Particularitatile cercetarii omorului in cazul cadavrelor dezmembrate sau a cadavrelor nedescoperite

Particularitatile cercetarii omorului in cazul cadavrelor dezmembrate sau a cadavrelor nedescoperite

Descoperirea unor cadavre dezmembrate ori a unor fragmente de cadavre determina dificultati serioase in cercetare. Una dintre problemele centrale ramane identificarea victimei, rezultat la care se ajunge relativ greu.

In ipoteza cercetarii omorului in care cadavrele au fost descoperite, existand indicii despre disparitia lor, organul de urmarire penala se va conduce dupa anumite reguli generale, raportandu-se insa la particularitatile acestor cazuri.82

Un rol particular in clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o aduce expertiza medico-legala.

De exemplu, la descoperirea unor fragmente de cadavru se cere sa se stabileasca daca ele apartin aceluiasi corp, care este sexul, varsta si talia aproximativa a victimei, care este cauza mortii si data la care a survenit.

Daca se gaseste un cadavru, in functie de starea lui se poate proceda la identificare prin efectuarea toaletei acestuia, pentru a fi fotografiat, fie la o reconstituire a fizionomiei cadavrului dupa craniu, sau la o identificare prin supraproiectia craniului peste fotografia persoanei disparute.

Nu trebuie exclusa nici alternativa identificarii pe baza desenelor papilare, numai daca starea de putrefactie mai ingaduie aceasta operatie, ori daca infractorul nu a distrus amprentele.

In vederea identificarii va trebui examinat cu maxima atentie fiecare fragment de cadavru, pentru descoperirea unor eventuale semne particulare (cicatrice, negi, tatuaje, malformatii).

Din punct de vedere criminalistic vor fi cercetate ambalajele in care au fost gasite fragmentele, interesand eventualele urme sau caracteristici care sa le ateste provenienta. Se va stabili, de asemenea modul in care au fost aduse, camuflate sau ingropate, distanta si locurile in care au fost imprastiate. Nu vor fi neglijate nici urmele pe care aceste colete cu parti din cadavru le pot contine.

Pentru obtinerea de informatii privitoare la identificarea cadavrului este foarte importanta ascultarea persoanelor care locuiesc sau muncesc in apropierea locului faptei, acestea putand oferi relatii cu privire la prezenta unor persoane straine in zona. Cadavrele vor fi luate in evidenta pe baza fiselor speciale, denumite fisele "C".

Omorul cu cadavru dezmembrat presupune doua modalitati faptice principale de comitere83:

infractiunea de omor savarsita prin sectionare, taiere, dezmembrarea partilor componente ale corpului victimei, atunci cand victima se afla in viata (depasaj ofensiv care denota cruzime, avand o motivatie psihopatologica);

infractiunea de omor, succedata la un interval de timp (mai scurt sau mai lung) de sectionarea, taierea, dezmembrarea partilor componente ale cadavrului, deci a corpului victimei deja decedata (depasaj defensiv, aplicat cadavrului numai in scopul de a face sa dispara victima si urmele infractiunii comise).

In general, dezmembrarea este hotarata mai inainte de comiterea omorului, si pregatita cu minutiozitate prin procurarea instrumentelor necesare, a sacoselor pentru transportarea resturilor din cadavru si a mijlocului de transport a acestora.

Motivele pentru care autorul omorului procedeaza la dezmembrarea cadavrului pot fi urmatoarele:

in primul rand motivatia reflecta dorinta autorului de a se sustrage urmaririi penale, prin scoaterea cadavrului din locul comiterii omorului;

in al doilea rand, se retine dorinta autorului de a impiedica stabilirea identitatii victimei, incercand astfel sa impiedice stabilirea legaturii dintre el si omorul comis;

in al treilea rand, necesitatea pentru autor de a se descotorosi de cadavru.

In cazul depasajului ofensiv se pare ca motivatia este de natura psihopatologica asociata, de regula, cu motivatii sexuale sau de ura fata de victima.

Cercetarea unei infractiuni de omor prin depasaj sau urmat de dezmembrarea cadavrului presupun imbinarea tuturor cunostintelor de medicina legala, criminalistica, psihologie si psihiatrie judiciara, iar centrul de greutate il reprezinta activitatea de identificare criminalistica si medico-legala a intregului dupa partile componente, a sexului si varstei si a altor elemente: desene papilare, procese anatomice particulare, urmele unor interventii chirurgicale, formula stomatologica etc.

Pentru exemplificare prezint un caz din practica judiciara, cand criminalul a fragmentat victima in mai multe bucati pentru a induce in eroare organele de urmarire penala, in activitatea de identificare. Este vorba de omorul savarsit asupra studentei Nedelea Elena de 23 ani comis prin cruzime de numitul Radulescu Alexandru.

