Domesticirea animalelor a fost primul pas catre imbunatatirea calitatii vietii prin stiinta si tehnologie.
Zootehnia este intr-o crestere dinamica, mai mult decat orice alt sector din agricultura. Acest sector va fi pana in 2020 cel mai important sector agricol in termeni de valoare adaugata. Ca urmare a cresterii populatiei si veniturilor, a urbanizarii rapide si a schimbarii obiceiurilor de hrana, se observa o expansiune fara precedent a industriei zootehnice in tarile dezvoltate , unde productia de carne pe cap de locuitor se asteapta sa creasca cu aproape 50 % intre anii 2002 si 2020. Cererea mondiala de oua se asteapta sa creasca cu 35% iar cererea de lapte cu 25%, pe aceeasi perioada.
Populatia saraca de la sate depinde foarte mult de cresterea animalelor si se crede ca ameliorarea acestui sector le va imbunatati veniturile si le va spori alternativele economice. Cresterea animalelor asigura mijloacele de trai pentru 70 % din populatia saraca din lume. Cu o cerere pentru proteinele animale in crestere, tarile cu venit scazut sau mediu vor beneficia de "Revolutia Zootehniei" ce se desfasoara in jurul lor. In acelasi timp, populatia saraca de la sate va beneficia de preturi reduse pe masura ce oferta de produse animaliere se extinde.
Animalele monogastrice (porci si pasari domestice) vor fi cea mai importanta sursa de crestere ; in 1993 reprezentau deja 63% din consumul de carne global. Aceste animale au o mai buna conversie a concentratelor de hrana fata de rumegatoare, si tehnologia lor de productie este universala si prin asta mai accesibila operatiilor comerciale pe scara larga.
Principalul capital biologic pentru dezvoltarea zootehniei, a securitatii alimentare si a evolutiei rurale de durata, sunt rasele catorva specii de animale domesticite, importante pentru productia de alimente si agricultura. Valoarea resurselor genetice pentru majoritatea acestor animale este prost inteleasa. Folosirea si dezvoltarea de catre fermierii din toata lumea a raselor si conservarea unor rase rare, de slab interest pentru fermieri , trebuie imbunatatite substantial in cazul in care tarile vor sa raspunda cu succes securitatii alimentare si dezvoltarii rurale de durata.
Productia sustinuta de animale ar fi imposibila daca nu s-ar lua masuri eficiente pentru a garanta sanatatea animalelor prin excluderea si/sau tinerea in frau a bolilor animaliere transmisibile intre diferite specii.
Unele boli pot cauza probleme de sanatate si pot fi transmise si oamenilor; de asemenea pot avea consecinte nefavorabile asupra mediului. Bolile cauzeaza inutile dureri si suferinte pentru animale.
Productia de animale aflata in crestere exercita presiune crescuta asupra resurselor naturale. Sunt necesare tehnologizari si sisteme de productie de incredere pentru a creste eficienta conversiei hranei, reducand astfel input-urile si pierderile de substante nutritive. Scopul este de a avea impact pozitiv, privind intensificarea productiei animaliere, asupra crescatorilor de animale mai saraci din regiunile rurale, si de a construi un cadru pentru protejarea sigurantei alimentelor si protectia sanatatii umane.
Aceasta lume in schimbare trebuie sa faca fata unei schimbari fara precedent privind utilizarea in dietele oamenilor a mai multor proteine animale. Primele decenii ale secolului 21 vor fi martorele urmatoarei revolutii in hrana oamenilor.
Genetica animalelor:
De la inceputul civilizatiei, oamenii au fost dependenti de animalele domestice , pasarile domestice si produsele lor. Dintre toate speciile de animale, putine au fost domesticite, dar acestea au mai multe rase acum. De-a lungul secolelor, combinarea intre rase in cadrul speciilor domestice a produs noi combinatii de gene, lucru ce permite alegerea celor mai potrivite imperecheri intre rase pentru reproducerea in anumite conditii. In ultimii ani, totusi, acest proces de selectie a fost accelerat si a rezultat intr-o tendinta de pierdere a raselor indigene mai vechi, inlocuite sau incrucisate cu rase mai noi. In consecinta, pierderea unor rase din tarile in curs de dezvoltare au determinat si pierderea unor caracteristici speciale ale rasei. Pentru a nu pierde resursele genetice ale animalelor, Organizatia pentru Agricultura si Mancare din SUA, impreuna cu diferite guverne, a stabilit banci genetice in Africa, Asia si America Latina si o Banca Mondiala de Genetica pentru Animale.
Animalele domestice si pasarile domestice din lume au trait aproape de oameni inca de la inceputul civilizatiei si constituie o mostenire genetica unica.
