Caracteristicile administratiei publice actuale

Caracteristicile administratiei publice actuale

In fiecare etapa a dezvoltarii, administratiei i-au fost proprii anumite trasaturi. Principalele caracteristici ale administratiei in etapa actuala sunt urmatoarele[1]:

a)Administratia este subordonata

Ea este subordonata :

- In primul rand, ea este subordonata dreptului, legii care ii stabileste obiectivele, ii formeaza limitele, ii impune respectarea unor garantii.

Legile, regulamentele inlatura arbitrariul in administratie. De fapt, intreaga activitate a organismelor sociale este guvernata de legi si reguli care stabilesc organizarea si determina principiile de functionare a serviciilor.

- In al doilea rand, este subordonata Guvernului care-i stabileste factorii superiori de conducere si ii furnizeaza mijloacele necesare.

Administratia, constituind un corp intermediar, creat in vederea actiunii, insa, caracteristica de subordonare nu exclude o anumita putere proprie. Pentru seful statului, Guvern si Parlament, administratia constituie un sprijin tehnic si in urma colaborarii ce se instituie, ea le face cunoscute nevoile si posibilitatile, contribuind astfel la optimizarea tuturor activitatilor.

b)Administratia este ierarhizata si ordonata

Inspirata din ierarhia militara, ierarhizarea administrativa este necesara pentru a asigura coeziunea si disciplina administratiei. Ea permite Guvernului sa-i cunoasca activitatile, iar in cadrul propriei structuri, faciliteaza transmiterea ordinelor prin verigile succesive, repartizarea responsabilitatilor si supravegherea executarii. Numai intr-un cadru ierarhic se poate exercita puterea de comanda si control si se poate asigura disciplina. Puterea derivata din ierarhie se manifesta asupra functionarilor numiti si asupra actelor emise de autoritatea inferioara.

Prin activitatea de control, care este o consecinta a existentei puterii ierarhice, se asigura si unitatea de actiune a aparatului administrativ.

Controlul in administratie poate fi:

- administrativ, efectuat fie din interiorul administratiei, fiind legat direct de puterea ierarhica, fie din exterior, acolo unde exista libertati publice si un liber exercitiu al suveranitatii populare;

- jurisdictional, caz in care este asociat ideii puterii suverane de control, care este delegata tribunalelor. Aspectul juridic se manifesta prin verificarea legalitatii deciziilor administrative, dar nu in ceea ce priveste oportunitatea acestora.

c)Administratia este remunerata, civila, laica, egalitara

- Pentru munca depusa, functionarii publici sunt remunerati cu salariu, din bugetul public.

- Nevoile publice, altele decat cele pe care le implica apararea nationala, sunt satisfacute prin intermediul administratiei civile. In societatile moderne nu exista decat in mod exceptional o confuzie intre functiile civile si cele militare. In cazuri particulare, autoritatea militara intervine in domeniul civil, in urma unei relatii deschise cu autoritatea civila sau dupa proclamarea starii de urgenta.

- Peste tot, in tarile democratice, administratia este laica, pentru ca ea foloseste un personal care nu intervine direct pentru asigurarea unor nevoi religioase. In unele state, insa, in mod exceptional, cultul religios are caracter de serviciu public.

- Administratia publica este egalitara, in sensul ca furnizeaza servicii tuturor, in mod egal, fara a face distinctie de origine, rasa, apartenenta politica, principiu care nu este intotdeauna si peste tot aplicabil.

d)Administratia este formalizata, scrisa, birocratica

- Administratia este formalizata, in sensul ca ea actioneaza conform unor proceduri dinainte stabilite, dand nastere la un anumit traditionalism administrativ, care poate antrena rutina si care-i poate incetini ritmul de lucru.

- Administratia are la baza documente, fapte, decizii consemnate in documente scrise.

