Din mediul extern organismul isi procura,in tot cursul vietii,diferite substante, pe care le supune unor transformari in interiorul sau, iar produsii nefolositori care rezulta sunt eliminati la exterior. In esenta, necesitatile permanente de substante si energie ale organismelor animale sunt satifacute prin procesele de nutritie
Denumirea de procese de nutritie include:procurarea hranei, digestia, absorbtia, circulatia sangelui, respiratia, excretia.
Dupa modul cum se realizeza aceste procese , nutritia poate fii autotrofa, heterotrofa, si mixotrofa.
Nutritia heterotrofa reprezinta modul de hranire al majoritatii animalelor care consuma, drept hrana ,organisme vegetale si animale sau diferite substante organice existente in mediu.Ele pot lua hrana din mediul inconjurator prin osmoza fagocitoza sau prin ingerarea alimentelor pe cale bucala.
Nutritia mixotrofa se intalneste la organismele care se hranesc atat autotrof cat si heterotrof. Asa este cazul intalnit la Euglena viridis.
Majoritatea animalelor ingereaza hrana pe cale bucala.La ele se diferentiaza organe speciale al caror ansamblu constituie un sistem digestiv, la nivelul caruia au loc procese de digestie.
La vertebrate ,se ajunge la o crestere considerabila a eficientelor si rapiditatii proceselor de digestie cu ajutorul unor structuri secretorii si motorii, care permit transportul mai rapid al hranei.
Din punct de vedere morfologic, tubul digestiv al animalelor superioare poate fi impartit in urmatoarele segmente :cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire, intestin gros,anus(sau cloaca).
Glandele salivare , ficatul si pancreasul sunt glandele anexe ale sistemului digestive.Diferentierile de la diferite grupe de animale sunt legate de adaptarile specifice in raport cu natura hranei.De asemenea , activitatile fiziologice difera considerabil de la un segment la altul.
La pesti sistemul digestive variaza atat in ce priveste forma , cat si prezenta sau absenta unor segmente . Intre cavitatea bucala si faringe nu exista o delimitare neta , din care cauza poarta denumirea de cavitate buco-faringiana.Limba este o simpla ingrosare a planseului bucal,ea avand diferite dimensiuni la diferite specii.Ca o adaptare la mediul de viata , pestii nu au glande salivare deoarece apa umecteaza hrana .Esofagul este scurt la pestii lipsiti de stomac si se continua cu intestine.
Glandele gastrice secreta un suc care contine pepsina si HCI,cu rol in digestia proteinelor. Intestinul pestilor prezinta lungimi diferite , ij functie de specie si de regimul alimentar.Ca urmare a prezentei unui stomac mare , pestii rapitori au intestinal scurtiar cei fitofagi au stomac mic, compensat de un intestin lung. La foarte multe specii de pesti, intestinal prezinta prelungiri tubulare-apendicipilorici- cu rol in producerea unor enzime si in absorbtia ducurilor nutritive.
Datorita unui mod de nutritie mai variat, sistemul digestive al amfibienilor este mai dezvoltat ca la pesti .Cavitatea bucala este larga si cuprinde dinti marunti, iar la unele specii sunt complet lipsite de dentitie.
Cavitatea bucala pastreaza inca un rol important in transportul aerului la plamani,in ea deschizandu-se fosele nazale.La unele anure , limba, organul adaptat pentru prinderea prazii , este fixata anterior de planseul bucal si poate fi proiectata in afara prin rasturnare .Mucoasa cavitatii bucale a amfibienilor contine numai glande care elaboreaza mucusul.Faringele nu este diferentiat , iar esofagul este scurt la formele serpentiforme, esofagul este lung.Stomacul are forma unui sac cu mai multe regiuni, in peretii carora se afla glande care secreta mucus si pepsina Prima ansa a intestinului subtire corespunde regiunii duodenale de la mamifere si in ea se deschid canalele celor doua glande voluminoase-ficatul si pancreasul.
