Concluzi in legatura cu principalele instrumente de masurare a perceptiei coruptiei

Concluzi in legatura cu principalele instrumente de masurare a perceptiei coruptiei

Studiile privind perceptia coruptiei, efectuate pana in prezent, la nivel national si international, au apreciat ca nivelul coruptiei in Romania este foarte ridicat, folosindu-se in mod frecvent sintagma "coruptie generalizata".

Evaluarile independente efectuate in perioada 2001 - 2004 cu privire la nivelul coruptiei din Romania sunt, in general, critice, semnaland aspecte deficientare, care afecteaza, indeosebi, functionarea justitiei, mediul de afaceri si administratia publica si indica (aproape obsesiv) declinul increderii in justitie, ceea ce altereaza grav increderea populatiei in administratie si a investitorilor straini in mediul economic;

Potrivit rapoartelor internationale de evaluare, problema principala a luptei impotriva coruptiei in Romania ar trebui sa ia ca permisa constatarea importanta conform careia institutiile direct implicate in aceasta lupta, precum justitia si politia, sunt, ele insele, acuzate de coruptie de catre populatie.

Concluzia raportului nationala asupra coruptiei - Romania 2004, elaborat de catre Transparency international, este, totusi, accea ca, in ultimii ani, tara noastra a inregistrat o tendinta de intarire a capacitatii legislative si institutionale de combatere a coruptiei, dar "se impune aplicarea unor reforme si masuri anticoruptie concrete", care sa consolidezedominatia legii, sa stimuleze cresterea nivelului de trai a populatiei si sa contribuie la dezvoltarea durabila a Romaniei.

SECT.I. Perceptia publica a coruptiei in romania

Tendintele de crestere a diverselor fapte de coruptie in societatea romaneasca reprezinta un fenomen real, ale carui mecanisme de producere, consecinte sociale si moduri de solutionare intereseaza atat factorii cu rol de prevenire si control social, cat si opinia publica interesata deopotriva de diminuarea acestui "flagel" in diferite sectoare de activitate economica, politica, sociala si administrativa. Perceputa intens de catre populatie si necontracarata eficient de catre factorii de putere, coruptia tinde sa devina un fenomen antisocial extrem de grav, care submineaza fundamentele economiei de piata si ale principalelor institutii ale statului, avand consecinte directe asupra scaderii nivelului de viata al populatiei din Romania.

Pentru acest motiv, considera specialistii, un element important care trebuie avut in vedere in evaluarea fenomenului de coruptie il reprezinta perceptia sociala si reactia opiniei publice fata de definirea diferitelor acte de coruptie si a mecanismelor lor de producere si manifestare. Chiar daca aprecierile populatiei cu privire la acest fenomen sunt, in mare parte, subiective, nu de putine ori opinia publica pare sa defineasca mult mai bine amploarea si intensitatea coruptiei decat factorii cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii faptelor de coruptie.

Avand ca scop principal indentificarea si intelegerea mecanismelor prin care populatia din Romania ajunge sa cunoasca coruptia si chiar sa se "acomodeze" cu ea, cercetarea cu tema "Perceptia publica a coruptiei in Romania, in perioada de tranzitie", realizata de Institutul National de Criminologie in colaborare cu Institului de Sociologie al Academiei Romane, a incercat sa estimeze modul in care populatia percepe si raspunde la o serie de probleme cu privire la acest fenomen.

Urmarind relevarea aspectelor semnificative care vizeaza modul in care populatia din Romania recepteaza si reactioneaza fata de fenomenul coruptiei studiul prezent reprezinta doar sinteza principalelor date si informatii rezultate din ancheta de teren, care au fost, uneori corelate cu principalele variabile de alcatuire si stratificare ar fi fost realizata printr-un simplu sondaj de opinie, care nu ar fi furnizat decat o colectie de opinii stereotipe si nemotivate ale subiectilor investigati.