- Formalismul si birocratia sunt proprii oricarei administratii, ceea ce difera este numai gradul in care acestea se manifesta, trebuind evitate exagerarile care ar putea avea ca rezultat instaurarea unui regim nedemocratic.

e) Administratia are un caracter de continuitate si necesita
din ce in ce mai mult cunostinte specifice

Pe de o parte, administratia este realizata de catre reprezentanti alesi ai populatiei, de catre functionari temporari, dar mai ales de catre functionari permanenti care formeaza corpuri de functionari si care-i confera administratiei un caracter de continuitate.

Totodata, ansamblul activitatilor si serviciilor publice pe care administratia le presteaza trebuie realizate in mod neintrerupt.

- Pe de alta parte, multitudinea si complexitatea sarcinilor carora administratia trebuie sa le faca fata au facut necesara posedarea de catre cei care lucreaza in administratie a unor competente specifice si a unor cunostinte tehnice speciale.

f)Administratia este structurata vertical si orizontal

- Vertical, ea este divizata in servicii si grupe de servicii. Astfel, de exemplu, administratia centrala este impartita pe ministere, care au urmatoarele verigi componente: departamente, directii, servicii si birouri. De asemenea, ministerele pot avea in subordine directii la nivel teritorial (judetean). Alaturi de ministere exista institutii publice, agentii independente, societati nationale sau corporatii publice, cu serviciile din cadrul lor.

- Pe orizontala, regasim administratia centrala, judeteana si locala, intre ele neexistand relatii de subordonare.

Intre diferitele diviziuni verticale si orizontale exista relatii de cooperare, coordonare, comunicare, ierarhizare, centralizare si descentralizare, concentrare si desconcentrare.

g) Administratia publica este intr-o continua expansiune

De peste o jumatate de secol, in toate tarile lumii, administratia se dezvolta, se extinde: exista o crestere a serviciilor publice. Pretutindeni statul intervine din ce in ce mai mult in viata natiunii.

S-a trecut de la statul jandarm la statul providenta; ca urmare, serviciile publice au crescut ca numar si ca volum.

Expansiunea administrativa rezulta dintr-o tendinta interna a administratiei, o tendinta naturala de a se extinde, de a prolifera: este tendinta generala pe care o semnala Spinoza: "totul tinde a persevera in eul sau si de a mari acest eu". Consecinta tuturor acestora a fost o complexitate crescanda a problemelor si cerintelor sociale, care isi gaseste corespondentul  intr-o complexitate din ce in ce mai mare a organizatiilor administrative.

Cauza acestei tendinte vine din dorinta statului de a face fata unor noi nevoi sociale, de a oferi conditii de viata mai bune membrilor sai impotriva diferitelor riscuri ale vietii. Lumea intreaga a ajuns la "varsta administrativa". Aceasta varsta se caracterizeaza prin numarul si volumul mare al serviciilor publice, precum si prin complexitatea administratiei.

Buna functionare a administratiei, a serviciilor publice a devenit un element de liniste, dupa cum mersul defectuos la serviciilor publice se afla la originea multor crize politice si chiar revolte populare. Statul modern, prevazut cu un aparat administrativ enorm, trebuie sa nu piarda controlul administratiei, sa nu fie lovit de neputinta, in ciuda gigantismului sau sau tocmai din cauza aceasta.

Criza economica din anii 60-70 s-a extins si in ceea ce priveste activitatea administratiilor publice. In termeni generali, s-a mentinut fata de aceste administratii, cererea de bunuri si servicii proprie epocii de prosperitate economica, insa, fara nici o indoiala am asistat la o diminuare a posibilitatilor reale ale statului si administratiei sale de a satisface aceste cerinte. serviciile publice au trebuit sa-si reajusteze sarcinile care se presteaza astazi in conditii costisitoare pentru populatie. Optimismul epocii in care se crea o dezvoltare infinita a disparut in ultimii ani si, in consecinta, administratiile publice au fost afectate, si s-au vazut in imposibilitatea de a satisface multe din cerintele sociale care au fost si sunt considerate pe deplin justificate.