Crescatoria de struti - idei de afaceri

La varsta de 14 luni, un strut poate furniza intre 1,4 si 1,8 kg de pene, 34-41 kg de carne rosie (cu grasime redusa) si 1,1-1,3 mp de piele. Iar ca sa ajunga la aceasta varsta si sa ofere aceasta "bogatie" e necesara o suma de numai 70 euro, cheltuita in proportie majoritara pe furaje. Sa adaugam si faptul ca o femela de strut poate produce in cursul vietii intre 3 000 si 3 600 de oua, din care se vor obtine intre 2 200 si 3 100 pui de o zi si, ulterior, intre 1 000 si 2 100 struti livrati pentru carne sau pentru reproductie. Asadar, un animal-minune. Se intelege insa ca, pentru a se atinge aceste rezultate este necesara indeplinirea in conditii optime a tuturor operatiunilor tehnico-economice si organizatorice care se impun, incepand cu alegerea terenurilor, cu construirea si echiparea spatiilor de crestere, si continuand cu nutritia, biosecuritatea, industrializarea si canalele de comercializare a produselor.

Ce se valorifica de la strut?

Carnea. Carnea de strut, in special cea din zona piciorului, are o aroma intensa, similara celei din zona posterioara si a picioarelor de la vaci. Culoarea variaza de la rosu inchis la rosu-ciresiu - o culoare inchisa, asadar, care poate influenta negativ decizia consumatorilor de a o cumpara, intrucat ei o pot asocia cu un continut excesiv de sange. Raportul grasime/proteine, foarte favorabil, este o trasatura-cheie a carnii de strut. De aceea ea se recomanda persoanelor care doresc sa evite bolile de inima sau, pur si simplu, sa-si mentina greutatea corporala optima.

Ficatul. Este bine apreciat de consumatori, datorita gustului, consistentei si aspectului - asemanatoare cu acela al bovinelor tinere. Nu trebuie totusi omis ca si ficatul trebuie supus unui atent control veterinar.

Pielea. Are o rezistenta mult superioara celei de bovina si este utilizata in industria pielaritului, pentru confectionarea de incaltaminte, borsete, centuri, portofele, port-chei etc. Fiind foarte durabila, impermeabila si de o finete deosebita, pielea de strut este foarte scumpa. Pretul unei bucati de cca. 30 cm.p. este de cca. 20 euro, mai mult decat pentru pielea de crocodil sau de soparla. Chiar la un pret pe jumatate fata de cel mediu mondial, suma incasata pe o piele de strut este foarte atractiva.

Penele. Recoltarea penelor necesita un mare volum de munca pentru smulgere si selectare, mai ales ca penajul strutului este in permanenta in pericol de depreciere, din cauze accidentale (lupte intre pasari, izbiri de obstacole diverse). In afara de aceasta, calitatea penajului depinde de varsta (cel mai bun penaj la varsta de 12 ani), de conditiile de protectie a penajului si de nutritie, pentru ca proverbiala frumusete a penajului sa fie pusa in valoare. In Occident, pretul de vanzare pentru 100 pene este de cca. 100 euro).

Ouale de incubatie. Acestea trebuie sa cantareasca 1,5-2 kg si pot sta la baza demararii ieftine a activitatii de crestere a strutilor, in sensul ca in loc sa se achizitioneze pasari vii, se pot incuba oua, cu conditia de a se cunoaste foarte bine tehnologia de incubare, precum si cea de crestere in continuare a tineretului.

Demararea activitatii

Nu este absolut necesar ca activitatea de crestere a strutilor sa fie exclusiva. Se pot creste struti intr-o ferma zootehnica deja existenta, bineinteles pe un perimetru distinct sau se poate imbina cu o activitate agricola existenta, care produce deja furajele necesare unei crescatorii de struti. Cat priveste dimensiunile unei crescatorii, este bine sa se aiba in vedere urmatoarele recomandari:

O crescatorie de dimensiuni mici este o alegere inteleapta. Este suficienta o suprafata de numai 1 000 mp pentru a avea in exploatare un cuplu (mascul plus femela) sau o familie (un mascul plus doua femele) de reproducatori. Investitia este relativ mica, iar gestiunea solicita un timp limitat de lucru. Se recomanda sa nu se organizeze o statie proprie de incubatie, ci sa se solicite incubarea oualor la o crescatorie mai mare, iar puii sa fie livrati imediat ce au varsta minima pentru valorificare.