SECT.II.    Opinii ale subiectilor privind definirea coruptiei

Intrucat diversele definitii ale coruptiei, atat cele utilizate de specialisti, cat si cele vehiculate in mass-media sunt, adeseori, ambigue, evazive si chiar contradictorii, o intrebare deschisa din chestionarul adresat subiectilor a vizat modul in care ei inteleg fenomenul de coruptie.

Mai putin de o patrime dintre subiectii investigati (23,0%) indentifica coruptia cu activitatile ilegale ale unor indivizi care incalca legea, in timp ce darea si luarea de mita, impreuna cu primirea de foloase necuvenite si abuzul de putere intrunesc cumulativ, 26,3% dintre optiunile subiectilor, ceea ce conduce spre o imagine a coruptiei mai mult dintr-o perspectiva normativa in care asemenea acte sunt considerate ca infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul. Aproximativ 10% dintre subiecti considera si definesc coruptia ca fiind o fapta imorala, comisa de oameni imorali, in timp ce doar 4,4% vad in coruptie o modalitate de imbogatire prin mijloace ilicite, 4,5% asociind coruptia cu mentalitatile, practicile si deprinderile "traditionale" din societatea romaneasca.

Restul oamenilor, a caror pondere este nesemnificativa, definesc coruptia ca fiind un conflict de interese, un gen de mafie si crima organizata, exces de birocratie, acte ilegale comise in administratia publica, acte ilegale ale unor persoane politice sau cu functii de raspundere si chiar un atentat la siguranta nationala a statului.

SECT.III. Definirea coruptiei in raport de categoriile de persoane implicate

Pentru a obtine o imagine mai concludenta asupra modului in care populatia chestionata defineste fenomenul de coruptie, tot printr-o intrebare deschisa li s-a solicitat subiectilor sa mentioneze in mod expres categoriile de persoane pe care ei le considera cel mai mult implicate in acte de coruptie.

Spre deosebire de definitiile preponderent normative acordate fenomenului de coruptie in cazul categoriilor de persoane implicate cel mai mult in acte de coruptie populatia investigata este mai bine orientata. Intr-o proportie cumulata de aproximativ 40% subiectii considera ca in acest fenomen sunt implicati in primul rand politicienii (21,1%) si cei care detin functii de conducere si raspundere, ceea ce conduce spre configurarea si a unei dimensiuni sau definitii politice a fenomenului de coruptie. De asemenea, publicul indentifica ca fiind implicate in acte de coruptie si persoane care, prin diverse mijloace si modalitati, recurg la acte de coruptie. Restul opiniilor indentifica printre categoriile de persoane implicate in acte de coruptie: vamesii, functionarii Garzii Financiare, ziaristii, profesorii, persoanele imorale, persoanele care fac trafic de influenta etc.

SECT.IV. Atitudini ale populatiei privind gravitatea unor acte de coruptie

Analiza opiniilor subiectilor privind aprecierea gravitatii unor acte de coruptie posibile de a fi comise de diverse categorii de persoane a condus la urmatoarea configurare a acestora, in functie de primele trei optiuni ale subiectilor.

Mai mult de jumatate dintre subiectii investigatii (54%) apreciaza ca apta sau actul prin care o persoana ofera bani sau cadouri altor persoane care lucreaza in sectorul public (autoritati, functionari, medici, profesori etc.) pentru a li se rezolva o problema sau un serviciu la care era indreptatita. Prin aceasta, populatia amendeaza, de fapt asa-numita "coruptie cenusie", cvasi-generalizata in sectoarele publice, care obliga pe cetateni sa ofere bani sau cadouri pentru a fi siguri ca li se rezolva o problema legala, la care ei au tot dreptul, dar a carei solutionare implica "ungerea" mecanismelor si a functionarilor publici. Peste o treime din subiecti (38,3%) cosidera ca tot la fel de grava si condamnabila este si incercarea de a oferi bani sau cadouri pentru a influenta in sensul diorit o decizie judecatoreasca, perceptia publicului fiind aceea ca justitia si personalul din justitie trebuie sa se ridice deasupra acestor ingerinte si sa realizeze actul de justitie in conformitate cu adevarul si legea. Pe locul al treilea, in ordinea gravitatii (17,9%), publicul situeaza fapta unei persoane publice care pretinde sau primeste bani, cadouri ori alte foloase materiale de la diversi cetateni pentru indeplinirea "conditionata" a obligatiilor de serviciu.

