RAPORT- PRACTICA Semestrul II Asistenta sociala

UNIVERSITATEA "BABES- BOLYAI"-CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

RAPORT- PRACTICA

Semestrul II

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA   SI PROTECTIA COPILULUI CLUJ - COMPARTIMENTUL PENTRU PROTECTIA COPILULUI

INFORMATII GENERALE

Practica de semestru am desfasurat-o in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Cluj (DGASPC Cluj), Compartimentul pentru protectia copilului, in cadrul serviciului pentru protectia copiilor strazii. DGASPC Cluj este o institutie publica care se afla in subordinea Consiliului Judetean Cluj. Rolul Directiei este de a implementa aplicarea politicilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varsnice, persoanelor cu handicap, precum si oricaror persoane aflate in nevoie.

Practica din anul II, s-a desfasurat pe aproximativ toata durata semestrului al doilea incepand cu data de 23 februarie pana in 4 iunie 2010.

Adresa acestei institutii: Cluj-Napoca, str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 37-39, telefon:0264/420146, 420147, 420602, e-mail:dgjpdccluj@mail.dntcj.ro.

PREZENTAREA INSTITUTIEI

Misiune, scopuri si obiecive

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este institutie publica de interes judetean aflata in subordinea Consiliului Judetean Cluj. A fost infiintata in conformitate cu Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr. 208/2004 la 01.01.2005 prin comasarea Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului Cluj si a Serviciului Public de Asistenta Sociala

In ce priveste protectia copilului sunt mai multe obiective generale, si anume: promovarea si implementarea drepturilor copilului, promovarea protectiei copilului aflat in situatie de risc prin alternative de tip familial, prevenirea abandonului, abuzului si a neglijarii copilului, promovarea protectiei copilului cu nevoi speciale, solutionarea fenomenului « Copii strazii » ,   protectia copilului care a comis o fapta penala si nu raspunde penal, promovarea implicarii societatii civile, a organizatiilor neguvernamentale la dezvoltarea sistemului judetean de Protectie a Copilului si reducerea numarului de copii institutionalizati si a numarului de institutii rezidentiale.

Serviciile de baza oferite sunt:

Serviciul de tip rezidential care propune Instantei de Judecata sau Comisiei de Protectie a Copilului instituirea de masuri de protectie sociala pentru copiii care din varii motive nu mai pot ramane in propria familie;

Serviciul de tip familial, cu trei mari componente: componenta de adoptie, componenta de asistenta maternala, componenta de plasamente;

Serviciul de monitorizare a copiilor strazii si a copiilor care savarsesc fapte penale dar nu raspund penal; pentru ei se instituie masuri de supraveghere deosebita; este o activitate complexa si destul de dificila deoarece copii sunt obisnuiti cu mediul stradal, iar in aceste centre ei trebuie sa respecte un set de reguli;

Serviciul de prevenire a abandonului in perioada preconceptiva si a sarcinii nedorite;

Serviciul de readaptare psihica a copilului cu probleme psiho-sociale;

Serviciul de evaluare complexa a copilului cu dizabilitatii;

Serviciul de consiliere pentru parinti si de interventie pentru copilul abuzat.

Categorii de beneficiari

Beneficiarii serviciilor oferite de aceasta institutie pot sa fie toate categoriile aflate in dificultate, dar desigur compartimentul prezentat are ca grup tinta copii aflati in dificultate, incercand sa remedieze situatiile vulnerabile cu care se confrunta un copil: abuz, neglijare, violenta, abandon si alte dificultati si deficiente.

Relatii si parteneriate

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului intrtine relatii de colaborare cu : autoritatiile administratiei publice centrale si locala, institutii publice si organisme private acreditate, cu organele de politie, parteneriate cu ONG-uri de profil(de exemplu FRCCF pe protectia coplilului), Scoli din judet privind proiecte de informare a adolescentiilor, cu Autoritatea de sanatate publica, cu primariile si fundatii pentru anumite proiecte si programe.

Adapostul de zi si de noapte pentru copii strazii « Arlechino » 

Asa cum am mentionat mai sus, stagiul de practica l-am desfasurat in cadrul serviciului de monitorizare a copiilor strazii de la DGASPC - Compartientul pentru protectia copilului, si anume la Adapostul de zi si de noapte pentru copii strazii « Arlechino »  

Prezentare generala

Adapostul de zi si de noapte pentru copii straziii "Arlechino" functioneaza incepand din luna mai 2005 in cadrul DGASPC Cluj fiind infiintat pentru a raspunde unei nevoi identificate, si anume, aparitia in societatea romaneasca de dupa 1990 a unei noi categorii sociale- copii ai strazii- copii cu rezidenta diurna sau nocturna in mediul stradal.

Adapostul de zi si de noapte pentru copiii strazii 'Arlechino' este amplasat in localitatea Cluj Napoca si ofera servicii copiilor strazii cu varsta cuprinsa intre 7-17 ani cu mediul de provenienta in municipiul Cluj-Napoca sau judetul Cluj.

Sunt anumite criterii dupa care se face admiterea copiilor in adapost:

- cerere libera exprimata de catre copil de a beneficia de serviciile adapostului;

- plasament in regim de urgenta stabilit prin Dispozitia Directorului Executiv DGASPC Cluj;

- in urma unor actiuni stradale ale serviciilor din cadrul DGASPC;

- in urma unor actiuni ale DGASPC cu alte institutii publice sau private;

- referire din partea reprezentantilor politiei.

Amplasare si aspecte legate de structura cladirii

Adapostul "Arlechino" este situat pe strada Fabricii de Zahar, Nr. 51, Cluj Napoca. Amplasarea lui in Cluj Napoca a fost determinata de faptul ca este resedinta judetului iar copiii strazii sunt in numar mult mai mare decat in alte orase ale judetului; la nivelul municipiului Cluj Napoca exista copii in strada din alte judete care au nevoie de un ajutor pana la clarificarea situatiei lor precum si copii aflati in strada de multa vreme, uneori ani, care pe langa practicile de cersetorie pe care le desfasoara pentru a-si asigura hrana zilnica, au probleme legate si de consumul de substante volatile (aurolac) sau alcool.

Capacitatea adapostului este de 12 locuri: 8 pentru baiet si 4 pentru fete; adapostul beneficiaza de un izolator cu capacitatea de 4 locuri.

Exista in Adapost 3 dormitoare a cate 4 locuri fiecare iar fiecare dormitor beneficiaza de grup sanitar propriu dotat cu instalatii/echipamentele necesare (dus, chiuveta, oglinda, toalete), materiale consumabile uzuale (hartie igienica, sapun, prosoape, perii/pasta de dinti de uz individual) si utilitati (apa, canalizare, curent electric, caldura in regie proprie). In fiecare dormitor exista un dulap de haine.

Functionarea Adapostului este asigurata financiar de DGASPC Cluj. Pentru diverse activitati, materiale necesare pentru buna desfasurare a activitatilor in adapost, s-au mobilizat resurse de la parteneri privati (firme, ONG-uri) sub forma de sponsorizari, donatii.

