea respingerii nejustificate a cererii, fie prin incalcarea unor dispozitii legale, sau a intreprinderii lor gresite, fie prin gresita stabilire a unei stari de fapt.

Caracterul nejustificat al refuzului trebuie dedus din continutul cererii raportat la obligatiile legale ale organului administratiei de stat care l-a emis, iar nu din faptul ca acest organ a omis sa-si intregeasca refuzul cu o motivare incorporata in textul acestuia, sau formulata intr-un inscris separat.

Prin tacerea administratiei se intelegea nerezolvarea cererii in termenul prevazut de lege, prin lipsa oricarei comunicari, ceea ce echivala cu un refuz nejustificat, deci cu o respingere a cererii. Daca in timpul procedurii judiciare desfasurata in fata instantei jud., autoritatea adm comunica rezolvarea favorabila a cererii, actiunea in contencios adm ramane fara obiect. Totusi tacerea adm poate sa nu insemne respingerea recunoasterii vreunui drept, deoarece este posibil ca termenul de 30 de zile sa fi fost prea scurt pt informarea autoritatii publ su pt efectuarea unor cercetari suplimentare.

Tacerea adm si refuzul nejustif constituie sau nu act administrativ?

Potrivit Prof Tudor Draganu, tacerea si refuzul adm de a rezolva o cerere privitoare la un dr nu constituie un act adm, pt ca, nu creeaza, modifica sau desfiinteaza un raport juridic. Actele de respingere a cererilor in cazurile refuzului administratiei nu sunt acte juridice, ci simple fapte materiale care de cele mai multe ori nu au semnificatie juridica.

Refuzul nejustificat si tacerea adm nu sunt acte adm din cel putin 3 motive:

1. refuzul nejustificat de a rezolva o cerere privitoare l aun dr recunoscut de lege, apare ca o notiune distincta de actul adm
2. daca leguitorul ar fi vrut sa cuprinda refuzul nejustificat in categoria actelor adm nu ar fi folosit in text conjunctia sau, "printr-un act adm sau prin refuzul nejustificat."
3. tacerea adm nu putea fi un act adm, atata timp cat lipsea manifestarea de vointa. In

Legea nr. 554/2004 cand defineste obiectul contenciosului adm, arata ca acesta este un litigiu nascut din emiterea sau incheierea unui act adm, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoae la un dr sau interes legitim.

Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere este definit ca fiind exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea si il asimileaza unui act adm unilateral. Nesolutionarea in termenul legal a unei cereri consta in faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede un alt termen, si o asimileaza actului adm unilateral.

5. Distinctia dintre actele administrative si inscrisurile doveditoare

Inscrisurile nu au caracter de acte adm. Actul adm nu poate fi confundat cu insusi dovada lui, respectiv cu inscrisul propriu-zis. Inscrisul nu este altceva decat instrumentul ce se face pentru a proba existenta actului adm. Nu creeaza rap jur, ci constata acte jur sau fapte materiale prealabile sau concomitente emiterii lor.

Trebuie excluse din categoria actelor administrative toate inscrisurile care desi emana de la autoritati adm sau de la asa zisele functii autonome, nu cuprind o manifestare de vointa proprie, ci se marginesc sa constate fie vointa altor persoane, fie anumite fapte materiale, prealabile sau concomitente emiterii lor.

6. Natura juridica a operatiunilor administrative

Atat in literatura juridica de specialitate, cat si in practica instantelor de contencios adm, s-a ridicat problema clarificarii naturii juridice a operatiunilor adm, ce iau forma unor activitati intelectuale ce premerg sau sunt posterioare emiterii actuli adm.

Operatiunile adm sunt numeroase si pt fi premergatoare actului adm, purtand in acest caz denumirea, cunoscuta in literatura, ca acte pregatitoare si activitati posterioare emiterii actului adm, necesare punerii in executare.

Operatiunile adm nu pot face obiectul unei actiuni directe in contencios adm, dar nici nu sunt sustrase total controlului judecatoresc, fiind susceptibile de a fi atacate si controlate o data cu actul adm propriu-zis.