In ceea ce priveste tipurile de coruptie sunt posibile mai multe clasificari, care nu sunt in afara criticii datorita naturii speciale, complexe a fenomenului de coruptie:

Marea si mica coruptie. Sunt trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:

Marea coruptie este coruptia politica sau de nivel inalt, care se intalneste la nivelul organelor de conducere ale statului, cele ce alcatuiesc politicile, strategiile, legile. Ele utilizeaza pozitia oficiala pentru propria bunastare (de ex, se emite un act normativ pentru scutirea pe termen de 24 de ore a importurilor unor anumite bunuri de catre anumite societati cu care politicienii sunt in relatii sau se manipuleaza procesele de privatizare), ori pentru a-si imbunatatii statutul sau propria putere (cumpararea locului la alegeri, cumparare voturi). Marea coruptie in justitie se poate manifesta in modul de numire, promovare, transfere, revocare a magistratilor, in influentarea salarizarii acestora si in modul de repartizare a cauzelor catre acestia. Mijlocul de garantare a protectiei fata de influenta politicului in scopul asigurarii independenteiinstitutionale a justitiei este separarea puterilor in stat si autoguvernarea justitiei, de regula prin consilii juduciare.

Mica coruptie este coruptia birocratica sau administrativa, care se intalneste la nivelul administratiei publice, datoare sa aplice politicile si legile create de politicieni. Se intalneste zi de zi, acolo unde cetateanul are contact direct cu oficialii, inclusiv cu cei din justitie. Sumele variaza, dar de regula acestea sunt de o valoare redusa. E specifica tarilor aflate in tranzitie.

Legiuitorul roman a considerat ca o anumita calitate a persoanelor din sistemul juridic atrage competenta efectuarii urmaririi penale de catre Directia Nationala Anticoruptie. Potrivit acestui criteriu, sunt cazuri de mare coruptie daca, indiferent de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, aceasta este comisa de catre judecatorul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ofiteri de politie; conducatorii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora: avocatii; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care exercita functii judiciare in cadrul instantelor internationale a caror competenta este acceptata de Romania, precum si functionarilor de la grefele acestor instante; lichidatorii; executorii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului. Restul personalului va fi cercetat de unitatile obisnuite de parchet.

Valoare obiectului faptei de coruptie "Marea coruptie" poate interveni, de exemplu in domeniul de achizitiilor publice, spre deosebire de "mica coruptie"  intalnita la vama, plata taxelor, obtinerea de autorizatii, permise.

2. Coruptia sistematica si cea sporadica

Coruptia sistematica (endemica) este coruptia care face parte integranta si esentiala a sistemului economic, social si politic. Practic majoritatea institutiilor si a activitatilor sunt folosite si dominate de indivizi si grupuri, de indivizi corupti neexistand alta alternativa pentru cetateni decat a accepta si a se implica in aceste acte de coruptie.

Coruptia sporadica (ocazionala) se petrece in mod neregulat, ocazional, care influenteaza nu mecanismul, ci individul, afectand morala celor implicati.

3.Coruptia functionala si cea disfunctionala

Coruptia functionala se intalneste asa cum am aratat mai sus, pentru a facilita indeplinirea legala a unor acte, pentru a "unge" mecanismul birocratiei. Sumele implicate sunt mici. Este mai degraba o chestiune legata de cultura, societatea insasi legitimeaza astfel de conduite.

Coruptia disfunctionala este coruptia ce are ca efect ingreunarea activitatilor, foloasele oferite/primite au valoare ridicata.

4.Coruptia activa si cea pasiva

Coruptia activa consta in propunerea sau oferirea de foloase agentului public.

Coruptia pasiva consta in acceptarea acestor foloase.