Misiunea, scopurile, obiectivele adapostului

Adapostul de zi si de noapte pentru copiii strazii 'Arlechino', este un serviciu social in domeniul protectiei drepturilor copiilor care are misiunea de a oferi o alternativa la viata din strada pentru copii, alternativa care le asigura acestora gazduire, ingrijire, activitati educative.

Acest serviciu urmareste:

• prevenirea abandonului,
• mentinerea copilului in familia naturala,
• scaderea numarului de copii aflati in mediul stradal,
• imbunatatirea calitatii serviciilor si a asistentei oferite copiilor strazii,
• intarirea competentelor parintesti pentru evitarea abandonului familial, a abuzului si neglijentei,
• monitorizarea si promovarea drepturilor copilului la toate nivelele sociale: comunitate locala, institutii scolare, sanitare etc,
• promovarea plasamentului in familia largita, atunci cand nu este posibil ca minorul sa ramana impreuna cu parintii sai,
• promovarea alternativelor de protectie de tip familial.

Ca si obiectiv general se are in vedere crearea, dezvoltarea si diversificarea de servicii specializate pentru copii strazii in vederea reintegrarii lor sociale, scolare si profesionale.

Printre obiectivele specifice se regasesc urmatoarele:

• reducerea numarului de copii ce locuiesc in strada,
• scaderea numarului de copii care prezinta absenteism, abandon scolar sau a copiilor nescolarizati,
• scaderea numarului de acte infractionale, descurajarea delincventei juvenile si a tulburarilor de comportament inregistrate in randul copiilor care traiesc in mediul stradal,
• schimbarea mentalitatii societatii, respectiv sensibilizarea opiniei publice cu privire la copiii care traiesc in strada in vederea reinsertiei sociale a acestora,
• promovarea dreptului copilului de a fi ingrijit intr-o familie,
• oferirea sansei copiilor strazii de a creste intr-o familie si de a-si insusi acest mod de viata,
• oferirea unor conditii de viata pentru copiii strazii egale cu ale copiilor care traiesc intr-o familie,
• reluarea si pastrarea relatiilor copilului cu familia sa,
• integrarea copiilor in familia naturala si in societate.

Conditii de primire in adapost

Admiterea in adapost se face prin intocmirea pentru fiecare copil in parte a urmatoarelor documente:

proces verbal de primire minor,

decizia de rezidenta si contractul de rezidenta, documente semnate de minor, un angajat al adapostului si/sau coordonator centru si aprobate de Director Executiv al DGASPC Cluj.

Intrarea copiilor in adapost se face in urma evaluarii initiale din punct de vedere social, psihologic si medical cu consimtamintul copilului. Evaluarea initiala a situatiei copilului este realizata de asistentii sociali ai CCIPCS si/sau de personalul de specialitate al adapostului. Evaluarea presupune aspecte legate de:

identitatea copilului,

motivatia ajungerii in strada,

legaturile sale cu familia.

Evaluarea initiala are rolul de a identifica nevoile fiecarui copil in parte in vederea elaborarii planului individualizat de interventie. Personalul de specialitate din cadrul acestui adapost este constituit din asistent social, psiholog si educatori.

La intrarea in adapost, pentru fiecare copil in parte se desemneaza un manager de caz de catre DGASPC Cluj din randul angajatilor asistenti sociali ai CCI si un responsabil de caz- asistentul social al adapostului. Fiecare dintre copiii din adapost este informat la intrare cu privire la drepturile si obligatiile pe care acesta le are pe toata perioada sederii sale in adapost si cu privire la regulamentul de organizare si functionare al adapostului. Fiecare beneficiar al adapostului are obligatia de a semna un contract de rezidenta, contract ce stabileste clar drepturile si obligatiile atat ale copilului cat si ale adapostului.

Organizarea si structura adapostului

Personalul specializat al adapostului este format din: un asistent social, doi educatori. In ce priveste personalul administrativ sunt: doi supraveghetori de noapte, doua ingrijitoare, un administrator, doua bucatarese.

Servicii oferite, activitati desfasurate

In cadrul adapostului activitatiile se bazeaza pe oferirea urmatoarelor servicii:

servicii de ingrijire,

consiliere individuala si de grup,

servicii de educatie informala si nonformala,

servicii de petrecere a timpului liber si de socializare.

Serviciile de ingrijire

Datorita faptului ca majoritatea copiilor vin in Adapost dupa o perioada destul de lunga petrecuta in strada, este necesara indrumarea lor in privinta dezvoltarii deprinderilor pentru viata cotidiana si de autogospodarire. In acest sens, in adapost, copiilor li se explica importanta igienii corporale si au loc activitati de:

indrumare la spalarea fetei , mainilor, urechilor, dintilor;

- efectuare a dusului zilnic si baii generale,

- taiere a unghiilor,

- schimbare a hainelor,

- dezvoltare a deprinderilor corecte de spalare pe dinti.

- dezvoltare a tehnicilor de ingrijire si aranjare a parului (spalarea parului, uscarea si piptanatul parului, tuns etc).

De asemenea, beneficiarii adapostului sunt indrumati si sprijiniti de catre personalul adapostului in vederea formarii deprinderilor de a purta si intretine hainele si de servire a mesei intr-un mod politicos prin:

- sortarea impreuna cu educatorii si infirmiera a hainelor curate si a celor murdare,

- invatarea copiilor sa-si depoziteze hainele murdare in cosul de rufe,

- corectarea comportamentelor neadecvate in timpul mesei,

- reguli privind folosirea tacamurilor si a veselei.

Consiliere individuala si de grup

In cadrul adapostului, consilierea este asigurata tuturor copiilor in raport cu varsta, nivelul de dezvoltare si nevoile speciale identificate. Eficienta interventiei a depins de: construirea relatiei terapeutice, perioada de sedere a copilului in Adapost, cat si de nivelul de dezvoltare al acestuia.

Astfel, la nivelul adapostului, toti copiii au beneficiat de consiliere individuala si de grup, un accent deosebit fiind pus pe urmatoarele aspecte:

- riscurile pe care le presupune viata in strada, vagabondajul si cersetoria;

- motivarea copiilor de a accepta adapostul ca alternativa la viata in strada;

- dezvoltarea personala a copilului la toate nivelele: cognitiv, emotional, comportamental;

- dezvoltarea unor relatii pozitive cu ceilalti si dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de propria persoana prin acceptarea calitatilor si defectelor personale;

- dezvoltarea sentimentului de control in executia sarcinilor date, cat si intarirea convingerii ca merita sa te implici, si sa finalizezi lucrul inceput;

- identificarea comportamentelor dezadaptative si inlocuirea acestora cu altele adaptative, dar care sa-i ofere copilului aceleasi beneficii;

- preventia comportamentelor de risc, si a dispozitiilor afective negative;

In unele cazuri, atunci cand a fost necesar si posibil s-a intervenit prin consiliere privind:

riscurile consumului de substante volatile halucinogene, aurolac, alcool si renuntarea la comportamentul delincvent sau/si prevenirea actelor infractionale,consiliere sexuala; consiliere individuala atat cu minorul beneficiar al serviciilor Adapostului cat si cu parintii acestuia (unde este posibil) sau alte persoane importante pentru copil in scopul imbunatatirii relatiei copil- parinte/ persoana importanta

Activitati educative

In situatiile in care a fost realizabil copiii au fost inscrisi la scoala si s-a urmarit motivarea copiilor pentru educatia formala si imbunatatirea performantelor scolare prin:supravegherea la temele de casa, exercitii si lecturi suplimentare, dictari, explicarea lectiilor, discutii periodice cu cadrele didactice.

