FUNCTIONARII PUBLICI - definire, numire, avansare; modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici

FUNCTIONARII PUBLICI - definire, numire, avansare; modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici

Functionarul public a fost definit in doctrina actuala, ca fiind persoana fizica investita in mod legal, prin actul de vointa unilaterala al unei autoritati publice sau al cetatenilor, cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei functii publice, in vederea realizarii competentei organului din structura careia face parte functia respectiva.

Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste in art.2 alin.2 functionarul public ca reprezentand 'persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica', apoi in alin.5 al aceluiasi articol facandu-se precizarea ca 'totalitatea functionarilor publici din cadrul autoritatilor administrative autonome si din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici'.

'Persoana careia i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei isi pastreaza calitatea de functionar public, continuand sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor publici'

Modul de redactare anterior al textului legal, nu facea distinctie intre functionarii din autoritatile publice centrale si cele locale, structura legala a functiei publice necuprinzand o functie publica de stat si o functie publica locala. Dispozitiile legii se aplicau tuturor functionarilor publici, inclusiv celor care beneficiau de statute proprii, aprobate prin legi speciale, daca nu se dispunea altfel.

Odata cu modificarea Statutului functionarilor publici prin Legea nr.251/2006 a fost modificata si clasificarea functiilor publice.

Astfel, potrivit art.7 functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza

a.  functii publice generale si functii publice specifice;

b. functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a;

c.  functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale.

Functiile publice generale

reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor generale.

Functiile publice specifice

reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, stabilite in vederea realizarii competentelor specifice, sau care necesita competente si responsabilitati specifice.

Legea prevede ca functiile publice specifice pot fi echivalate cu functiile publice generale prin statutele speciale sau, la propunerea autoritatilor si institutiilor publice, de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Potrivit art.5 alin.1, pot beneficia de statute speciale, functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor servicii publice:

a.  structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;

b. structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

c.  structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d. serviciile diplomatice si consulare;

e.  autoritatea vamala;

f.  politia si alte structuri ale Ministe­rului Administratiei si Internelor;

g. alte servicii publice stabilite prin lege.

Prin aceste statute speciale se pot reglementa: drepturi, indatoriri si incompatibilitati specifice, altele decat cele prevazute prin Legea nr.188/1999, precum si functii publice specifice.

Legea prevede expres (art.6) si categoriile de personal carora nu li se aplica dispozitiile sale si anume:

a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice care desfasoara activitati de secretariat, administrative, proto­col, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica (aceste persoane nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii);

b) personalului salariat in­cadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magis­tratilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica.

Potrivit art.7 lit.b), coroborat cu art.8 din Statutul functionarilor publici, functiile publice se impart in trei clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, astfel:

a.    clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

b.    clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;

c.    clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.

Functiile publice de stat sunt, potrivit art.7¹ din Legea nr.188/1999, functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in cadrul autoritatilor administrative autonome.

Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcertate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale.

Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora.

Daca prin notiunea de functie publica intelegem o profesie, in virtutea careia persoana care o ocupa are un drept la cariera, atunci in doctrina se disting doua categorii de conditii si anume: conditii generale necesare pentru ocuparea oricarei functii publice si conditii specifice necesare pentru ocuparea anumitor categorii de functii din admi­nistratie, din sfera justitiei, a legislativului etc.

Din perspectiva dreptului comparat se mai face distinctie si intre conditiile obiective si conditiile subiective de acces la functia publica.

Conditiile obiective sunt calificate ca fiind acele conditii a caror natura nu tre­buie lasata la libera apreciere a autoritatii insarcinate sa verifice daca candidatul le respecta.

In ce priveste conditiile subiective este vorba despre conditii a caror definitie Iasa o larga libertate de apreciere autoritatilor care sunt insarcinate cu verificarea lor, in functie de natura functiilor ce urmeaza sa fie indeplinite si de calitatile particulare ale fiecarui candidat.

Modalitatile de verificare a indeplinirii acestor conditii variaza mult de la o tara la alta, atat in ceea ce priveste autoritatile cu atributii in acest domeniu, cat si in ce priveste forma si momentul la care se realizeaza.

Potrivit art.50 al Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modifica­rile si completarile ulterioare, poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste urmatoarele conditii:

a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;

b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;

c) are varsta de minimum 18 ani impliniti;

d) are capacitate deplina de exercitiu;

e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candi­deaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate;

f) indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;

g) indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;

h) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani;

j) nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.

