Raporturile juridice de drept administrativ

RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT ADMINISTRATIV

. Notiune

Raporturile juridice de drept administrativ reprezinta relatii sociale care se formeaza, in principal, in legatura cu organizarea si exercitarea competentei de catre componentele sistemului administratiei publice, relatii sociale reglementate prin normele de drept administrativ.

Se observa ca rapoartele juridice de drept administrativ formeaza o categorie distincta de raporturi juridice avand trasaturi caracteristice care confera un aspect specific acestei categorii.

O prima trasatura a acestora consta in aceea ca raporturile juridice de drept administrativ au ca obiect actiunea sau inactiunea subiectelor care se incadreaza in activitatea administrativa a statului sau a colectivitatilor locale.

O a doua trasatura consta in aceea ca subiectul raportului juridic administrativ este intotdeauna o autoritate a administratiei publice. Din acest punct de vedere se pot distinge mai multe categorii de subiecte participante la raportul juridic si mai multe categorii ale raportului;

a) raporturile Juridice nascute intre doua autoritati ale administratiei;

b)raporturile juridice de drept administrativ care pot interveni intre o autoritate a administratiei publice si un agent economic (o regie autonoma sau o societate comerciala) sau o institutie social-culturala ce sunt inzestrate cu personalitate juridica in sensul Decretului nr.31/1954,adica avand o capacitate juridica civila. in literatura de specialitate s-a subliniat ca in acest fel competenta subiectelor de drept participante ia raporturile de drept administrativ reprezinta o categorie juridica speciala care legitimeaza prezenta acestor subiecte de drept in raporturile de drept administrativ.

In literatura de specialitate a fost sustinuta de unii autori teza conform careia notiunii de competenta ii este opusa notiunea de capacitate de drept administrativ. Ne alaturam parerii conform careia capacitatea de drept administrativ reprezinta de fapt competenta pe care o au autoritatile administratiei publice de a participa la raporturile juridice de drept administrativ. De altfel, in acest sens sunt si dispozitiile leitii organice m conformitate cu care:'Comunele,orasele, municipiile si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina':

c)raporturi intre o autoritate a administratiei publice si un organism, nonguvernamental;

d) raporturi intre o autoritate a administratiei publice si o
alta autoritate publica(cu unele discutii referitoare la Parlament);

e) raporturile Juridice de drept administrativ dintre o
autoritate a administratiei publice si o persoana fizica cum ar fi
spre exemplu, in cazul, aplicarii unei sanctiuni administrative.

Cu privire la aceasta categorie de raporturi administrative in literatura juridica s-a apreciat ca aplicarea sanctiunilor administrative este o activitate jurisdictionala in cadrul administratiei publice considerandu-se ca sunt intrunite elementele esentiale care caracterizeaza aceasta activitate.

Ordonanta privind regimul juridic al contraventiilor - nr.2/2001 prevede ca regula generala dreptul agentului constatator de a aplica sanctiunea prin proces verbal de constatare (art.21).Ne alaturam opiniei in conformitate cu care toate actele juridice prin care se aplica sanctiuni administrative nu intrunesc elementele necesare pentru a fi in prezenta unui act administrativ cu caracter jurisdictional si deci, per a contrario nu ne aflam in fata unui organ administrativ cu activitate jurisdictionala, deoarece nu este un organ special constituit care sa prezinte prin specializarea sa, prin procedura de desfasurare a activitatii si prin activitatea sa colegiala garantiile care caracterizeaza solutionarea litigiilor, ce se bucura de prezumtia de adevar legal.

Acest punct de vedere este sustinut si de prevederile O.G.nr.2/2001 unde in Capitolul IV 'Caile de atac' se stabileste ca procesul -verbal de constatare poate fi atacat printr-o plangere, in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii sale, plangere care se depune impreuna cu o copie de pe procesul-verbal contestat la organul din care face parte agentul constatator, si acesta este obligat(art.32,alin(2) ca de indata sa trimita plangerea impreuna cu dosarul cauzei la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia, neavand competenta de a solutiona plangerea.

O a treia trasatura este aceea ca raporturile juridice de drept administrativ se nasc in general pe baza unei manifestari unilaterale de vointa juridica emanand de la un organ al administratiei publice. Nici un raport juridic de drept administrativ nu se poate naste dintr-o manifestare bi sau plurilaterala de vointa juridica. Nasterea, modificarea si incetarea raporturilor juridice administrative se produc pe baza vointei unilaterale a organului administratiei publice, prin exceptie, raporturile de drept administrativ pot sa ia nastere in baza unui eveniment sau in baza actiunii celorlalte subiecte ale raportului respectiv sau in cazul cand vointa organului administrativ este subinteleasa, cu conditia ca norma juridica sa prevada aceasta in mod categoric (cum este cazul raportului de drept administrativ ce ia nastere in cazul mortii sau nasterii unei persoane fizice sau in cazul in care o regie autonoma, o societate comerciala si chiar o persoana fizica comite o contraventie sau cand legea in mod expres asimileaza lipsa manifestarii de vointa_din partea unei autoritati administrative cu act administrativ).Prin aceasta caracteristica se deosebeste in mod categoric raportul juridic administrativ de acele categorii de raporturi Juridice care se nasc din consimtamantul a doua sau mai multe parti, cum este cazul raporturilor de drept civil.(Rezulta,deci ca nasterea si realizarea in concret a raporturilor de drept administrativ constituie o obligatie a subiectelor acestor raporturi chiar si pentru organul administratiei publice).