Cu copiii care nu au fost inscrisi la scoala s-a lucrat in mod individualizat, educatorii adapostului au elaborat pentru fiecare copil in parte un program de interventie specializat pentru fiecare copil in parte privind activitatile educative, tinandu-se cont de nivelul de dezvoltare al fiecaruia, unii copii au repetat alfabetul pentru a si-l aminti dupa care au inceput sa scrie texte, sa faca lecturi din Abecedar si diferite carti de povesti, rezumate; altii au inceput cu elemente de alfabetizare si cu numeratia, invatarea alfabetului, exercitii de invatare a literelor, invatarea culorilor de baza, invatarea denumirii animalelor si a unor amanunte din viata acestora, invatarea unor notiuni de geografie, invatarea unor notiuni de istoria artei, exercitii matematice simple cu adunari si scaderi, tabla inmultirii.

Copiii au avut si activitati de lucru manual in care au construit diferite obiecte din deseuri, hartie glasata, hartie creponata, carton, seminte, frunze uscate, material textil, lipici.

In cadrul activitatilor de pregatire pentru viata copiii au invatat cum trebuie sa se comporte in diferite situatii/locuri (in oras, in piata, in autobus, in parc, in magazin, la masa ) si au participat la diferite activitati gospodaresti (ordine in camere, in sala de mese, in sala de activitati, in curte, in gradina, dezapezirea curtii, ordine in dulap, sortarea hainelor murdare si a hainelor curate, strangerea mesei ).

S-a pus accent totodata si pe personalizarea incaperilor, copiii fiind incurajati sa puna desene pe pereti, sa deseneze peretii.

Activitati de socializare

Activitatile de socializare s-au facut de obicei in grupuri mai mari sau mai mici, tinandu-se cont atat de necesitatile copiilor cat si de conjunctura data. Ori de cate ori a fost posibil copiii au fost dusi in excursii (exemplu: Statiunea Montana Baisoara, Baile Cojocna, Strand, Lacul Chinteni), plimbari in oras (exemplu: Parcul Sportiv Iuliu Hategan, Parcul Central, Parcul Farmec, Parcul Expo-Transilvania, Lacul Gheorgheni ), Circ, Sala Sporturilor pentru vizionarea unui meci de handbal, vizite (exemplu: la Gradina Botanica, Catedrala Ortodoxa, alte Biserici, Magazinul Central, Magazinul Sora, Magazinul Selgros, Expo-Transilvania, Vanatorul si pescarul sportiv, Magazinul cu echipamente sportive de iarna ), tabara de vara la Baisoara.

Toate aceste activitati de socializare au avut ca scop final achizitionarea de catre copii a unor deprinderi de viata independenta, autonoma: relationarea cu persoane din afara Adapostului, exersarea unui comportament dezirabil in societate. In cadrul activitatilor Adapostului s-a pus accent si pe vizitarea diverselor institutii publice (banca, posta, politie, tribunal, spital) pentru informare cu privire la rolul institutiilor, modul de accesare a serviciilor acestora, conduita dezirabila in aceste locuri.

Pentru copiii care au avut ziua de nastere in timpul sederii in Adapost s-au organizat petreceri cu baloane, tort, suc, muzica.

S-a urmarit mentinerea contactului direct al copiilor cu persoane din afara Adapostului in scopul socializarii (exemplu: primirea vizitelor prietenilor din cartier, primirea vizitei grupei de voluntari, primirea vizitei colegilor de scoala, a prietenilor de la alte centre, a invatatorilor ).

Activitati de petrecere a timpului liber

Pentru activitatile de petrecere a timpului liber, copiii din adapost au desfasurat diferite activitati in sala de activitati si/sau in curtea adapostului. Adapostul beneficiaza in acest sens de o sala de activitati, de baza materiala ce permite desfasurarea de activitati sportive (fotbal, ping pong, baschet) si diverse jocuri distractiv- educative (remmy, metropoly, nu te supara frate, joc de fotbal, sah, moara, lego, scrabble, puzzle).

Mentinerea relatiei cu familia si cu persoanele importante pentru copil

Pentru toti beneficiarii adapostului au fost facute demersuri de contactare a familiei acestora sau a altor persoane importante. Acolo unde nu au existat informatii despre familiile copiilor s-au facut demersuri de identificare a acestora in teren, de informare a parintilor cu privire la situatia copiilor in adapost.

La nivelul adapostului s-a incurajat mentinerea legaturii dintre beneficiari si familiile lor, familia largita si alte persoane importante sau apropiate fata de ei prin: crearea, pastrarea si dezvoltarea relatiilor copiilor cu familia prin vizite in familie, corespondenta, intalniri cu diferite ocazii, petrecerea sfarsitului de saptamana inpreuna cu familia; incurajarea parintilor sa-si viziteze copiii in adapost.

Rolul asistentului social in adapostul Arlechino

In primul rand asistentul social din adapost, primeste copii in adapost, completeaza dosarele beneficiarilor cu toate actele necesare, intocmeste documentatia specifica fiecarui caz, tinand evidenta tuturor actelor din dosarele copiilor si raspunzand de arhivarea dosarelor copiilor care nu mai beneficiaza de serviciile centrului;

Asistentul social intocmeste anchete sociale, rapoarte de evaluare, rapoarte de vizita, se implica in elaborarea si aplicarea planului de interventie al fiecarui copil;

Pentru copii care urmeaza o forma de invatamant,monitorizeaza performantele scolare ale copiilor elevi, mentine legatura cu scolile,diriginti,invatatorii copiilor, prin: vizite la scoala, note telefonice cu diriginti/invatatorii copiilor, vizite ale invatatorilor in adapost.

In vederea clarificarii situatiei beneficiarilor adapostului intocmeste adrese catre diverse institutii: primarii, politie, DGASPC -uri din tara, precum si note telefonice catre astefel de institutii. Insoteste copii la diverse institutii: judecatorii, servicii publice de evidenta a populatiei in vederea intocmirii de carti de identitate, servicii de stare civila pentru intocmire de certificat nastere, inscrierea la un medic de familie atunci cand copilul nu figureaza la medic de familie, inscrierea la scoala.