Instituirea unor conditii de acces la functia publica raspunde si unor necesitati de ordin tehnic si administrativ, unor criterii de eficienta, prin care se urmareste recrutarea persoanelor apte, capabile sa faca fata exigentelor impuse de o functie pu­blica, fiind vorba de asa numita conditie a reputatiei nestirbite.

Potrivit legii (art.10), functionarii publici pot fi debutanti sau definitivi.

Sunt numiti functionari publici debutanti aceia care au promovat concursuri pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant.

Pot fi numiti functionari publici definitivi:

a. functionarii publici debutanti care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut un rezultat corespunzator la evaluare;

b. persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin concurs si au vechimea in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni, in functie de nivelul studiilor absolvite.

Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in trei categorii corespunzatoare categoriei

inaltilor functionari publici

functionarilor publici de conducere si

functionarilor publici de executie

Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una din urmatoarele functii publice:

secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

secretar general de ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

prefect;

secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

subprefect;

inspector guvernamental.

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:

director general si director general adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;

director si director adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;

secretar al unitatii administrativ-teritoriale;

director executiv si director executiv adjunct al serviciilor publice deconcertate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, in cadrul institutiei prefectului, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;

sef serviciu, precum si in functiile specifice asimilate acesteia;

sef birou, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia.

Sunt functionari publici de executie:

clasa I - persoanele numite in urmatoarele functii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;

clasa a II-a - persoanele numite in functia publica generala de referent de specialitate, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia;

clasa a III-a - persoanele numite in functia publica generala de referent, precum si in functiile specifice asimilate acesteia.

Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale, astfel:

superior - ca nivel maxim;

principal;

debutant;

asistent.

In ce priveste recrutarea functionarilor publici, potrivit art. 51 din Legea nr.188/1999, modificata si completata, ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin

promovare;

transfer;

redistribuire;

recrutare;

alte modalitati prevazute expres de prezenta lege.

Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului vor fi stabilite in conditiile Legii privind Statutul functionarilor publici.

Potrivit legii (art.51¹), 'concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitatii accesului Ia functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste conditiile legale. 

Conditiile de desfasurare a concursului vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii concursului'

Daca au fost intrunite conditiile generale si cele speciale de acces la functia publica urmeaza investitura ca procedura desfasurata de catre o autoritate sau institutie publica prin care se incredinteaza unei persoane exercitarea unei functii publice in cadrul autoritatii sau institutiei respective.

Potrivit art.54 alin.4 din Legea nr.188/1999, modificata si completata, actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmeaza sa exercite functia publica, drepturile salariale, precum si locul de desfasurare a activitatii.

La intrarea in corpul functionarilor publici, functionarul public depune juramantul de credinta in termen de trei zile de la emiterea actului de numire in functia publica definitiva. Juramantul este cel prevazut de lege cu precizarea expresa a legiuitorului potrivit careia, formula religioasa de incheiere trebuie sa respecte libertatea convingerilor religioase.

Refuzul depunerii juramantului se consemneaza in scris si atrage revocarea actului administrativ de numire in functie.

Dupa intrarea in corpul functionarilor publici, fiecaruia dintre acestia i se intocmeste un dosar profesional.

Potrivit art.55 din Legea nr.188/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.251/2006, 'in cariera, functionarul public poate promova in functia publica si poate avansa in treptele de salarizare, in conditiile legii. Promovarea in clasa, promovarea in grade profesionale si avansarea in trepte de salarizare nu sunt conditionate de existenta unui post vacant'

Avansarea este privita ca un drept obiectiv al functionarului, sistemele si conditiile de avansare putand fi diferit reglementate si putand contine conditii specifice anumitor categorii de functionari publici.

In ce priveste promovarea regimul sau juridic a fost substantial modificat prin, fiind instituit principiul potrivit caruia promovarea intr-o functie publica superioara vacanta se face prin concurs sau examen (art.56 alin.2).

In ce priveste evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, aceasta se face anual, iar in urma evaluarii, functionarului public i se acorda unul din urmatoarele calificative: foarte bine, bine, satisfacator, nesatisfacator.

Calificativele obtinute la evaluarea profesionala, potrivit art.60 alin.3, sunt avute in vedere la:

avansarea in treptele de salarizare;

promovarea intr-o functie publica superioara;

eliberarea din functia publica.

Gestiunea functiei publice a fost definita in doctrina ca fiind ansamblul activitatilor desfasurate, in conditiile legii, de catre structuri organizatorice anume create pentru elaborarea si aplicarea politicii si strategiei, precum si a reglemen­tarilor referitoare la functionarii publici.