Referitor la actele pregatitoare sunt de facut unele observatii:

1. Actele pregatitoare pot fi prevazute in unele cazuri ca o conditie de valabilitate a unui act adm.
2. Actele pregatitoare pot fi intocmite si de alti functionari decat cei investiti cu atributii de decizie, respectiv de emitere a actului adm propriu-zis.
3. Actele pregatitoare (avizele, acordurile, ancheta, rapoartele, etc.) pot fi retrase sau anulate, dupa ce au fost intocmite sau date, dar nu mai tarziu de momentul in care a fost adoptat sau emis actul adm in considerarea caruia au fost elaborate.

Delimitarea ce trebuie facuta intre simplele adrese, adeverinte si actul adm

Instantele de contencios adm au statuat, ca adeverintele, notele de relatii si alte asemenea acte nu fac parte din categoria actelor adm, deoarece din examinarea continutului lor rezulta ca nu sunt luate ca decizii in exercitarea puterii executive si in consecinta nu sunt susceptibile de a fi supuse controlului legalitatii lor pe calea contenciosului adm.

De asemea adresele prin care se atesta datele existente in evidentele unei autoritati adm, adresele care cuprind masurile luate de un organ al adm publice pentru rezolvarea unei cereri, adresele de comunicare al unei anumite situatii eliberate de o autoritate adm, adresele semnate de prefect care suprind o comunicare, adresele semnate de prefect prin care se solicita revenirea asupra unei hotarari a unui consiliu judetean, nu snt acte adm producatoare prin ele insele de efectele juridice, ci simple operatiuni adm material- tehnice, ce nu echivaleaza cu actele adm, si in consecinta, nici nu pot fi controlate pe calea actiunii directe in contencios adm, ci numai subsidiar.

8. Trasaturile caracteristice ale actelor administrative

Pe langa trasaturile generale, comune actelor juridice, actele adm au si trasaturi proprii, caracteristice acestei specii de acte, care le disting de celelalte categorii de acte.

Sunt considerate caracteristice urmatoarele trasaturi:

sunt acte juridice

sunt manifestari unilaterale de vointa

sunt emise in temeiul si pentru realizarea puterii publice

sunt obligatorii

sunt emise in baza legii si prin ele se organizeaza executarea legii si se executa in concret prevederile legii si ale celorlalte acte normative

sunt executorii

sunt supuse unui regim juridic specific.

1. Actele administrative sunt acte juridice Actele juridice sunt manifestari de vointa facute in scopul nasterii,modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a caror realizare in caz de nevoie este garantata prin forta de constrangere a statului.

Definitia in general suporta unele observatii:

- nu orice manifestare de vointa este un act adm, ci numai aceea anume facuta pentru a produce anumite efecte juridice. Simpla opinie sau parere a unei autoritati publice nu poate fi considerata ca un act adm. Actul emis de o autoritate publica ca sa fie un act adm, este necesar ca el sa produca efecte, adica sa dea nastere la dr si obl intre parti, ceea ce nu se intampla atunci cand se manfesta o opinie in legatura cu intelesul unei anumite dispozitii legale. Este necesar ca legea sa-i atribuie manifestarii de vointa efectele urmarite de autorul ei.

- nu orice manifestare de vointa poate fi act juridic, ci numai aceea apta de a produce efecte juridice proprii. Astfel avizul, propunerea, recomandarea constituiie o manifestare de vointa, dar care are drept scop adoptarea unui act adm care produce, modifica sau stinge efecte juridice.

- in caz de nevoie, realizarea efectelor juridice ale actelor am, se asigura prin forta da constrangere a statului .

- Si actul adm ca orice alt act juridic, presupune ca manifestarea de vointa sa fie declarata, exprimata oral sau scris, respectiv cuprinsa, atunci cand este cazul, intr-un inscris. Atunci cand o manifestare de vointa nu este declarata nu produce efecte juridice. Actele adm si faptele materiale juridice nu numai ca se deosebesc intre ele prin faptul ca ultimele pot produce efecte juridice fara sa existe o manifestare de vointa, dar s deosebesc si de instrumentul care le contine. Daca actele adm pot fi numai licite ca orice act juridic, faptele materiale juridice pot fi licite si ilicite, cand sunta actiuni umane.