Acolo unde este posibil mentine legatura cu familiile copiilor din adapost, informeaza familiile cu privire la situatia copiilor in adapost, facilitand vizitele parintilor, a rudelor beneficiarilor adapostului in adapost precum si vizitelor copiilor in familie.

In ce priveste sanatatea si aspectele medicale, monitorizeaza starea de sanatate a copiilor din adapost prin: vizite la medicul de familie, internarea (daca este necesar) copiilor in spital- vizite la spital, asigurarea tuturor materialelor necesare copilului in spital, mentinerea legaturii cu doctorii din spital prin intalniri cu medicii specialisti, note telefonice.

Evidenta tuturor medicamentelor administrate copiilor este tinuta prin consemnarea acestora intr-un registru medical ce contine rubricile: nume copil, data administrarii, ora administrarii, tratamentul medical, dozaj, motivul administrarii, observatii si semnatura celui ce administreaza medicamentul.

Toate retetele medicale, trimiterile la medici specialisti, alte informatii privind sanatatea minorilor sunt depuse la dosarele copiilor.

Desfasoara activitati de consiliere prin: consiliere de grup si individuala pe diverse problematici (delincventa juvenila, motivarea copiilor pentru educatie formala, comportamente dezirabile, cersetoria si implicatiile acesteia, fuga de acasa, managmentul banilor, managementul timpului,) consilierea parintilor in vederea responsabilizarii acestora asupra drepturilor si obligatiilor parintesti, riscurile pe care le presupune folosirea copiilor la cersit, importanta intocmirii actelor de identitate pentru parinti si copii.

De asemenea intocmeste diverse rapoarte, fise lunare si trimestriale de monitorizare a beneficiarilor si pregateste copii pentru externarea lor din adapost (informarea copiilor, pregatirea documentatiei, discutii cu copilul si familia).

Relatia personalului cu copii

Relatiile personalului cu copiii au o baza sanatoasa, raspunzand normelor de conduita morala, profesionala si sociala. Copiii se relationeaza pozitiv cu personalul, bazandu-se pe sinceritate, respect reciproc, intelegere, toleranta,incurajare, sustinere, comunicare.

Planul anual de actiune

Adapostul de zi si de noapte pentru copiii strazii 'Arlechino' functioneaza in baza unui plan anual de actiune in conformitate cu prevederile standardelor minime obligatorii.

In concordanta cu acest plan, specialistii adapostului au obligatia de a intocmi rapoarte de activitate lunare, trimestriale si un raport anual care este inaintat furnizorului de servicii dar care poate fi pus la dispozitia celor interesati in conditiile legii.

OBIECTIVE URMARITE IN TIMPUL PRACTICII

Personal consider ca principalul obiectiv al practicii din acest semestru il constituie familiarizarea si aprofundarea studentului cu ceea ce inseamna munca de asistent social. Acesta trebui sa acorde atentie nu numai cazului in sine, nevoii clientului ci si modalitatilor, posibilitatilor, solutiilor de rezolvare.

La fel de important consider ca este intocmirea corecta a documentelor necesare precum si a instrumentelor si metodelor utilizate in planul de asistare(rapoarte de vizita, de teren, ancheta sociala, note telefonice, interviu- ghid de interviu, observatie ) de catre asistentul social deoarece acestea in esenta releva problemea clientului. Daca acestea nu au un continut corect, precis, exact, rezolvarea cazului intr-un mod benefic pentru client poate fi prejudiciata. De aceea mi-am propus sa acord atentie acestui aspect.

Un alt aspect important il constituie modul in care este organizata institutia si mai ales relatia de comunicare intre compartimentele ei. Este importanta cunoasterea acestora deoarece un caz poate fi mai complex si astfel este nevoie de interventia si colaborarea cu mai multe compartimente pentru solutionarea lui. Esentiale, de asemenea, sunt si legaturile institutiei cu autoritatile. Nu de putine ori acestea ofera un important sprijin pentru client. De aceea trebuie sa existe o buna relatie intre institutie- autoritati -comunitate.

Cunoasterea legislatiei este esentiala pentru munca de asistent social. Rezolvarea unui caz poate fi gasita cu ajutorul prevederilor din lege De asemenea drepturile unui client se regasesc in legislatia specifica. Astfel este extrem de important ca asistentul aocial sa acorde atentie legislatiei, dar si sa fie la curent in permanenta cu eventualele modificari ale acesteia.

Obiectivul meu personal a fost acela de a lua contact direct cu beneficiarii compartimentului ales de mine pentru a-mi observa deprinderile, pentru a invata cum trebuie sa functioneze prima intalnire cu clientul, si in acest sens de a evalua cu ce categorii de beneficiarii as putea sa lucrez eficient. Am acordat atentie modului de abordare, modului de adresare precum si felul in care ii sunt prezentate variantele de rezolvare a problemei unui client. Clientii sunt foarte diferiti iar problemele lor nenumarate. De aceea este foarte greu sa stii sa asculti pe fiecare in parte, a lasa la o parte prejudecatile, dar mai ales sa stii sa prezinti posibilitatile, sau resursele de care dispui pentru a-l sprijini.

EVALUAREA MUNCII NOASTRE

Consider ca acest stagiu de practica a fost deosebit de util pentru mine. Pot spune ca sunt in esenta multumita de cum a decurs. Am inavatat si am observat ca oamenii sunt extrem de diferiti.

Dupa prezentarea institutiilor la care putem sa ne desfasuram practica, la sediul facultatii noastre, s-a stabilit o prima intalinire cu institutia/fundatia aleasa de catre noi. Prima intalinre a avut loc la sediul DGASPC - compartimentul protectia copilului,in cartierul Grigorescu, str. G-ral Eremia Grigorescu, in data de 19 martie 2010. In aceasta intalnire tutorii nostri de practica din cadrul directiei ne-au prezentat scopul, obiectivele acestui stagiu de practica si serviciile puse la dispozitie de catre directie pe partea de protectie a copilului descriindu-ne cate ceva despre fiecare. Pe baza acestor informatii date fiecare ne-am ales locul exact unde am considera potrivit sa ne desfasuram practica. Eu si inca alte cateva colege ne-am ales Adapostul de zi si de noapte pentru copiii strazii "Arlechino". In urmatoarea saptamana(22 martie) ne-am intalnit la adapost toate colegele pentru a vorbi cu asistentul social de acolo si stabilind de comun acord un program dupa care putem merge acolo pentru a ne face zilele de practica necesare. De asemenea am facut cunostiinta si cu copii- beneficiari ai adapostului.

In 25 martie cand am mers la adapost pentru practica s-a organizat o iesire, si anume, in centrul orasului, intr-o cladire, pentru a viziona o piesa de teatru reprezentata de catre un grup de elevi liceeni din Cluj-Napoca. Acest fel de activitati sunt foarte importante pentru copii, dandu-le posibilitatea de lua contact cu alte persoane din afara adapostului, invatand cum este adecvat sa te comporti in societate, cum sa vorbesti manierat, comportamente social dezirabile. Prin astfel de activitati se face si o pregatire a copiilor pentru cunoasterea deprinderilor de viata independenta, autonoma, in afara institutiei, esentiale pentru o buna functionare in colectivitate, societate dupa parasirea adapostului.