In octombrie 1998 intr-o fundatie a unui bloc neterminat situat la intersectia Bulevardelor Nicolae Titulescu si Ion Mihalache din Bucuresti s-a gasit un sac de rafie ce continea partea de jos a unui cadavru.

Segmentul de cadavru se afla in stare avansata de putrefactie si apartinea unei femei.

Dupa cateva zile pe un teren viran de langa Fabrica de parfumuri "Miraj" din Bucuresti s-au gasit alte doua fragmente de cadavru (trunchi si craniu), aflate de asemenea in stare de putrefactie si complet dezosate, o parte din parul victimei si obiecte de imbracaminte.

Dupa ridicarea lor de la fata locului s-a trecut la examinari medico-legale si criminalistice, ajungandu-se la urmatoarele concluzii:

cele doua parti ale cadavrului apartin unei femei de statura mica, avand varsta cuprinsa intre 20-23 ani;

tanara a fost victima unei agresiuni, iar segmentarea cadavrului a avut loc post-mortem;

toracele, capul si membrele superioare au fost supuse unui "tratament" pentru indepartarea carnii.

Ulterior s-a facut si o expertiza prin metoda antroplogica, stabilindu-se ca oasele si craniul apartin aceluiasi corp uman.

Pe baza concluziilor medicului legist, ale criminalistilor, si a datelor obtinute de politistii judiciaristi, pana la acea data s-au verificat, in evidentele sectiilor de politie din Capitala, toate sesizarile facute in legatura cu disparitia unor femei, indeosebi in ultimele doua luni.

S-a stabilit ca la sectia 13 politie, in ziua de 12 octombrie 1998 s-a inregistrat o plangere din partea familiei Nedelea din Comuna Bujoreni Teleorman, in care se arata ca fiica lor Nedelea Elena in varsta de 23 ani, studenta in anul II la Universitatea "Spiru Haret" Facultatea de limbi si liberaturi straine, disparuse din apartamentul unde locuia cu chirie situat intr-un bloc de pe Str. Petre Ispirescu, sector 3, inca de marti 6 octombrie 1998. Cu aceasta ocazie s-a aflat ca Elena statea in camera cu colega si prietena ei Laura.

Pentru a-si castiga existenta cele doua tinere dadeau meditatii si insoteau turistii unor firme de turism in calitate de ghid.

Elena a dat un anunt in revista "Anuntul de la A la Z" prin care cauta elevi pentru meditatii la limba engleza si franceza si romana pentru straini.

In dimineata zilei de 6 octombrie 1998 i-a spus colegei de camera ca ramane acasa pentru a primi telefoane de la potentialii elevi pentru meditatii. De asemenea, i-a relatat prietenei ca primise un telefon de la reprezentantul unei firme artistice care dorea sa o angajeze.

In aceeasi zi, in jurul orelor 12,30 a fost vazuta de vecini parasind apartamentul, si de atunci nu s-a mai stiut nimic despre ea.

Intr-un asemenea caz, destul de complex, s-au emis o serie de ipoteze. Una dintre ele a fost si ceea ca autorul sau autorii ar fi din randul cetateni chinezi. Acest lucru s-a datorat si faptului ca Elena urma sa se angajeze secretara la restaurantul chinezesc "Templul Soarelui". S-au efectuat verificari si investigatii in cele 2 zone unde au fost descoperite fragmentele de cadavru si asupra persoanelor cu care victima a venit in contact in ultimul timp.

Dupa eforturi indelungate s-a dat de "capatul firului" in ziua de 16 noiembrie 1998 a fost arestat asasinul, in persoana numitului Radulescu Alexandru. Acesta lucra in atelierul artistului plastic Nicolae Stan. In luna octombrie 1998 pictorul impreuna cu familia a plecat in strainatate, lasand atelierul situat pe Calea Grivitei in ingrijirea asasinului. Cu ocazie perchezitiilor efectuat asupra sa si la domiciliu s-au gasit ceasul de dama al victimei, inelul si cerceii, precum si doua cutite folosite la transarea cadavrului.

La ancheta acesta a declarat ca in ziua de 6 octombrie 1998, a primit la atelier o tanara care s-a recomandat Elena, pe care a invitat-o in incaperea din spate a atelierului purtand unele discutii. Pe timpul discutiilor a baut un litru de vin, tanara nu a baut.