2. Actele administrative sunt manifestari unilaterale de vointa

Aut publ pot emite acte adm si in calitate de organe dotate cu personalitate juridica pot incheia contracte civile, contracte de dr muncii, contracte adm, etc. Aceste acte din urma nu mai au un caracter unilateral, ci contractual.

Actele emise in comun de 2 sau mai multe aut publ eventual si cu consursul unei organizatii nestatale, sunt tot acte cu caracter unilateral, deoarece acordul lor de vointa este manifestat pentru producerea aceluiasi efect juridic. Caracterul unilateral este dat de faptul ca vointele ce contribuie la formarea actului, se intalnesc si formeaza in mod univoc o singura vointa.

Actele amdinistrative emise la cerere nu presupun existenta unor acorduri de vointa.

Actele adm numite si colective emise de organelee colegiale ale unei autoritati publice desi sunt opera unui concurs de vointe, ele exprima tot un caracter unilateral. O data existent cvorumulsi exprimat votul cu majoritatea ceruta de lege pentru adoptarea si validitatea actului adm, convergenta vointelor spre acelasi scop si obiect, duce la formarea actului care apartine autoritatii adm si nu vreunuia dintre persoanele ce alcatuiesc organul colegial respectiv. Este fara relevanta numarul de persoane care participa la adoptarea actului respectiv, acesata pastrandu-si caracterul unilateral.

3. Actele adm sunt emise in temeiul si pentru realizarea puterii publice Manifestarea de vointa apartine unui subiect de dr care in limitele atributiilor ce i-au fost conferite, poate emite sau revoca un act adm, avand autoritatea puterii publ. In consecinta, in virtutea acestei puteri publ cu care este investita, autoritatea adm prin efectele jur recunoscute de lege, da nastere, stinge sau modifica dr si obl, carora li se aplica ca atare un regim de putere publica.

4. Actele adm sunt obligatorii  Daca actele adm sunt obligatorii inseamna ca nimeni nu se poate sustrage de la efectele juridice pe care le produc, iar in caz contrar intervine forta de constrangere a statului.

Caracterul obligatoriu al actelor adm presupune unele observatii:

actul adm este obligatoriu pentru toate subiectele de dr a caror activitate este in legatura cu obiectul cuprins in acel act. Subiectele de dr carora li se adreseaza actele adm pot fi persoane juridice de dr public sau privat, persoane fizice.

Actele adm sunt obligatorii pentru autoritatea emitenta cata vreme nu au fost anulate, revocate sau abrogate. Obligatia deriva din faptul ca organul emitent din succesiunea de acte pe cre le emite este obligat sa-si respecte propriile acte.

Actele adm sunt obligatorii si pentru autoritatile superioare celor emitente. Actul adm individual al organului inferior trebuie respectat de organul adm superior, daca acesta nu l-a revocat sau anulat. In literatura jur s-a aratat ca organul superior poate anula actul organului inferior fara sa poata emite un alt act in locul celui anulat sau sa oblige organul inferior sa emita un nou act. Actele adm individuale irevocabile nu pot fi revocate sau anulate de atoritatile ierarhic superioare.

Caracterul obligatoriu al actului adm normativ trebuie vazute cel putin sub 2 aspecte:

- din punct de vedere al organului supeior, caracterul lui obligatoriu este absolut, deoarece organul inferior nu poate anula, modifica sau suspenda actul aut superioare nici pe motiv de ilegalitate, nici pe motiv de neoportunitate,

- din punct de vedere al organului adm superior sunt posibile cel putin 3 situatii:

a. organul superior este obligat sa respecte in activitatea sa actele adm emise de organele inferioare atata vreme cat nu au fost anulate, revocate sau modificate.

b. organul superior poate, pe calea elaborarii unor norme juridice, sa reglementeaza astfel raporturile social- economice care au format obiectul actuului normativ al unui organ inferior, abrogand tacit sau expres norma inferioara.

c. organul superior nu se poate substitui organului inferior si sa emita un act normativ cu un continut diferit, atunci cand elaborarea unui act normativ determinat revine competentei exclusive acestuia din urma.