In urmatoarea zi de practica la adapost(31 martie) am avut ocazia sa discut mai indeaproape cu unul dintre copiii de la adapost, si anume cu S. care urma sa plece la una din casele de tip familial in Huedin, impreuna cu F., dat fiind faptul ca el era mai de mult timp beneficiar al serviciilor oferite de catre adapost, avea 14 ani. S. era destul de indispus din cauza faptului ca trebuia sa plece de la centru unde se obisnuise si isi facuse prieteni. Totodata era bucuros ca poate sa vorbeasca cu mine iar prin anumite activitati de recreere, jocuri facute impreuna a reusit sa se simta bine spunand la un momente dat ca o sa-si faca el alti prieteni acolo. Vreau sa mentionez faptul ca toti copii de la adapost au un carnetel personal in care isi pastreaza anumite insemnari importante, amintiri. Am fost intrebata de catre S. daca vreau sa-i scriu ceva frumos pentru ca si-ar dori sa-i ramana ceva care sa-i aducva aminte de mine. In timp ce copii luau cina am scris cateva randuri si in caietul lui S. si in cel al lui F. . m-am simtit utila pentru faptul ca am reusit ca S. sa se simta mai bine fiind foarte multumit si satisfacut de faptul ca i-am scris si am desenat cate ceva in carnetelul lui personal. Celalalt copil F. nu parea asa afectat de faptul ca trebuie sa plece de la adapost interactinand cu ceilalti copii.

In 13 aprilie cand am mai mers la adapost am desfasurat la inceput anumite activitati de desen si compunere de poezii impreuna cu una dintre fete, care avea10 ani, C. I-am sris si ei in carnetelul personal, iar atunci cand a venit fratiorul ei mai mic(8 ani) M. si am desenat ceva si in caietul lui, C. s-a suparat pentru faptul ca desenul facut pentru el a iesit mai frumos. Atunci am observat ca C. vroia sa fiu tot timpul cu ea, sa povestesc numai cu ea, era un fel de dorinta de a domina, de a avea ea ultimul cuvant, sa fie in cenrtul atentiei. Am incercat sa-i spun ca trebuie sa discut si sa fac activitati si cu ceilalati copii, dar acest lucru nu inseamna ca eu o neglijez pe ea. La final m-am uitat peste temele care le avuse de realizat pentru ziua urmatoare la scoala, cerandu-mi sa-i spun cum mi se pare si daca a facut corect temele.

In 16 aprilie a avut loc a doua intalinire la sediul Directiei, cu tutorele de practica. In aceasta intalnire am avut ocazia sa discutam despre locul de practica ales, ce anume facem si ce am mai vrea sa facem la locul de practica. De asemenea ne-a informat unde si cand putem merge pe teren, impreuna, desigur, cu asistentul social. Noi, cei care faceam practica la adapost puteam merge pe teren impreuna cu echipa de personal de la centrul de coordonare si informare pentru protectia copiiilor strazii(CCIPCS) stabilindu-se in acest sens perioadele in care putem merge.

In 18 aprilie cand am mers la adapost era ziua de nastere a lui G. unul dintre fratii mai mari a lui C. si M. (in adapost fiind patru frati- frati R.); implinea 14 ani. Am fost rugata de catre educatoarea Cristina care era atunci, sa incerc sa-i distrag atentia lui G. pentru a putea sa aranjeze in sala de mese, dorind sa-i faca o surpriza. Astfel am mers in camerele lor, unde dormeau, si am vorbit, am jucat carti, G. mi-a spus despre accidentul lui aratandu-mi si semnele care ii ramasera de atunci. Am aflat ca si ceilalti doi frati C. si Co. ai lui aveau semne de la anumite accidente, pe care mi le-au aratatsi mi-au povestit despre. La un moment dat toata lumea a mers in sala de mese unde se faceau ultimele aranjamente. Pe final a fost destul de greu sa-l retin sa nu intre inca in sala, banuia ce se face si era foarte curios sa vada.

Dupa mica petrecere-sarbatorire am facut impreuna cu Co. o tema pentru scoala pe care nu o facuse inca. Am citit un text si pe urma am raspuns la intrebari pe baza acelui text. In linii mari Co. a inteles despre ce era vorba dar unii termeni erau prea abstracti pentru el si a fost nevoie de exemplificari mai concrete prin exemple din viata de zi cu zi.

In urmatoarele doua intalniri(23 aprilie si 7 mai) ce au urmat a fost domnul Stefan-educator, cu copii. Datorita faptului ca copii au fost cuminti li s-a pus un film pe care l-am vizionat impreuna. Uni puneau intrebari de clarificare deoarece nu intelegeau foarte bine ce se intampla in film.

Au fost adusi trei alti copii: Ds. D. si V. care erau pedepsiti("sa stea in genunchi pe scari") pentru ca facusera galagie deranjand pe ceilalti de la ora de somn. Atunci am mai studiat dosarele copiilor, mai ales cel al De. fata caruia vroiam sa-i pun si cateva intrebari. Dupa ce s-a luat cina baieti au jucat fotbal. Am vorbit putin cu C. care era destul de suparata spunandu-mi ca nu-i mai place la adapost si abia asteapta sa plece de acolo(ea si fratele sau mai mic M. urmand sa plece la centrul Gavroche). Nu am reusit sa aflu totusi motivul pentru care nu-i mai placea la adapost deoarece au venit si ceilalti copii. Am putut vedea ca unii dintre ei au niste aptitudini si miscari foarte interesante si frumoase de dans, sunt care fac dansuri la scoala(populare, moderne).

La intalnirea care a urmat(13 mai) atmosfera era destul de tensionata deoarece doi dintre copii noi adusi fugisera din adapost si acum au fost gasiti si adusi de catre politie. In timp ce Cristina educatoare se ocupa de cei doi care au fost adusi si discuta cu politia am stat cu C. si fratele ei mai mic M. care jucau carti. La un moment dat C. il atinge pe M. cu palma peste fata acuzandu-l ca a trisat si nu e corect. Nu l-a lovit rau dar M. a inceput sa planga foarte tare si sa se puna jos pe gresie. L-am ridicat, am mers si i-am dat cu apa pe fata, dupa care s-a linistit. Dupa ce am discutat cu ei spunandu-le ca e doar un simplu joc si nu merita sa se certe pentru acest lucru, s-au linistit si s-au impacat. La final am purtat si un interviu cu De. care a fost foarte bucuroasa pentru faptul ca am vorbit cu ea, afirmand ca mai pot sa vorbesc oricand vreau cu ea, fiind dispusa sa vorbeasca cu cea mai mare placere, nefiind nici o problema. O sa includ in raport transcrierea interviului.