A incercat sa intretina cu aceasta un raport sexual dar nu a reusit. In urma unor discutii i-a dat o palma, tanara dezechilibrandu-se si cazand in subsol. Observand ca nu mai misca a considerat ca a murit. A invelit-o intr-o mocheta dupa care i-a aplicat mai multe lovituri de ciocan in cap.

Dupa aceasta a transat corpul cu cele doua cutite, transportand fragmentele in sacii de rafie, in zile diferite, in locurile in care au fost descoperite.

Dupa obtinerea datelor cat mai complete cu privire la eveniment se purcede la cercetarea la fata locului unde s-a gasit un fragment de cadavru. De regula, acest loc nu coincide cu locul comiterii infractiunii. Cercetarea la fata locului pastreaza regulile si metodologia oricarei alte cercetari in caz de omucidere.

Drept particularitati relevam:84

cautarea urmelor unor mijloace de transport la locul respectiv si stabilirea cailor de acces spre acel loc;

cautarea urmelor de incaltaminte, de picioare, de lopata;

cautarea urmelor de impresiuni digitale pe obiectele aflate amplasate pe caile de acces spre locul respectiv;

examinarea ambalajului in care a fost depus fragmentul de cadavru ( pungi, sacose din polietilena, geamantane, cufere, carpe, sfori ramase pe partile cadavrului sau utilizate la ambalarea acestuia);

examinarea obiectelor sau resturilor de imbracaminte si incaltaminte existente pe fragmentul de cadavru;

examinarea fragmentului de cadavru la locul respectiv si apoi dispunerea transportarii acestuia la morga Institutului Medico-Legal.

Dupa care va incepe organizarea si planificarea urmaririi penale care va cuprinde:

activitati de descoperire a tuturor fragmentelor pentru a se putea reconstitui cadavru integral;

activitati desfasurate in identificarea cadavrului, a identitatii victimei;

activitati desfasurate in vederea stabilirii autorului omuciderii;

stabilirea locului unde s-a comis omuciderea (eventual depasajul ofensiv);

stabilirea locului unde s-a produs dezmembrarea cadavrului;

stabilirea mijlocului de transport sau a modului cum a fost transportat cadavrul depasat.

La cercetarea la fata locului unde s-au gasit partile din cadavru, in afara de activitatile specifice acesteia, se vor desfasura inca din aceste momente operatiuni in scopul identificarii autorului faptei si anume examinarile medico-legale a florei si faunei cadaverice conferind informatii in privinta timpului scurs de la deces, iar la cercetarea la fata locului unde s-a comis omuciderea sau depasajul cadavrului (care se efectueaza dupa descoperirea autorului) se incepe cu perchezitia domiciliara si un criteriu deosebit de important il reprezinta urmele de sange, trebuie cautat instrumentul sau instrumentele prin intermediul carora s-a realizat depasajul etc.

O contributie majora la clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o are expertiza medicala. Prin intermediul acestuia se pot stabili daca fragmentele de cadavru descoperite apartin aceluiasi corp, care este sexul, varsta si talia aproximativa a victimei, care este cauza posibila a mortii si data la care a survenit.

Examenul  radiologic al fragmentelor depasate permite obtinerea unor date atat in ceea ce priveste identificarea cat si a tehnicii depasarii, deci a victimei, agresorului si chiar a instrumentului cu care s-a facut depasarea.

Examenul radiologic osos permite aprecieri directe asupra tehnicii si indirecte asupra indemanarii si cunostintele celui care a executat depasarea. De pilda la craniu - se poate realiza o reconstituire a fizionomiei dupa craniu sau la o identificare prin supraproiectie; se pot face aprecieri asupra sexului, varstei.

In vederea identificarii va trebui examinat cu maxima atentie fiecare fragment de cadavru, pentru descoperirea unor eventuale semne particulare (negi, cicatrice, tatuaje).

Expertiza medicala ofera posibilitatea ca prin examenul macroscopic si histopatologic, stabilirea existentei sau inexistentei reactiilor vitale la nivelul planurilor de sectiune, pentru a se stabili pe cale de consecinta daca depasajul s-a realizat sau nu postmortem. In legatura cu stabilirea momentului decesului, informatiile pretioase sunt date de amplasarea si pozitia lividitatilor cadavrului.

Apoi se efectueaza celelalte activitati criminalitice pastrandu-se aceleasi reguli generale de desfasurare a acestora, specificitatea unor activitati constand in depistarea trasaturilor de ordin psihologic si psihiatric a autorului, pentru stabilirea mobilului faptei.

Ajungand la finalul cercetarilor, concluzionand ceea ce este stiut, de altfel destul de bine, anume ca fiecare caz isi are particularitatile lui, care trebuie sesizate si exploatate pentru reusita.85