5. Actele adm sunt emise in baza legii si prin ele se organizeaza executarea si se executa in concret prevederile legii si ale celorlalte acte normative

Fiecare act adm trebuie sa isi aiba originea in dispozitiile ectelor normatuve care, instituind norme juridice, actioneaza intr-un sistem piramidal in baza caruia norma juridica inferioara terbuie sa fie conforma normei jur superioare.

Un act adm normativ nu poate modifica, suspenda sau lipsi de eficienta un alt act adm normativ de aceeasi forta juridica emis de un alt organ adm.

Un act adm normativ inzeastrat cu o forta juridica superioara poate modifica, abroga oricand un act adm cu o valoare jur inferioara, afara de cazul in care reglementarea unor raporturi sociale este rezervata prin lege acestui din urma organ.

Ori de cate ori un raport social nu a fost reglementat in prealabil printr-o lege si nici reglementarea nu a fost rezervata legii, el va putea fi reglementat printr-un act adm normativ de organul adm, dar cu respectarea competentei sale:

1. rap sociale pt a caror reglementare Constitutia nu admite nici un fel de interventie normativa din partea organelor adm publ
2. rap soci pentru care Constitutia prevede reglementarea prin lege, dar nu exclude nici interventia normativa a organului adm pt detalii si modalitati tehnice de aplicare
3. rap soci care fiind de mai mica importanta nu trebuie in spiritul Constitutiei sa faca obiectul unei reglementari prin lege. In masura in care legea le autorizeaza, organele adm pot interveni normativ pt a reglementa primar aceste rap sociale.
4. Rap reglementate prin regulamente de administratie interioara emise de catre organele competente care creeeaza dr si obl pt functionarii acestora si organele inferioare si nu aduc nici o schimbare situatiei jur a persoanelor din afara structurii lor.

6. Actele adm sunt executorii Sunt executorii prin ele insele, prin urmare se executa din oficiu fara a mai fi necesara investrea lor, potrivit Codului de procedura civila cu formula executorie de catre instanta judecatoreasca.

Exceptii: stabilite prin lege, organul adm nu va putea pune in executare in mod nemijlocit actul adm, fiind necesara dispozitia instantei judecatoresti in acest sens.

In general realizarea actelor jur se poate face pe 2 cai: prima conditioneaza punerea in executare a actului prin forta de constrangere a statului, de investirea lui cu titlu executoriu judecatoresc, a doua face posibila executarea directa a actului fara a mai fi nevoie sa se recurga la investirea actului cu formula exeecutorie.

Actul adm individual este executoriu din momentul comunicarii lui sau la data aratata expres in continutul sau sau a comatiei care poate fi comunicata o data cu titlul executoriu.

Actul adm normativ este prin el insusi executoriu, prin faptul ca este emis de o autoritate publ, investita cu putere publ, ce intervine in limitele competentei sale pentru a da nastere, modifica sau stinge dr si obl. Daca acul adm normativ nu a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor legale, el este obligatoriu si prin urmare, daca nu este executat de buna voie, intervine forta de constrangere a statului.

In cazul actului adm normativ de observat ca insasi valoarea juridica a acestuia creeaza o prezumtie de autenticitate si de veridicitate. Aceste prezumtii ofera actelor adm normative, ca acte jur emise in realizarea puterii publice, garantia aplicarii regulii executarii din oficiu. Prezumtia de legalitate este o prezumtie legala relativa si nu o prezumtie legala absoluta, astfel incat ea poate fi rasturnata pe calea exceptiei de ilegalitate sau a actiunii in anulare in contencios adm intentata de prefect contra actelor adm normative emise de autoritatile publ locale.