Cand am venit la adapost in(19 mai), atunci au sosit si frati R. de la Gherla unde au fost in vizita la mama lor(ea fiind in penitenciar la Gherla). Erau veseli si satisfacuti ca au mers s-o vada pe mama lor. Apoi cu o parte dintre copii am mers in sala de activitati unde am facut teme. G. facea exercitii la matematica, C. transcria o poezie din cartea de romana eu ajutandu-l pe R. un alt copil, pe clasa I, la abecedar sa scrie niste propozitii. Am observat ca R. nu isi dadea tot timpul seama ce litera urmeaza blocandu-se in scrierea unui cuvant, iar C. intervenea uneori pentru a-i spune care lectie s-o scrie si care nu, dorind sa arate prin asta ca ea este cea care stie cel mai bine.

Pe 14 mai s-a organizat la sediul Directiei, in Grigorescu Ziua familiei, unde am ajutat la partea organizatorica(umflat baloane, primirea copiilor, a parintilor si asistentilor maternali). Era o intalnire intre copii si familiile lor naturale, putin mai deosebita decat cele obisnuite, sub forma unui picnic, avand parte de musica, oferinduli-se prajiturele si suc. Am fost foarte incantata cand au venit si fratii R. de la adapostul "Arlechino". Ei au venit impreuna cu asistentul social de la adapost pentru a se intalni cu un frate mai micut P.(4 ani) si cu o nepotica A. care erau in grija unui asistent maternal. Atmosfera dintre copii si famile a fost una de placuta, destinsa, de colaborare si comunicare, avand posibilitatea sa stea impreuna mai mult timp.

Pe 4 mai am luat parte si la o campanie de informare a populatiei cu privire la efectele cersetoriei si prevenirea cersetoriei in randul copiilor strazii prin aducerea la cunostiinta a cazurilor cunoscute si indrumarea acestor copii spre serviciile specializate de asistenta sociala(de la nivelul primariilor, dgaspc-urile din tara). Aceasta campanie a mai vizat si aducerea la cunostiinta a problematicii delincventei si a violentei in randul copiilor, tinerilor. Actiunea de informare a avut loc in Turda constand in impartirea de pliante imbogatite de explicatii si informatii suplimentare din partea noastra si a asistentilor sociali care au venit cu noi. La inceput a fost putin mai dificil pentru mine deoarece eu nu mai facusem asa ceva(nici macar cu pliante publicitare) si era prima experienta de acest fel, care m-a ajutat foarte mult. Pe urma am inceput sa prind mai mult curaj si a fost placut si interesant sa discut cu oameni pe aceasta problematica. Unele persoane erau foarte deschise si cooperante fiind interesate de problema abordata, cerand informatii suplimentare pentru a stii mai exact ce pot face in acest sens. Bineinteles ca au fost si persoane care nu doreau sa stea sa discute,ele fiind cele care m-au descurajat la inceput.

Pe teren am fost in data de 22 aprilie, impreuna cu Anamaria asistenta sociala si doamna Anda- psiholog, de la centrul de coordonare si informare pentru protectia copiilor strazii(CCIPCS). Am pornit de dimineata, din Grigorescu de la Directie pe zona cartierului Byron, Apahida, Gherla. Centrul vizeaza informarea si monitorizarea cazurilor de delincventa, violenta, actelor ilegale si indezirabile savarsite de catre copii care nu au implinit inca 14 ani si nu raspund penal pentru faptele pedepsite prin lege.

Centrul primeste o sesizare din partea organelor juridice, de politie in care se specifica ce s-a intamplat si ce natura faptei savarsite de catre copil, dupa care intra in evidenta centrului si se instaleaza o masura de protectie; copilul fiind monitorizat si asistat timp de un an.

Aceasta zi de practica pe teren a imbogatit simtitor cunostiintele mele in aceest domeniu si am invatat deprinderi noi, abilitati si deprinderi pe care am avut ocazia sa vad cum se pot pune concret in aplicare in munca cu clientul. A fost important sa observ modul in care decurge o prima intalnire si conversatie cu clientul, clienti care sunt din toate categoriile sociale.

Unii dintre parintii copiilor erau foarte revoltati despre faptul ca vin cei de la directie sa evalueze situatia, avand o conceptie deformata despre ceea ce face DGASPC, personalul specializat in asistenta sociala, sustinand ca totul a fost o intamplare nefericita si copilul nu e vinovat cu nimica. Altii, copii, mai exact, deoarece nu in toate cazurile au fost si parinti acasa erau foarte deschisi si cooperanti recunoscand ca au gresit si nu mai doresc sa repete greselile facute.

In Apahida un copil care avea si tulburari de comportamnet(avand tratament in acest sens) era in evidenta la centru cu inca alti doi copii pentru faptul ca a pus pietre pe sinele de tren si a spart geamurile de la un tren. El avuse si o tentativa de sinucidere, incercand sa se arunce de pe acoperisul scolii.

Un dosar cuprinde in lini mari urmatoarele documente: sesizarea de la parchet a organelor competente in legatura cu natura faptelor savarsite; declaratia copilului care semneaza in prezenta unui parinte la care este atasat si certificatul de nastere al acestuia; se trimite instiintare catre primaria de unde apartine copilul iar cei de la primarie au obligatia sa intocmeasca ancheta sociala, sa faca rost de actele de identitate a copilului;

De asemenea dosarul mai cuprinde: declaratie de la copil ca nu mai savarseste fapta respectiva; acord de la parinti ca isi iau raspunderea asupra copilului si sunt de acord cu masura de protectie stabilita - toate acestea fiind necesar efectuate in termen de 30 de zile pentru a se putea stabili o masura de protectie pentru copil. Mai este si un plan de servicii(de la primarie cu privire la ce servici sociale dispune si ce se va face pentru copil si familie pe durata masurii de protectie ), dar si un plan individualizat de protectie(PIP); adeverinte de la scoala;

Dosarul cu toate documentele necesare se preda la Comisie care evalueaza si stabileste masura de protectie. Cazul se monitorizeaza timp de un an de zile si se fac vizite la aproximativ trei luni. Dupa fiecare vizita se intocmesc rapoarte de vizita, note, observatii asupra a ceea ce s-a discutat. De asemenea este inclusa si o poza a copilului daca acesta doreste sa fie pozat, daca nu doreste atunci da o declaratie in care specifica ca nu doreste sa fie pozat.

Pentru mine a fost prima data cand am avut ocazia sa intru intr-o comunitate de romi si sa interactionez cu oameni de acolo atat cat a fost posibil. Am fost incantata de aceasta experienta, gandindu-ma ca as dori sa am ocazia sa merg si in PataRat ca sa vad cum traiesc acei oameni in conditii reduse la minim. Este foarte important sa dai dovada de profesionalism, lasand la o parte stereotipiile si prejudecatiile, raspunzand empatic clientilor.