Este de remarcat ca valorile cele mai mari ale acestor foloase sunt in cauzele cu miza mare - cele comerciale, unde sumele din proces sunt de ordinul miliardelor si cele penale, unde in joc este libertatea persoanei. Valoarea difera si in functie de ranul celui implicat in cercetare (grad superior, functie de conducere) si de posibilitatile celui cercetat (cetatean strain, om de afaceri). Suma pretinsa este aproape intodeauna mai mare decat suma primita.

Momentul in care se intervine este la inceput sau la sfarsitul procedurii: de regula se intervine la organele care au puterea de a demara procedurile (organele de constatare precum Garda Financiara sau politia din serviciul circulatiei; organele judiciare cum sunt politia judiciara si procurorii) si la cele care iau hotararea decisiva, finala (instantele de recurs, instanta suprema). Sunt vizate in special procesele penale. De asemenea, folosul se poate da si dupa indeplinirea in conditii legale, a actului de catre organul judiciar (primire de foloase necuvenite). Un astfel de folos dat in mod repetat, creeaza un obicei si devine un fapt o promisiune de mituire.

Din comunicatele de presa ale DNA si DGA emise in anii 2004 - 2007, am extras cateva exemple de fapte de coruptie pentru care s-au demarat cercetari penale impotriva unor persoane care lucreaza sau au avut legatura cu sistemul juridic. Nu toate cauzele sunt solutionate definitiv, prin urmare cei cercetati beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Mentionam ca aceste fapte nu pot fi considerate ca fiind relevante si pentru caracterul/conduita altor persoane din sistem:

un judecator de Judecatorie pretinde 700 euro pentru o solutie favorabila intr-un proces penal; fost judecator de la Judecatorie pretinde 10.000 de marci germane pentru a interveni la judecatorii de la curtea de apel in vederea punerii in libertate a unui inculpat arestat preventiv. Un fost presedinte de la Judecatorie pretinde 10.000 de euro pentru a interveni la fostii sai colegi intr-o cauza civila; un judecator primeste un autoturism Nissan de la un om de afaceri pentru a falsifica documente si a da o solutie favorabila sotiei cestuia. Un judecator de Judecatorie primeste 800.000 ROL pentru a grabi redactarea unei sentinte; vicepresedintele unei Judecatorii pretinde in total 56 mil ROL pentru a interveni in mod repetat la judecatorii de la tribunal si Curtea de apel.

Un procuror a primit direct sau prin sot 4000 euro de la mi multe persoane pentru a da solutii favorabile. Un procuror a primit 10.000 euro de la un om de afaceri pentru punerea sub acuzare a altui om de afaceri. Un prim procuror primeste un vitel, branza, oua, lapte, pasari pentru a interveni la un procuror in vederea revizuiriiunui dosar. Un procuror primeste 200 mil ROL prin intermediul grafierei sefe pentru solutionarea favorabila a unui dosar penal si emiterea unei adeverinte care urma sa fie folosita in vederea blocarii solutionarii unui dosar civil. Un procuror pretinde 50.000 europentru asigurarea ocuparii unei functii de conducere la parchet unui coleg.

Un magistrat asistent primeste 41.000 euro pentru a intervenipe langa judecatorii de la instanta suprema in vederea obtinerii solutiei de achitare si apoi la procurori pentru declararea recursului in anuare.

Un avocat pretinde 7000 euro pentru a interveni la politisti ca sa instrumenteze intr-n mod favorabil dosarul penal sau sa nu faca propunere de arestare; un altul primeste 11.000 euro pentru a interveni la judecatorii de la instanta suprema pentru a obtine reducerea pedepsei. 4000 sau 10.000 euro este suma data pentru a obtine punerea in libertate de la judecatorii tribunalului: doi avocati pretind 40 mil respectiv 120 mil lei pentru a interveni la judecatorii de la tribunal si curtea de apel intr-o cauza comerciala. Decanul unui barou pretinde 10.000 euro pentru punerea in libertate a doi inculpati de catre judecatori. Un avocat pretinde 98.000 euro de la un cetatean arab pentru a obtine punerea sa in libertate si apoi scoaterea de sub urmarirea penala.