Actul adm normativ este executoriu din momentul intrarii lui in vigoare, ceea ce se intampla in momentul publicarii ori la 3 zile de la publicarea sau la data aratata expres in textul actului normativ.

Scoaterea din vigoare prin anulare sau abrogare face sa inceteze caracterul executoriu al actului adm normativ.

In cazul actelor adm prin delgatie , caracterul executoriu al actului normativ opereaza tot din oficiu, deoarece aceste organe emitente, nestatale, in cazurile expres prevazute de lege se comporta de fapt si de drept ca autoritati adm si in consecinta actele lor nu numai ca sunt obligatorii, dar sunt si executorii, fiind considerate dr acte adm de autoritate.

Actele adm inexistente nu au caracter executoriu, iar nerespectarea lor nu atrage interventia fortei de constrangere a statului.

Regimul jur adm nu este o trasatura caracteristica numai actului adm, deoarece tot asa de bine s-ar putea spune acelasi lucru si despre regimul jur aplicabil actului de dr civil, comercial , de dr muncii. In cazul nostru, regimul jur adm nu este altceva decat suma tuturor trasaturilor caracteristice a conditiilor de valabilitate si a controlului actului adm.

9 . Clasificarea actelor administrative

Actul adm constituie cea mai importanta, dar si cea mai discutata problema a stiintei dr adm. Actele adm pot fi clasificate dupa mai multe criterii (material, formal, dupa natura lor, dupa efectele ce le produc, dupa obiect, etc.)

1. Un prim criteriu de clasificare, deja devenit clasic prin abordarea ulterioara a acestuia de catre o mare parte a autorilor de specialitate, a fost formulat de profesorul Tudor Draganu si porneste de la diferenta dintre efectele jur pe care le produc manifestarile de vointa ale autoritatilor adm, grupand actele adm in normative si individuale.

Actele adm normative sunt manifestari de vointa ale autoritatilor adm investite sau delegate cu atributii ale puterii de stat, prin care se stabilesc reguli generale de conduita, formulate in abstract, deci impersonale si de principiu, de aplicatie repetata, la un numar de persoane.

Actele adm individuale sunt manifestari de vointa ale autoritatilor investite sau delegate cu aceasta competenta, care creeaza, modifica sau suspenda sau desfiinteaza dr si obligatii pentru una sau mai multe persaone dinainte determinate.

2. O a doua clasificare, are dr criteriu de distinctie calitatea in care actioneaza autoritatea administrativa, respectiv de titulara a puterii executive sau de persoana juridica insarcinata cu exploatarea si dezvoltarea domeniului public si privat. Potrivit acestei calsificari, actele adm sunt fie acte adm de autoritate , fie acte adm de gestiune.

Problema actelor adm de autoritate a fost la randul ei complicata si prin faptul ca in cadrul acestei categorii juridice au fost create unele subcategorii: a. actele de guvernamant, b. actele de comandament cu caracter militar si c. actele discretionale.

Categoria actelor de guvernamant isi are originea in Franta. Singurele acte exceptate de la controlul pe calea contenciosului adm au rpmas cele care privesc reporturile cu Parlamentul, precum si actele de comandament militar.

Actele de comandament cu caracter militar sunt incluse de unii autori in categoria actelor de guvernamant.

Doctrina interbelica considera ca actele de comandament militar sunt acte de autoritate facute de autoritatea militara si in considera ca aceste acte sunt deosebite de actele de guvernamant si de alte acte ale autoritatii militare, caracterizandu-le prin: a. emana de la aut militare superioare, b. actul trebuie sa cuprinda un ordin, o dispozitie de comandament, c. actul trebuie sa se refere la o problema militara, d. actele se pot emite atat in timp de pace cat si in timp de razboi, e. Ele se pot referi numai la militari, iar in caz de razboi si fata de civili.

Jurisprudenta considra dr acte de comandament cu caracter militar, ordinul de zi al inspectoratului de jandarmi pt pedepsirea unui jandarm, luarea comenzii, mobilizarea, etc.