Studiu de caz- evaluarea copilului

Prezentarea clientului si a problemei sale

Date de identificare a copilului si a familiei sale

Copilul pe care am ales sa-l evaluez se numeste L. De. M. si este o adolescenta de 13 ani, acuma fiind pe clasa a III- a la Scoala generala Nicolae Iorga. Ea este rezidenta a adapostului de zi si de noapte "Arlechino" si beneficiaza momentan de serviciile oferite de catre adapost. De. a fost gasita practicand cersetoria pe raza municipiului Cluj si adusa de catre politie la adapost. La acel moment era nescolarizata si nu stia sa scrie si sa citeasca, ziua cersind iar noapte se intorcea in familie. Copilul a fost deschis sa discute cu asistentul social si doreste reintoarcerea in familie. Dupa cum am putut aflat de la ea, este in adapost de patru luni, si s-a adpatat destul de bine, in sensul ca acuma accepta adapostul ca alternativa la viata de strada, fiind foarte multumita de faptul ca poate sa faca scoala. La inceput au fost perioade in care parasea adapostul pentru a merge la mama ei sau la un unchi de-al ei existand cerere in acest sens dar nu se intorcea tot timpul cand trebuia.

Mama ei este despartita de tatal sau si traieste in concubinaj, in cartierul Manastur; ea este plecata momentan in Grecia la lucru. Tatal sau locieste in comuna Sanpaul, satul Topa Mica, judetul Cluj, cu bunica ei si inca doi frati. De. mai merge la sfarsit de saptamana si in vacante la un unchi de-al ei- unchi matern- care locuieste in zona Pata Rat, zona Colonia Veche; insa datorita faptului ca acesta nu are locuinta sta de fapt la un verisor. Echipa de specialisti de la adapost a efectuat deplasari in zona pentru a vedea care sunt conditiile in care acestia stau. Din dosarul De. am afla ca verisorul acesteia sta impreuna cu concubina sa si cu cei cinci copii cu varste intre 3 luni si 12 ani. Era o casa din lemn formata dintr-o camera spatioasa. De. are un frate care a beneficiat si el intr-o perioada de serviciile oferite de adapost, care este acuma in Apahida dupa spusele De. . In Manstur are de asemenea rude pe care le viziteaza: un unchi, o matusa, un verisor, rude din partea mamei sale.

Prezentarea problemelor - din perspectiva copilului si a specialistului

De. are o relatie buna, de colaborare cu personalul de la adapost(asistentul social, educatorii) si este multumita ca aici a avut ocazia sa mearga la scoala. Dupa cum am mai spus are o atitudine favorabila fata de scoala, dorind sa mearga in continuare la scoala afirmand ea ca "fara scoala ajung iarasi la cersit". Cu colegi de la scoala mi-a spus ca se intelege bine, desfasurand in pauze activitati de recreere: jocuri interactive specifice varstei. Ii place foarte mult desenul, dupa cum am si putut observa(facandu-mi si mie un desen) si matematica. La matematica mi-a spus ca rae ceva dificultati dar poate sa ajute pe alti copii mai mici(il ajuta pe R. colegul ei de la adapost care este pe clasa I). Cu colegi de la adapost nu se intelege tocmia bine, in sensul ca se mai cearta, sustinea ca o acuza de anumite fapte pe care de fapt ea nu le face.

Datorita faptului ca mama sa este plecata la lucru in Grecia mentine legatura cu aceasta prin telefon. Atunci cand mi-a vorbit de mama ei mi-a spus ca ii este dor de ea si ar dori sa se intoarca acasa. Se intelege de asemenea bine cu rudele din partea mamei sale din Manastur pe care le viziteaza si ies impreuna la plimbare prin Parcul mare si alte locuri de recreere din Cluj.

In vacante merge si la tatal sau, in satul Topa-Mica unde sta si bunica ei si alti doi frati.

De. este o adolescenta care ca si orice copil are nevoie de afectiune(simtind lipsa mamei sale), iar atunci cand vorbeste cu mama sa la telefon devine suparata si frustrata. Este o fire deschisa, avand un stil manierat atunci cand iti cere ceva de care are nevoie, si intelege daca nu se poate. Ii face placere sa-i ajute pe colegii ei mai mici, de la adapost la teme si incerca sa obtina atentie, afectiune si multumire prin daruirea de floricele, desene realizate de catre ea. Am observat ca ea era cea care aducea flori(de camp) aproape tot timpul cand venea de la scoala.

Cand am mers eu la inceput la centru De. fuma impreuna cu alti cativa colegi de la adapost dar in ultima periaoda cand am discutat cu ea s-a lasat de fumat, de altefl si ceilalti copii, bani care ii cheltuiau pe tigari fiind administrati de catre asistentul social si cumparau pe ei diverse dulciuri sau seminte pentru a inlocui tigarile.

Motivatia copilului de a colabora cu specialistii

De. are in momnetul actual o legatura stransa cu personalul de la centru acceptand sa discute cu ei fiind multumita de faptul ca au ajutat-o sa se inscrie si sa mearga la scoala.

Asa cum am mai mentionat De. a ajuns la adapost datorita faptului ca a fost gasita de catre politie parcticand cersetoria pe raza municipiului Cluj.

Nevoile si resursele copilului

La nivel individual

De. are nevoie in primul rand de afectiune, dorind sa fie apreciata. Personalul de la adapost, atat educatori cat si asistentul social o stimuleaza sa faca anumite lucruri, primind recompense si multumiri atunci cand reuseste sa realizeze ceea ce a fost proupus. Atunci cand nu se simte bine educatori sau asistentul social comunica cu ea pentru a afla ce-l framanta,daca are ceva probleme. De. simte de multe ori lipsa mamei sale, a afectuinii din partea acesteia, exprimand si verbal acest lucru prin dorinta de a se intoarce mama ei din Grecia.

Din punct de vedere fizic De. este adecvat dezvoltata, fiind imbracata corect, frumos si curat.

La nivel interpersonal

De. se intelege foarte bine cu personalul din adapost, persoane care o sustin, o incurajeaza, colaborand pentru o buna dezvoltare si o conduita dezirabila a adolescentei.

Cu copii de la adapost se mai cearta uneori, dar se inteleg bine si se ajuta uni pe alti atunci cand simt nevoia.

Cu mama sa mentine legatura prin telefon, iar in vacante merge la tatal sau in comuna Sanpaul unde sta si bunica sa si alti doi frati ai ei. Mai are rude din partea mamei sale care stau in Manastur si ii viziteaza la sfarsit de saptamana iesind impreuna in oras.

Anexe:

Ghid de interviu pentru adolescent

I. Datele de prezentare si de identificare(date personale, situatia clientului)

Cum te cheama?

Cati ani ai?

Din cati membrii e formata familia ta?

II. Familie

Cum vezi tu familia ta? Ai putea sa descri putin?

Cum te intelegi cu mama ta?

Dar cu tatal tau cum te intelegi?

Cand te vezi cu parinti tai?

Ce activitati faci impreuna cu mama ta?

Dar cu tatal tau?

Cu alte rude mai pastrezi legatura?

Parinti tai ce fac?