O crescatorie de dimensiuni medii necesita o suprafata de teren mai mare, de cca. 3 000 m.p., adaptata pentru cresterea a sase-noua capete.

O crescatorie de dimensiuni mari inseamna 20-30 capete struti, o suprafata de minimum un hectar (10 000 mp) si necesita o gestiune profesionala, precum si investitii serioase pentru achizitionarea strutilor, a echipamentelor, a spatiilor amenajate si a unei statii de incubatie. Este o exploatare recomandabila numai crescatorilor cu o lunga experienta in domeniu, care deja au condus, eventual, una dintre variantele de crescatorii prezentate mai sus, ori care au lucrat intr-o alta mare crescatorie de prestigiu.

Dupa parerea specialistilor autorizati, activitatea de crestere a strutilor se poate demara in mai multe moduri:

a) Prin achizitionarea de oua de incubatie (riscul este ca ouale sa fie mai mult sau mai putin fertile). Puii de strut au o rezistenta scazuta si se inregistreaza pierderi mari in primele doua saptamani de viata, chiar in conditii normale de crestere. Iar daca adaugam si conditii proaste de cazare si de alimentare, atunci, practic, esecul va fi total.

b) Prin achizitionarea de tineret in varsta de 3-5 luni. Este un inceput de ciclu care necesita o investitie relativ redusa, mai ales daca tineretul introdus in ferma la aceasta varsta va fi retinut pentru reproductie proprie. Odata ajuns la varsta de reproducere, de la acest efectiv se vor produce oua pentru incubatie (si din acestea pui de carne), inchizandu-se ciclul biologic de reproductie pentru o lunga perioada de timp. Aceasta este solutia cea mai economica pentru demararea activitatii de productie.

c) Inceperea activitatii cu struti de o varsta intermediara, preferabil a primei maturitati sexuale. In acest caz, investitia (doar pentru strutii adulti) este acceptabila, dar, avand in vedere iminenta producere a oualor pentru incubatie, trebuie puse in functiune celelalte constructii si echipamente, in special statia si aparatura de incubatie si, de asemenea, trebuie pregatite spatiile de demaraj.

d ) Achizitionarea inca de la inceput a uneia sau mai multor familii de struti aflati la maturitatea sexuala, gata deci de inceperea ouatului. In acest caz, avand in vedere iminenta introducerii la incubatie a oualor, a eclozarii acestora si a popularii spatiilor de crestere, trebuie ca la data achizitionarii strutilor maturi sa existe toate capacitatile necesare unui flux complet de productie la dimensiunile prevazute.

Alegerea terenului

Alegerea terenului pentru amenajarea crescatoriei este foarte importanta pentru ca, practic, strutul isi traieste intreaga lui viata pe acest teren. Dar, sigur, foarte importante sunt si spatiile inchise sau semi-inchise de crestere, perfect echipate cu utilajele necesare, pentru asigurarea unui front corect de hranire, adapare si odihna.

Analizand viata strutilor din ultimele secole, constatam ca acestia vietuiesc in areale tipice. Ei au nevoie de o mare suprafata de teren plat de campie, preferabil dar nu necesar a fi acoperit cu vegetatie furajera, cu o vegetatie arborescenta saraca, unde sa poata alerga, face ritualuri de nunta sau cuiburi de clocit. Strutului ii displac apa si terenurile ude, mocirloase. Aceste areale sunt caracterizate de temperaturi ridicate in cea mai mare parte a anului, cu valori alternative de umiditate, dar cu diferente notabile de temperatura intre zi si noapte. Strutul are insa capacitatea de a se adapta si in zonele cu schimbari bruste de temperatura, iar aceasta capacitate de adaptare este datorata unui sistem propriu de termoreglare, a unui aparat de autoprotectie la frig si la ploaie, ceea ce-l face apt sa traiasca si in conditiile mai aspre ale unor tari europene. Zonele ploioase si umede nu sunt insa, in nici un caz, recomandate pentru infiintarea unei crescatorii de struti.

Ca urmare, la amplasarea unei ferme de struti trebuie sa se tina seama de preferintele naturale ale strutilor, pentru a nu aparea cheltuieli suplimentare cu climatizarea, cu indepartarea apelor pluviale etc. Perioada calduroasa, uscata si luminoasa, trebuie sa fie cat mai lunga, astfel incat strutii sa-si exprime intregul potential productiv, ca productie de oua pentru incubat si ca putere de crestere in greutate.