Categorii si tipuri de raporturi juridice de drept administrativ

Orice clasificare se realizeaza in raport de anumite criterii.

1. UN prim criteriu pentru clasificarea raporturilor de drept administrativ este cel al participantilor la relatia sociala reglementata prin norma de drept administrativ. S-a aratat deja ca exista raporturi de drept administrativ la care participa:

-doua autoritati ale administratiei publice;

-o autoritate a administratiei publice si o alta autoritate publica;

-o autoritate a administratiei publice si un organ nonguvernamental;

-o autoritate a administratiei publice si un agent economic (societate comerciala, regie autonoma) sau institutie social-culturala;

-o autoritate a administratiei publice si o persoana fizica.

Un alt criteriu este continutul raportului juridic, adica drepturile si obligatiile pe care le au subiectele participante. In raport de acest criteriu identificam doua categorii de raporturi de drept administrativ,fiecare categoric cuprinzand mai multe tipuri de astfel de raporturi.

a. Prima categorie este cea a raporturilor de drept administrativ care se formeaza in cadrul sistemului administratiei publice. Este vorba despre relatiile sociale intre componentii personalului din sistemul administratiei publice si reglementate de normele de drept administrativ. Primul tip este:raporturi de subordonare ierarhica.

a. 1.Raporturile de subordonare ierarhica sunt acele raporturi de drept administrativ in care subiectele de drept se afla in cadrul ierarhiei administrative_r iar subiectul activ este titularul unei competente pe care o exercita ca autoritate ierarhic superioare fata de celalalt subiect participant.

In cadrul subordonarii ierarhice subiectul care are calitatea de autoritate superioara are in competenta dreptul de a conduce, indruma si controla activitatea subiectelor de drept subordonate(pasive).

a. Un al doilea tip este cel al raporturilor de colaborare.

In cadrul raporturilor de colaborare, subiectele de drept au competente pe care le folosesc pentru realizarea administratiei publice conlucrand in cadrul sistemului administratiei publice. Spre exemplu, titularul unei functii colaboreaza cu titularul altei functii pentru pregatirea proiectului unui act administrativ sau chiar pentru emiterea unui astfel de act.

De exemplu mai multi inspectori de specialitati diferite din cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, din structura Serviciului urbanism si amenajarea teritoriului, colaboreaza in derularea procedurii de primire, verificare si supunere spre aprobare a documentatiilor din teritoriu pentru emiterea certificatului de urbanism si pentru autorizarea lucrarilor.

a.3. Al treilea tip este cel al raporturilor de participare. In cadrul acestor raporturi titularii diferitelor competente sau functii participa ia realizarea unor sarcini care apartin administratiei publice. Acest tip de raporturi se prezinta sub forme variate. Un exemplu este cel al raporturilor care pot aparea intre organele administratiei publice centrale si cele ale administratiei locale care este organizata pe principiul autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice.

b. O a doua categorie este cea a raporturilor care se formeaza

intre subiecte de drept care apartin sistemului administratiei

publice si subiecte de drept care se situeaza in afara acestui

sistem.

b.1. Primul tip de raporturi din aceasta categorie este cel al

raporturilor de subordonare. Acest tip de raporturi cuprinde acele relatii

sociale reglementate prin norme de drept administrativ in cadrul carora

organele administratiei publice, pe baza competentei legale pe care o

au pot sa stabileasca in mod unilateral drepturi si obligatii pentru persoanele executarea acestora prin operatiuni administrative si simple fapte materiale.

Aceste raporturi de subordonare nu exclud posibilitatea manifestarii vointei ,subiectelor pasive, dimpotriva. Uneori, pentru a actiona subiectul activ, este necesar ca subiectul pasiv sa solicite sau sa accepte aceasta interventie,iar daca legea prevede ca subiectul activ va actiona din oficiu subiectul pasiv are la indemana calea actiunii judecatoresti promovate la instanta competenta prin procedura contenciosului administrativ si prin alte proceduri speciale,dreptul de petitionare.

b. Al doilea tip este cel al raporturilor Juridice de utilizare

a serviciilor publice. In cadrul acestor raporturi juridice subiectele active actioneaza pe baza si in executarea legii in baza competentei legale de a desfasura activitati cu caracter prestator in favoarea subiectelor pasive,

b.3. Raporturile juridice de colaborare si participare a unor persoane fizice si juridice la realizarea sarcinilor care revin administratiei formeaza al treilea tip de raporturi de drept administrativ in cea de a doua categorie.

De exemplu, anumite organizatii profesionale organizate prin lege au rolul de a realiza prestatii de interes public. Avocatii sunt organizati,pe baza prevederilor legale, in barouri de avocati, prin prestatia lor specifica participand la infaptuirea Justitiei si Libertatilor Cetatenesti prin asistenta juridica pe care o acorda.Intre barouri si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti se stabilesc raporturi juridice de colaborare si de participare in vederea asigurprii bunei functionari a serviciului public de realizare a justitiei, serviciu organizat de Ministerul de Justitie si Libertatilor Cetatenesti.