Unde lucreaza?(daca lucreaza)

Atunci cand ai o problema mai dificila, obisnuiesti sa apelezi la cineva?
Daca da la cine ti-e mai usor sa discuti?

Cum procedeaza persoana respectiva pentru a te ajuta sa rezolvi problema?

III. Scoala

Mergi la scoala? Unde? In ce clasa esti?

Cum te intelegi cu colegi?

Profesorii cum ti se par?

Ai materii care iti plac in mod deosebit?

Care sunt acestea?

Se organizeaza activitati extra-scolare, in afara scolii,ca de exemplu intreceri sportive, excursii, concursuri de pictura sau poezie, dansuri?

Daca da, ai mers la careva?

IV. Altele, grup de prieteni

Cum ti se pare aici la adapost?

Cum te intelegi cu copii de la adapost? Dar cu personalul?(asitenti sociali, educatori, ingrijitori)?

In afara de colegi de la scoala te mai intalnesti cu cineva?

Ai un alt grup de prieteni,vecini?

Daca da ce anume faceti impreuna cand va intalniti?

Cat de des va vedeti?

Interviul cu adolescenta:

I. Date de identificare

Am trecut peste elementele introductive, de prezentare deoarece am mai fost la centru, am mai vorbit cu ea si am facut cunostiinta.

Cati ani ai?

13 ani

II. Scoala

Mergi undeva la scoala?

Da, merg aici in Cluj la Nicolae Iorga

Cum este la scoala?

Bine, ma bucur ca pot face scoala k inainte am fost la "sansa a doua" si apoi m-au transferat

In ce clasa esti?

Clasa a III-a

Profesori cum ti se par?

Pai, uni sunt buni si foarte de treaba, alti mai rai

Ce materii iti place cel mai mult la scoala?

Desenul si matematica. Si pot sa ajut pe cei mai mici la teme, la matematica

Cu colegi cum te intelegi?

Bine

Ce anume faceti impreuna?

Ne jucam in pauze "ascunsa", "lenea", cu mingea

III. Familia

Ai putea sa-mi povestesti putin despre familia ta? Cati membri sunteti?

Mama este despartita de tatal meu si traieste cu altcineva. Mama sta in Manastur dar acuma e plecata in Grecia iar tata sta in comuna Sanpaul, in Topa Mica, e un sat

De ce a plecat mama ta in Grecia?

Sa lucreze

De cat timp e plecata?

Cam de un an de zile

Si cum pastrezi legatura cu ea ?

Prin telefon, ma mai suna si vorbim

Cu tatal tau pastrezi legatura?

Da, merg pe la el in vacante de obicei. Acolo sta si bunica mea si doi dintre frati mei

Mai ai alti frati,surori?

Mai am un frate in Apahida si inca unul vitreg

Alte rude mai ai?

Da mai sunt din partea lui mama:o matusa, un var, care stau in Manastur si merg pe la ei

Ce anume faceti cand mergi pe la ei?

Mai iesim, prin Parcul Mare

IV. Altele, prieteni

De cat timp esti aici la adapost?

De trei-patru luni, cam asa

Si cum ai ajuns aici?
Mama ma punea la cersit si m-a adus politia

Cum ti se pare aici la adapost

Bine, ma bucur ca aici pot merge la scoala, k fara scoala ajung iar in strada la cersit

Cum te intelegi cu copii de aici?

Nu prea bine, uni ma injura si dau vina pe mine pentru unele lucruri chiar daca nu sunt eu de vina.

De ce fel de lucruri te invinuiesc? Poti sa-mi da exemplu?

Pai,asa de exemplu cand ne jucam, daca nu respectam careva regulile jocului, ne mai certam

Iti multumesc foarte mult pentru timpul acordat!

Cu placere! Si eu iti multumesc ca ai vorbit cu mine. Poti oricand sa mai vorbesti. Nu e nicio problema.

Concluzii, evaluari personale

Dupa cum am mai mentionat pentru mine a fost important sa observ modul in care decurge prima intalnire cu clientul,si in general contactul cu beneficiari anumitor servicii sociale. Acum, dupa practica, consider ca abilitatile de comunicare se formeaza doar in timp si ca nu exista un tipar in ceea ce priveste modul de abordare care sa poata fi aplicat tuturor clientilor.

Am invatat cum se intocmesc documentele. Exista numeroase formulare pe care le completeaza asistentul social dupa o intalnire cu clientul sau printre care pot mentiona: ancheta sociala, raportul de interventie, fisa de sesizare, fisa de deschidere a cazului, stabilirea rezidentei fisa de inchidere a cazului, planuri de servicii si planuri de interventie individualizat, inregistrarea datelor clientului, nota telefonica, rapoarte de vizita etc. Este extrem de important sa cunoastem cum sa completam aceste documente deoarece acestea releva problema clientului precum si masurile care s-au luat in vederea rezolvarii cazului.

Este important de aemenea si cunoasterea legislatiei pe domeniu deoarece astfel putem gasi solutiile pe care statul le poate oferi pentru client.

In urma practicii am observat ca gama de cazuri cu care se confrunta munca de asistent social este extrem de larga. De multe ori rezolvarea lor cere implicarea mai multor persoane si institutii. De aceea este nevoie ca asistentul social sa stie la cine sa apeleze si care este ajutorul care poate veni de la fiecare institutie in parte. Institutia mentine o stransa legatura si cu ONG-urile. Posibilitatile financiare ale statului sunt de cele mai multe ori limitate, iar ONG-urile reprezinta o resursa importanta pentru client.

Personal, pentru mine perioada de practica a insemnat o experienta in urma careia am putut observa modul in care functioneaza activitatea de asistenta sociala intr-o institutie, dar mai ales rolul si functiile asistentului social. Sincer in acest moment vad munca de asistent social complet diferit decat am vazut-o inainte de aceasta experienta. Abia acum am inceput sa realizez ca munca este intr-adevar solicitanta si ca nu intotdeauna iti aduce si satisfactii profesionale. Practica este ceea care te ajuta la formarea profesionala. In aceasta meserie este nevoie de o invatare si formare continua.(asa cum ne spunea si d. Monica filip in primul an de studiu in prezentarea dgaspc). Munca cu oamenii poate fi extrem de incitanta dar poate fi in aceeasi masura si stresanta.

Asa cum am mai spus ca si asistent social este absolut necesar sa dai dovada de profesionalism lasand deoparte stereotipiile si prejudecatile incercand sa raspunzi empatic nevoilor persoanelor, grupurilor sau comunitatiilor asistate.

Am reusit, dupa efectuarea practicii, sa observ complexitatea muncii de asistent social, care implica si cere cunostiinte din numeroase domenii.

Pot spune ca in aceasta perioada de practica am ajuns sa vad ca exista situatii si persoane care oricat ne-am stradui nu se pot schimba si trebuie sa acceptam acest lucru. Iar pentru cele ce se pot schimba trebuie sa depunem toate eforturile pentru ca schimbarea sa aiba loc.