Un comisar sef pretinde 20.000 euro pentru a propune neinceperea urmaririi penale; un comisar pretinde bunuri electronice pentru a interveni la magistrati in vederea ridicarii sechestrului. Seful serviciului judiciar pretinde sa i se dea un autoturism in folosinta, 5000 USD si 20 mil ROL pentru a interveni la procuror si medicul legist. Un comisar pretinde un autoturism BMW pentru a nu cerceta un infractor. Un subcomisar ajuta la recuperarea unor sume de bani de catre un cunoscut al lumii interlope. Un inspector principal pretinde 3000 euro pentru a propune procurorului neinceperea urmaririi penale si inca 2000 euro pentru a interveni la procuror. Trei politisti au pretins diferite sume de bani pentru a nu intocmi acte de constatare si urmarire penala fata de autorii sustragerii de produse dintr-o societate comerciala, asigurand protectia zonei si a transporturilor si beneficiind, ulterior comiterii furturilor, de diferite sume de bani. Un subcomisar de politie cu atributii de control a pretins pe durata unui an si 6 luni suma de 74 mil ROL de la 10 administratori ai unor societati comerciale, pentru a nu le intocmi procese - verbale de constatare a neregulilior depistate, precum si pentru a nu efectua verificari la societatile administrate. Un agent de politie falsifica cazierul inculpatului pentru a sterge atecedentele penale ale acestuia si inlocuieste referatul cu propunere de trimitere in judecata intocmit de un coleg, in timp ce sotul agentului in calitate de prim - procuror adopta solutii favorabile in favoarea unor persoane cercetate pentru care pretinde 2.000 euro, 7 mil ROL, produse cosmetice si imbracaminte.

Un lichidator judiciar primeste 15.000 euro pentru a falsifica documente si a intervenit la judecatori intr-o cauza comerciala, un altul primeste 45.000 euro pentru atribuirea unui impobil; un altul, dupa incetarea calitatii de lichidator, are un castig de 195 mil ROL vanzand un teren al unei SC care nu mai era in stare de faliment; un altul primeste 1,8 miliarde ROL pentru a ajuta o societate comerciala sa cumpere la pret mult redus o alta societate, sau 3.000 euro pentru a nu demara procedura de tragere la raspundere a fostului administrator al societatii.

Un judecator sindic a obtinut 72 mil. ROL inesnind lichidarea a 7 agenti economici de un lichidator desemnat nelegal, unde mama era asociat si fratele angajat.

Doi consilieri juridici pretind 75.000 euro pentru a interveni la judecatori in vederea admiterii unei contestatii la o licitatie.

Un comisar primeste 400 euro pentru trasferul in alt arest a unui inculpat. Un altul primeste pentru acelasi lucru 3.500 euro de la sotia arestatului. Seful de serviciu pretinde 1.500 USD pentru angajare in politie. Un ofiter de politie primeste 2.000 euro pentru a interveni la superiorul sau in vederea angajarii unei persoane ca agent de politie. Un comisar sef primeste 1.000 euro pentru a-I aplica subordonatului o sanctiune disciplinara mai usoara.

Un medic legist sef primese 500 euro pentru eliberarea unui certificat medico-legal cu un numar mai mic de 60 zile ingrijiri medicale acordate victimei.

Un specialist criminalist primeste dulciuri bautura si tigari in valoare de 400 euro de la doi vanzatori duty-free pentru favorizarea cercetarile penale

Un comisar guvernamental pretinde 1 milion USD si primeste 20.000 USD pentru a interveni la judecatori in vederea solutionarii favorabile a mai multor dosare generate de falimenul unei banci

Un fost senator, in calitate de avocat, pretinde 11.000 euro pentru a interveni la judecatori in vederea schimbarii incadrarii juridice a faptei.

Un interlop pretinde 20.000 euro pentru a interveni la judecatorii curtii de apel

O persoana primeste primeste in mod repetat in total 468 mi ROL lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorilor de la ICCJ si a Procurorului General pentru a obtine, reducerea pedepsei de 20 ani inchisoare.