Doctrina dupa aparitia L 29/1990 s-a ocupat prea putin de aceasta problema. Unii autori su aratat ca actele de comandament cu caracter militar sunt acte ce provin de la o autoritate militara ce are putere de comandament, deci emana de la aut militare care comanda si cuprind ordine din punct de vedere militar.

Pe de alta parte, acteel emise de aut militare competente in scopul asigurarii ordinii si disciplinei militare in cadrul unitatilor militare si care se refera la serviciul si indatoririle militare si care cuprind ideea de ordine de comanda, nu pot fi atacate in contencios adm.

Actele adm discretionaresunt o expresie a puterii de apreciere de care se bucur[ administratia. Puterea discretionala este posibilitatea pe care legea o da administratorului de a alege, dupa aprecierea sa, dintre mai multe solutii posibile aplicabile, in cazul concret, ceea ce inseamna ca organele adm de stat nu mai sunt simple organe de aplicare a legii, actele acestora fiind altceva decat rezultatul activitatii lor proprii.

Aceasta libertate de apreciere constituie ceea ce numeste literatura franceza puterea discretionara a adm, aflata in opozitie cu competenta legala. Exista o competenta legala atunci cand regurile de dr impun agentilor decizia care decurge pt ei ori de cate ori sunt reunite conditiile cerute de lege si exista putere discretionara libera in masura in care regurile de dr lasa agentilor o libertate de apreciere in exercitarea competentei lor.

3. Un alt criteriu de calsificare a actelor adm are la baza natura organului emitent. In sensul acestui criteriu, ele se caracterizeaza prin faptul ca sunt emise de o autoritate adm.

In functie de acest criteriu, actele adm sunt variate, purtand denumiri diferite, avand ca izvor, fie Constitutia, fie o lege organica, lege speciala, sau chiar hotarari ale Guvernului. Unele denumiri se repeta la actele adm emise de diferite organe ceea ce poate starni confuzii.

Avad in vedere iererhia organelor adm si raza teritoriala in limitele careia isi produc efectele actele lor pot fi deosebite: a. acte emise de organe centrale, b. acte emise de organe locale.

4. Clasificare avand in vedere pozitia organului emitent in structura ierarhica a adm publ: primul ministru, ministerele, consiliile locale, prefect, primarii, presedintele consiliului judetean..

5. Dupa numarul manifestarilor de vointa care participa la formarea actului adm , respectiv acte simple sau unilaterale si acte complexe, la formarea carora participa manifestarile de vointa ale mai multor organe.

10. Definitia actului administrativ normativ. Clasificarea actelor administrative normative. Distinctia dintre actele administrative normative si actele administrative individuale

Actul adm normativ este manifestarea de vointa unilaterala a unei aut publice, ce actioneaza in baza si in limitele competentei atribuite prin lege, prin care creeaza, modifica, suspenda sau desfiinteaza reguli generale de conduita umana, foemulate in abstract , fara considerare de persoane si avand un caracter obligatoriu, adica fiind susceptibile, de a fi aplicate, la nevoie prin forta de contrangere a statului.

Clasificarea actelor adm normative

Clasificarea actelor adm normative se poate face dupa mai multe criterii, avand ca izvor Constitutia, legile si alte acte normative ce stabilesc competentele autoritatilor publice.

Dupa natura autoritatii emitente, actele adm normative pot fi: emise de Guvern(hotarari, ordonante, regulamente), Presedinte(decrete, regulamente), ministrii(ordine, instructiuni) consiliile judetene(hotarari), prefect (ordine), primar (dispozitii). Actele adm normative pot fi emise si de alte organe, institutii publi, chiar regii autonome de interes public (BNR)

Dupa criteriul competentei teritoriale, actele adm normative se pot clasifica in acte emise de aut centrale si acte emise de aut locale.

Dupa competenta materiala se clasifica in acte adm adoptate in temeiul unei competente generale si acte adm de specialitate.

Dupa domeniul de activitate in care isi produce efectele, actele adm normative pot fi in domeniul securitatii si apararii ordinii publice, in domeniul financiar, in domeniul raporturilor de munca, etc.