In acest scop, Statutul functionarilor publici a prevazut astfel de structuri organizatorice in subordinea unor autoritati sau institutii publice, carora le-a precizat si competenta.

Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profe­sionist a fost infiintata, in subordinea ministerului de resort, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica.

Potrivit legii, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de catre primul-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor. In exercitarea atributiilor care ii revin, acesta emite ordine cu caracter normativ sau individual.

De asemenea, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice se constituie comisii paritare, in a caror componenta intra, in numar egal, repre­zentanti desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. In cazul in care, sindicatul nu este repre­zentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica.

Potrivit doctrinei actuale, modificarea raportului de functie sau de serviciu este rezultatul aceleiasi manifestari unilaterale a vointei autoritatii sau institutiei publice, care poate conferi sau retrage atributii, poate incredinta o noua functie titularului in mod permanent (prin redistribuire de personal) ori in mod temporar (prin delegare sau detasare), in acelasi loc sau organ, ori in alta localitate sau in alt organ.

Potrivit art.75 alin.2 din Legea nr. 188/1999, modificarea raportului de serviciu are loc prin:

a) delegare;

b) detasare;

c) transfer;

d) mutarea in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate     juridica a autoritatii sau institutiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Atat modificarea raportului de functie publica, cat si incetarea lui nu se pot realiza decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.

Modificarea raportului de functie publica poate fi definita ca reprezentand trecerea functionarului public pe un alt post in aceeasi institutie sau in alta, in mod vremelnic sau definitiv.

a. Delegarea art.76 se dispune in interesul autoritatii sau al institutiei publice in care este incadrat functionarul public pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, fiind posibila prelungirea acestei perioade numai cu acordul scris al functionarului public. Functionarul public poate refuza, insa delegarea, daca se afla intr-una din urmatoarele situatii:

graviditate;

isi creste singur copilul minor;

starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea.

Pe timpul delegarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul, iar autoritatea sau institutia publica care il deleaga este obligata sa suporte costul iintegral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delegare.

b. Detasarea (art.77) se dispune in interesul autoritatii sau al institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic, un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni, numai cu acordul sau scris.

Spre deosebire de delegare, prin detasare persoana respectiva este dislocata temporar din unitatea sau institutia in care isi desfasoara activitatea si integrata intr-o alta unitate sau institutie.

Functionarul public poate fi detasat pe o functie publica inferioara numai cu acordul sau scris.

De asemenea, functionarul public poate refuza detasarea daca se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:

graviditate;

isi creste singur copilul minor;

starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea;

detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare;

este singurul intretinator de familie, motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii.

Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul. Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizației de detasare

c. Transferul (art.78), privit in forma actuala a Statutului ca modalitate de modificare a raportului de serviciu si nu ca modalitate de incetare a raporturilor de serviciu, poate avea loc intre autoritatile sau institutiile publice dupa cum urmeaza:

a) in interesul serviciului;

b) la cererea functionarului public.

Transferul in interesul serviciului se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional cu functia publica detinuta de functionarul public sau intr-o functie publica de nivel inferior.

Transferul in interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat. Daca transferul in interesul serviciului se face in alta localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei in care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publica la care se face transferul, in termen de cel mult 15 zile de la data aprobarii transferului.

Transferul la cerere se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si rang profesional sau intr-o functie publica de nivel inferior, in urma aprobarii cererii de transfer a functionarului public de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la care se solicita transferul, in acest caz transferul putand avea loc numai intre autoritati sau institutii publice din administratia publica centrala, intrw autoritati administrative autonome ori, dupa caz, intre autoritati sau institutii publice din administratia publica locala.

d. Mutarea in cadrul altei compartiment al autoritatii sau institutiei publice (art.79) poate fi

a.  definitiva

b. temporara.

Mutarea definitiva in cadrul altui compartiment poate avea loc in urmatoarele situatii:

cand se dispune de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public, pe o functie publica vacanta de aceeasi categorie, clasa si grad profesional sau cu repartizarea postului corespunzator functiei publice detinute, cu respectarea pregatirii profesionale a functionarului public si a salariului acestuia, in acest caz fiind necesar acrodul scris al functionarului public;

la solicitarea justificata a functionarului public, cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, pe o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional, cu respectarea pregatirii profesionale a functionarului public;

in alte situatii prevazute de dispozitiile legale.

Mutarea temporara in cadrul altui compartiment se dispune motivat, in interesul autoritatii sau institutiei publice, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, pe o perioada de maxim 6 luni intr-un an, cu respectarea pregatirii profesionale si a salariului pe care il are functionarul public.