Dupa unii specialisti, suprafata de teren necesara pentru un reproducator trebuie sa fie de 200-500 mp. Din acest punct de vedere, trebuie luata in consideratie natura si structura terenului: depinde daca un teren este "usor" sau "greu", adica mai nisipos sau mai argilos, daca vremea este mai ploioasa sau mai secetoasa, daca inierbarea terenului este mai recenta sau mai veche, din plante perene sau anuale, leguminoase sau graminee.

Important este ca sa nu se intarzie cu mutarea intr-un alt tarc dupa ce vegetatia primului tarc a fost serios afectata. Daca insa dupa transfer terenul se lucreaza judicios, prin cosirea tulpinilor de plante neconsumate, urmata de o grapare energica, o completare a stratului vegetal prin suprainsamantarea portiunilor deteriorate (in special perimetral), o fertilizare a terenului si apoi irigari repetate prin aspersiune, atunci este suficienta suprafata minima de 200 mp pe strut. Ceea ce nu inseamna ca este contraindicata suprafata de 500 mp, pentru ca in acest caz este posibila o rotatie mai rapida a transferurilor si o mai buna refacere a stratului vegetal.

Si inca doua amanunte legate de utilizarea tarcului: ca si in cazul pasunatului la bovine, s-ar putea introduce si la struti asa-numitul "pastor electric". Este vorba de o sarma dispusa perimetral in interiorul gardurilor despartitoare, incarcata cu curent electric de joasa tensiune. Cand strutul atinge aceasta sarma, usoara electrocutare il determina ca, treptat, sa nu mai vina in contact cu sarma. Aceasta masura poate sa-i fereasca pe struti de contactele dure cu gardurile despartitoare, care pun in pericol integritatea corporala a strutului si care afecteaza calitatea pielii.

Important! Strutul mananca (inghite) si sfaramaturi de scoici, calciu (calcar) granulat si pietris insolubil. Primele doua elemente asigura calciul din oase si participa la formarea cojii oului. Pietrisul insolubil ajuta la triturarea hranei ingerate si la o mai buna digestie. Trebuie ca aceste trei ingrediente sa existe tot timpul la dispozitia strutilor.

Ideea unei ferme de struti a venit de la un articol de ziar

Familia Voicu, din comuna Berca (Romania), se ocupa de cresterea a sapte struti. Nu e un business foarte mare, pentru ca daca vrei sa profiti la maximum de pe urma strutilor, trebuie sa comercializezi tot, adica ouale, puii, carnea, pielea si penele. Ion si Cecilia Voicu fac bani numai din vanzarea puilor si a oualor. Ideea de a-si face o crescatorie de struti le-a venit in urma unui articol din presa in care o galateanca de la tara, somera, a inceput afacerea de la un mascul si o femela, pentru ca mai apoi sa-si dezvolte o adevarata ferma si sa se imbogateasca.

'Eu sunt de meserie inginer si lucrez in domeniul petrolier', spune Ion Voicu. 'Dupa ce m-am documentat bine din toate sursele posibile, despre ce presupune o crescatorie de struti, m-am hotarat. Aveam 2 000 de metri patrati disponibili, i-am ingradit si am cumparat puii de strut si o tona de porumb, ca sa am ce sa le dau sa manance pe un an', povesteste Voicu. Acum, barbatul are in tarc patru femele si trei masculi. Businessul cu struti nu necesita o investitie foarte mare, in schimb, femelele fac impreuna 200 de oua anual. Nu le vinde pe toate. Aproximativ 50 de oua sunt puse la incubat pentru a scoate pui, iar restul sunt comercializate sau consumate in familie.

Dintr-un ou de strut mananca o familie de patru persoane

Pretul unui pui de strut este de 150 de euro. 'Daca spargem un ou sa-l mancam, facem omleta pentru toata familia de cel putin doua ori', spune Voicu. Din nefericire, nu toate ouale fac pui. Unele sunt limpezi, altele nu scot puiul viu, iar unii dintre pui nu traiesc pana la a putea fi comercializati. Astfel, din 50 de oua Ion Voicu ramane cu maximum 10 pui sanatosi. Desi au niste custi intr-o margine a tarcului, pentru a se adaposti, strutii s-au obisnuit sa stea afara, indiferent daca ploua sau ninge.