Dupa numarul manifestarilor de vointa pe care le contin, actele adm normative poate fi si: acte care contin o singura manifestare de vointa, si acte care contin 2 sau mai multe manifestari de vointa.

Distinctia dintre actele administrative normative si actele administrative individuale

Distinctia dintre actele administrative normative si cele individuale isi are izvorul in efectele juridice pe care le produc manifestarile de vointa ale aut. publice.

Acesta distinctie se reflecta si in regimul jur ce le se aplica. Atfel:

1. nu toate aut publ po elabora acte adm normative, dar toate aut publ pot emite acte adm individuale.
2. Regurile de elaborare a actelor adm normative sunt mult mai stricte si mai complexe decat cele ce privesc actele adm individuale
3. Actele adm ormative sunt de aplicabilitate repetata, pe cand actele adm individuale se consuma odata cu comunicarea si punerea lor in executare
4. Actele adm individuale trebuie sa respecte in continutul lor intotdeauna normele cuprinse in actele administrative normative, indiferent de organul emitent, fie el chiar unul inferior.
5. Actele adm normative pot fi revocate de organul emitent sau chiar anulate prin reglementarea aceluiasi raport socil de catre un organ ierarhic superior, printr-un alt act adm normativ cu o forta juridica superioara, ceea ce duce la paralizarea efectelor lor. Actele adm normative pot fi revocate de organul emitent, in lipsa finelor de neprimire dar nu pot fi anulate decat de instanta de contencios adm.

11. Actele autoritatilor administrative emise in legatura cu un raport de drept civil sau de drept al muncii

Unele dintre autoritatile adm au posibilitatea de a participa si in alte raporturi jur, nu numai de dr adm, respectiv de dr civil, dr comercial, dr muncii.

O prima categorie de acte ce provin de la organele administrative sunt in legatura cu raporturile de dr civil. Constitutia consacra dr statului sau a un. Adm teritoriale de a actiona atat ca persoane juridice de dr public, ce au in proprietate bujnuei din domeniul public, cat si ca pers jur civile, subiecte de dr privat ce au in proprietate bunuri din domeniul privat. Caracteristic proprietatii publ este faptul, ca este inalineabila, iar in conditiile legi, bunurile proprietate publ pot fi date in administrarea regiilor autonome, institutiilor publ sau pot fi concesionate ori inchiriate. Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, adica fara deosebire de faptul daca proprietarul este statul, societatea comerciala sau cetateanul.

Actele jur incheiate de organele administratiei publice, de regiile autonome si institutiile publ in exercitarea dr de administrare a proprietatii publ au fost denumite acte adm de gestiune.

Statul si unitatile adm teritoriale pot actiona in raporturile lor cu alte persoane jur sau fizice in 2 calitati, atat ca autoritate publ inzestrata cu putere de stat, situatie in care actele sale adm se deodebesc de toate celelalte acte jur, prin faptul ca exprima forma fundamentala de activitate executiva in cadrul careia sunt emise, cat si ca alta persoana jur, proprietara a bunurilor din domeniul publ, manifestandu-se ca subiect de dr public, sau ca proprietara a bunurilor din domeniul privat, manifestandu-se ca subiect de dr privat.

Nu sunt supuse controlului instantelor de contencios adm actele de dr civil, precum si contractele incheiate cu alte persoane fizice sau juridice ori alte acte savarsite de organele administratiei de stat ca subiecte de dr civil, deci ca titulare ale unor dr si obligatii care au, de obicei un caracter patrimonial.

O a 2 a categorie de acte ce provin de la adm intervin in cadrul raporturilor de munca.

Nici actele de dr muncii nu sunt acte care sa exprime pozitia de putere a autoritatii admm, astfel incat si ele urmeaza a fi tratate ca si actele de gestiune incheiate de aceste autoritati.

Numirea si eliberarea din functie a aparatului propriu al consiliului local o face primarul, iar la nivelul consiliului judetean, o face presedintele consiliului judetean.