Emily Dickinson 1830-1886

Emily Dickinson

1830-1886

Poezia ei este o admirabila confesiune personala, o blasfemie si, prin autorevelatie si onestitate, aproape obscena. Ea vine dintr-un mediu intelectual fata de care nu simte aproape nici o responsabilitate morala. Cotton Mather ar fi ars-o ca vrajitoare.

Allen Tate, "New England and Emily Dickinson', in The Recogni-

tion of Emily Dickinson

Cei doi uriasi ai poeziei americane din secolul al XlX-lea care au jucat rolul cel mai important in redefinirea versului modern - WALT WHITMAN [48] si Emily Dickinson - sunt foarte diferiti unul de altul. Whitman a fost considerat un razvratit barbar, inclinat spre obscenitati si bizarerie. Emily Dickinson era o persoana retrasa, aproape necunoscuta de contemporanii sai. in timpul vietii i s-au publicat doar sapte poezii, si toate anonime. Dar viziunea unica a ambilor poeti si abordarea lor opusa reprezinta cei doi poli intre care a evoluat poezia moderna - expansiune comprimare, angajament si detasare -, definind un ciclu poetic extrem ie original.

Mama ei suferea de o invaliditate cronica si a avut nevoie de ingrijirile permanente ale lui Emily si ale surorii ei, Lavinia, pana la sfarsitul vietii. Pe vremea lui Emily Dickinson, Amherst era un sat pios si conservator cu vreo cinci sute de familii, in care biserica reprezenta autoritatea suprema, in familia Dickinson, Edward Dickinson rivaliza cu biserica in privinta puritanismului. Rebelul familiei a fost fratele lui Emily, Austin, tot avocat, care s-a casatorit cu o tanara de lume din New York, impotriva vointei tatalui sau. El obisnuia sa-i aduca pe furis carti interzise surorii sale, imbogatindu-i astfel cunostintele despre lumea inconjuratoare.

in tinerete, Emily era vioaie si exuberanta. Si-a facut studiile la Academia din Amherst si a urmat Seminarul pentru Fete de la Mount Holyoke pentru o scurta perioada de timp. in adolescenta a devenit tot mai retrasa, si, cu exceptia unor scurte vizite ocazionale la Boston si Philadel­phia, s-a aventurat rareori in afara casei, in sat si-a castigat reputatia de excentrica pentru ca se imbraca intotdeauna in alb si evita orice companie, chiar si a acelora care veneau in vizita la familia sa. Rutina ei domestica includea supravegherea gradinii, ingrijirea serei si coacerea painii, pentru care tatal o aprecia in mod deosebit. Citea cu nesat si coresponda cu un mic cerc de prieteni. A opus rezistenta valurilor periodice de calvinism care au trecut prin Amherst si i-au atras familia si a refuzat sa mai mearga la biserica, meditand in singuratate asupra credintei sale religioase, ca si asupra altor subiecte.

Au existat speculatii potrivit carora Emily se indragostise de stagiarul tatalui sau, Benjamin Newton, care in 1848 locuia cu familia ei. Un stralucit liber-cugetator, Newton a introdus-o pe Emily intr-o noua lume a ideilor. Era prea sarac pentru a se putea casatori si a murit de tuberculoza in 1853. I s-a mai atribuit o legatura emotionala cu reverendul Charles Wadsworth, pe care Emily l-a cunoscut la Philadelphia in 1854, in timp ce se ducea la Washington sa-si viziteze tatal, aflat in serviciul Congresului pentru un mandat. Desi era casatorit, Wadsworth a facut vizite regulate familiei Dickinson pana in 1862, cand a acceptat un post in California. Dupa iesirea reverendului din viata sa, Emily Dickinson a scris un ciclu de poezii in care infatiseaza criza personala si tulburarile sale emotionale. Un poem reprezentativ pentru aceasta perioada ilustreaza chinurile ei sufletesti:

Simti o-Nmormintare-n Creier

Si-n Doliu Oamenii jeleau Si se-agitau - pana ce Mintea intreaga si-o pierdeau -

Si-odata asezati - o Slujba Ca Toba se porni -

Batind - batind - incat credeam Ca-ndata voi surzi -

Si-i auzeam cu un Sicriu Prin Suflet cum imi trec -Cu-un scirtiit de Talpi de Plumb -Si-n Hau - un dangat-sec -

'Vazduhul tot precum un Clopot

Si-Ureche il simtii -
Tacerea - cu ciudate Specii

Naufragiate - aci -

Apoi - o Scandura in Minte Se rupse - si-am cazut -De Lumi lovindu-ma-n cadere -Nimic n-am mai stiut -

Din Emily Dickinson - Versuri, poezia Simti o - Nmormintare-n Creier Traducere si postfata de Veronica Porumbacu, prefata de Dan Grigorescu, Editura pentru Literatura Universala Bucuresti, 1969

Poemul reprezinta o exemplificare a caracteristicilor poetice ale lui Emily Dickinson. Modelul de baza este preluat din catrenele rimate ale imnurilor din cartile protestante de rugaciuni, dar capata o expresivitate unica prin variatiile ritmice, rimele neconventionale si caracterul neobisnuit al gandurilor si sentimentelor lui Emily Dickinson. Ponderea emotionala si intelectuala pe care o confera poemelor sale ii transforma versurile din niste catrene dezolant de simple in speculatii cosmice comprimate despre Dumnezeu, moarte, iubire si natura. Vocea ei poetica evolueaza de la monologurile si dialogurile simple si naive spre discursul dramatic si cinismul abrupt, dar dincolo de aspectele paradoxale si ambigue razbate adevarul perceput cu o intensitate sagace si ironica. Strategia poetica a lui Emily Dickinson este reflectata in urmatoarea poezie:

Zi-i Adevaru-ntreg, dar drept-Succesul din minciuni se-ntinde, Orbeste-al nostru mic Deliciu

In fata lui care surprinde.

Precum Iluminarea blanda Copiii spre a-i linisti,

Gradat sa arda Adevarul, De nu, tot omul va orbi.

Traducere de Passionaria Stoicescu

Poezia lui Emily Dickinson, modelata cu expresivitate formala, se ocupa in mod onest de o viata interioara intensa, surpinsa in toate dimensiunile sale. Cu Emily Dickinson, se poate spune cu adevarat ca a inceput poezia moderna .