Carnea de strut este una foarte gustoasa si, potrivit lui Ion Voicu, exista destule restaurante care comanda asa ceva. 'E drept, cea mai mare cerere de carne de strut vine din strainatate, insa exista destule restaurante si in tara care vor asa ceva', spune Voicu.

Avantajele cresterii strutilor

1. Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura;

2. Nu trebuie hraniti abundent, hrana principala fiind constituita din produse naturale (ex: lucerna verde si graunte);

3. Productie nelimitata - Un trio format din un mascul si doua femele poate fi productiv timp de peste 30 de ani;

4. Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc;

5. Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal;

6. O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere si o valoare foarte ridicata a pielii;

7. Productia anuala (numar oua, pui) mult mai profitabila decat la oricare alt animal.

In Rominia, cresterea strutilor este o activitate relativ noua, la ora actuala existind doar 10-15 fermieri din judetele Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov si Arges. Gheorghe Vicol a cumparat patru struti pe care a platit i primavara acestui an suma de 80 milioane lei. 'Este o pasiune ireversibila, cu asta cred ca o sa mor. La iceput am crescut porumbei, dar treptat am investit i pasari de mare valoare, jumatate din averea mea'. in gospodaria sa din Vicovu de Jos, unde locuieste cu sotia si cei cinci copii, cresc porumbei de rasa (atit pentru carne, cit si voiajori), gaini (Brahma, Orpington si Playmond), fazani (consum, argintiu si auriu) si cinci perechi de pauni. Punctul de atractie il constituie isa cei patru struti, doua femele de doi ani si jumatate, o femela de zece luni si un mascul de un an. De asemenea, i cursul acestei veri, Gherghe Vicol a mai crescut cinci pui de strut pina la virsta de cinci luni, pe care apoi i-a valorificat, puii fiind cumparati de alti fermieri din judetul Suceava, care doresc sa se ocupe cu cresterea strutilor. Crescatorul de pasari din Vicovu de Jos a fost impresionat de ritmul de crestere a strutilor, incomparabil cu alte animale. Aceste pasari uriase pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cautate atit carnea, pielea si penele, cit si ouale, si puii. Carnea de strut are calitati nutritive diferite de cele ale carnii de vita si de porc, fiind un aliment ideal pentru cei care vor sa tina cura de slabire si pentru bolnavii de inima. Este carnea cu cel mai mic continut de grasime (de zece ori mai putina decit la cea de porc) si contine cu 50% mai putin colesterol decit carnea de vita si de porc.

Strutii sunt o marfa buna la export

Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decit pielea de crocodil, este folosita mai ales i marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vinduta i Occident cu 1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde i Rominia cu 30 de dolari, iar i Occident, pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cintareste itre 1,5 si 2,2 kg se vinde cu un milion de lei, avind o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru diferite boli. Dupa virsta de doi ani, o femela face itre 20 si 25 de oua, iar dupa virsta de patru ani aproape 80 de oua pe an. Ouale de strut sunt folosite isa si i mica industrie de artizanat, din ele fiind realizate lampi si cupte. La Brodina, i Suceava, exista femei care realizeaza oua de strut icondeiate, turistii oferind pentru asemenea opere de arta 200 de dolari.

Gheroghe Vicol spune ca fiecare strut consuma pe zi circa un kilogram dintr-un amestec de boabe de orz, ovaz, porumb, griu si tarite, la care se adauga circa 5-6 kilograme de lucerna si aproape 20 de litri de apa. O familie formata din doua femele si un mascul are nevoie de o suprafata de 120-240 mp, tarcul din Vicovu de Jos avind 120 mp. in lume nu se cunoaste nici un animal domestic care sa creasca i greutate asa repede ca strutul, la virsta de cinci luni un pui de strut ajungind la 50 de kilograme. De aici si profitabilitatea cresterii strutilor. Gheorghe Vicol a precizat prin cumpararea unui pui de strut, de cinci zile, cu 300 DM - igrijirea si hrana costind cam 10.000 lei zilnic, deci circa 1,5

milioane lei pentru cinci luni, - rezulta un profit, obtinut prin vinzarea cu 1.100 DM cu mult peste 100%. Investitia i aceasta activitate este incomparabila cu orice alt fel de plasament  financiar. Gheorghe vicol ne-a mai spus ca va ifiinta o asociatie a crescatorilor de struti din Moldova, si ca cerintele de struti pe piata vestica sunt foarte mari.