Mutarea temporara sau definitiva in cadrul altui compartiment poate fi solicitata si de functionarul public in cazul in care starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, nu ii mai permite desfasurarea activitatii in acel compartiment.

e. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere (art.80) se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice si care nu are in cazierul administrativ sanctiuni disciplinare neradiate in conditiile prezentei legi.

Statutul functionarilor publici in forma sa actuala prevede (art.81-83) ca raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:

a) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica, pentru perioada respectiva,

b)    este incadrat la cabinetul unui demnitar,

c) este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfapsoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectiva,

d)    desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii,

e) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, ori este concentrat sau mobilizat,

f)  este arestat preventiv,

g) efectueaza tratament medical in strainatate, daca functionarul public nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, in conditiile legii;

h)    se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii,

i)  carantina, in conditiile legii,

j)  concediu de maternitate, in conditiile legii,

k)    este disparut, iar disparitia a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila,

l)  forta majora,

l¹) in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute de art.50 lit h),

l²) pe perioada cercetarii administrative, in situatia in care functionarul public care a savarsit o abatere disciplinara poate influenta cercetarea administrativa, la propunerea motivata a comisiei de disciplina,

m)  in alte cazuri expres prevazute de lege.

De asemenea, raportul de serviciu se poate suspenda si la initiativa functionarului public in unele situatii cum ar fi:

a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani,

b)    concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau in cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani,

c) desfasurarea unor activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, in alte situatii decat cele prevazute la art.81 alin.1 lit.c)

d)    pentru participarea la campania electorala,

e) pentru participarea la greva, in conditiile legii.

Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica.

Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc in urmatoarele conditii (art.84):

a) de drept (in conditiile expres enumerate de Statut);

b) prin acordul partilor, consemnat in scris;

c) prin eliberare din functia publica;

d) prin destituire din functia publica;

e) prin demisie.

Raportul de serviciu inceteaza de drept (art.84¹):

a.  la data decesului functionarului public;

b. la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public;

c.  daca functionarul public nu mai indeplineste una din conditiile prevazute la art.50 lit a), d) si f);

d. la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala ori invaliditate a functionarului public, potrivit legii;

e.  ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;

f.  cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art.50 lit.h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de condamnare;

g. ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

h. la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata functia publica.

Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face in termen de 5 zile lucratoare de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica si se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.

Eliberarea din functia publica se dispune in una dintre urmatoarele situatii (art.84²):

a.  autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze;

b. autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;

c.  ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea;

d. pentru incompetenta profesionala, in cazul obtinerii calificativului 'nesatisfacator' la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e.  functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art.50 lit.g);

f.  starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa asi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;

g. ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii in conditiile art.80¹.

Actul administrativ de eliberare din functia publica se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere. Institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.

Destituirea din functia publica se dispune ca sanctiune disciplinara aplicabila pentru motive imputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri (art.84⁴):

a.  pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;

b. daca s-a ivit vreun motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Actul administrativ de destituire din functie se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii lui

Potrivit art.85 functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie notifcata in scris persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Demisia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare.

In conformitate cu art.86 din Legea nr.188/1999, la incetarea raporturilor de serviciu functionarul public isi pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei, cu exceptia cazului in care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia.

Functionarii publici a caror raport de munca a incetat din motive neimputabile lor intra in corpul de rezerva a functionarilor publici, care, potrivit art.88 alin.1 din legea nr.188/1999 este gestionat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Redistribuirea functionarilor publici se face tot de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, iar regula este ca redistribuirea functionarilor publici se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si acelasi grad profesional cu functia publica detinuta anterior de functionarul public. Redistribuirea se poate face si intr-o functie publica inferioara vacanta, dar numai cu acordul scris al functionarului public.

Functionarii publici parasesc corpul de rezerva si pierd calitatea de functionar public in urmatoarele situatii:

i. dupa implinirea termenului de 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva;

ii. in cazul in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici il redistribuie intr-o functie publica vacanta corespunzatoare studiilor absolvite si pregatirii profesionale, iar functionarul public o refuza;

iii. angajarea pe baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni;

iv. la cererea functionarului public.

Ordinele si dispozitiile de nastere, modificare si incetare a raporturilor juridice dintre functionarii publici si serviciile publice fiind acte administrative de autori­tate, cei care se considera vatamati intr-un drept, recunoscut de lege, vor putea cere instantelor de contencios administrativ competente, modificarea ori anularea celor pe care le considera ilegale.