De protejarea ochiului si a vulnerabilului creier, cu care este in legatura nemijlocita, se ocupa si alte reflexe automate.fulgerul unei lumini puternice si neasteptate, un zgomot, o miscare rapida sau un fir de praf sub gene produc o reactie de raspuns imediata prin clipiri dese din ochi.
Inchiderea membranelor firoase ale ploapelor asigura asigura ochilor un scut impermeabil si ermetic.
Suprafetele de atingere a ploapelor sunt captusite cu o membrana transparenta (conjunctiva) care retine impuritatile ce ar putea trece de prima linie de aparare. Un strat uleios de lacrimi (lacrima), asigura permanent umiditatea conjunctivei glandele sunt produse de glandele lacrimale de pe tavanul orbitei si sunt raspandite pe suprafata ochiului la inchiderea ploapelor. Iritatia sau patrundera unui corp strain in ochi produc lacrimarea, dar se consta aceasi la starile de ras si plans.In lacrimi se afla o substanta antibacteriala-lizozim-care asigura apararea impotriva bacteriiolr aeriene daunatoare.
Focalizarea imaginii
Stratul alb exterior al globului ocular, conjunctiva, are o membrana anterioara transparenta, de forma rotunjita care permite tecere luminii:corneea,astfel ea refracta lumina si o dirijeaza spre centrul ochiului.Partea rotunjita a corneei urmeaza o curba, spre margine se indreapta, su astfel, se reduce la minimum deformarea imaginii.
Vazuta din afara pare o membrana alba ,mata, dar partea interioara este bogat vascularizata.In special, in coroida se realizeaza aprovizionarea ochiului cu hrana.Coroidacontine un pigment maro numit melanina, el absoarbe lumina prea puternica.Coroica asigura ca interiorul ochiului sa ramana intunecat- asemenea camerei obscure din aparatul de fotografiat- cu conditia formarii imaginii pe retina.Corneea este un tesut viu, are nevoie continuu prntru existenta de oxgen si substante nutritive. Alte tesuturi primesc aceste substante prin fluxul de sange. In cornee, vasele de sange stau in drumul luminii, de acea, oxigenul este luat in parte din aer, prin intermediul lacrimilor. Substantele lacrimale sosesc prin canalela lacrimale aflate in spatele corneei.
Reglarea luminozitati
In spatele corneei, coroida ia o forma proprie.Prin transparenta ei apare irisul in centrul caruia apare centrul pupilar.Irisul are forma unui inel pigmentat, prin contractia si dilatarea lui permanenta ingusteaza si largeste pupila, regland in acest fel cantitatea de lumina.
La o lumina puternica diametrul pupilei se poate micsora la sutimi de milimetri, iar la intuneric poate creste pana la 8mm pentru a permite intrarea unei cantitati mai mare de lumina in ochi.Aceasta functionare este total automata, produsa de intensitatea luminii pe retina, dar marirea pupilei depinde de trairea unui sentimente puternice,de pilda,manie si teama, de anumite substante chimice:toxinele sau drogurile, medicamentele pot provoca ingustarea sau largirea pupilei.
Irisul este partea colorata a ochiului.Culoarea ochiului este generata de un singur pigment-melanina-care se afla in toate celelalta parti ale coroidei.Culoarea verde sau albastra vine de la o cantitate mica de melanina, crestera cantitati de melanina da celelalte culori ale ochilor.Nou-nascuti au ochi albastri deoarece melanina este inca ascunsa in interiorul irisului si se misca abia dupa cateva luni spre suprafata, fixand culoarea definitiva a ochilor.
Reglajul fin al imagini
Pupila se gaseste in partea anterioara a cristalinului. Are culoarea neagra, deoarece ea nu este decat cavitatea ochiului care se deschide spre interior.Lumina patrunde mai intai prin cornee, iar calitatea imaginii de pe retina este reglata de cristalin.La aparatul de fotografiat focalizarea se realizeaza prn miscarea de apropiere si de departare a lentilelor, dar ochiul realizeaza aceasta performanta mult mai elegant, el schimba forma lentilei.Acesta este actul acomodarii.Cristalinul este sustinut de 70 de panglici dispuse radial, asemenea unei panze de painjen.Acesta este ligamentul suspensor al cristalinului.
Panglicele se leaga de coroida printr-un muschi in forma de inel, muschi ciliar(musculus ciliaris).In timp de repaus mischiul ciliar largeste si lateste lentile.In aceasta stare cristalinul regleaza calitatea obiectelor aflate la mai mult de 6 metri.
Pentru reglare obiectelor in focar, lentila trebuie sa fie mai rotunjita.Prin contractia muschiului, incordarea ligamentului suspensor se reduce si lentila se rotunjeste.
Dar granitele de acomodare nu sunt definitive:ochiul sanatos nu poate regla in focar obiectele aflate la o distanta mai mica be 15-16cm de punctul de apropiere.
Cristalinul este format din mai multe straturi.Lumina se refracta pe fiecare cate putin, astfel incat efectul lor este gradat si echilibrat.Inaintand in varsta se formeaza mai multe straturi dintre care cele imbratanite se aglomereaza si formeaza un corp solid.Aceasta formatiune rigida reduceelasticitatea cristalinului si, ca urmare, odata cu ombatranirea scade acomodare si punctul de apropiere se indeparteaza tot mai mult.
Punctul posterior al cristalinului se afla la o treime din drumul spre retina.Ultimul drum al razelor este spre corpul virtuos, posterior cristalinului, transparent, dar cu o consistenta gelatinoasa.Intocmai ca aerul intr-o minge de fotbal, corpul virtuos tine globul ocular sub presiune din interior dand forma oculara a ochiului.
Zona de maxima sensibilitate
In centrul retinei-pe linia pupilei-se afla o depresiune formata de pata galbena(malcuta lutea). Aici se concentreaza numrroase celule cu conuri la nivelul foveei care reprezinta o patrime din suprafata.Celulele ganglionare si bipolare de pe aceasta mica arie se dau la o parte, asigurand traiectoria luminii spre receptori. Astfel, acest loc devine locul acuratetei vizuale maxime- daca dorim sa privimcu atentie ceva, ochii proiecteaza imaginea direct pe fovee.
Cu cat creste distanta de la fovee, scade numarul celulelor cu conuri; la periferia retinei celulare sunt mai numeroase cele cu conuri. Aceasta duce la ameliorarea vederii periferice a contururilor sterse, in detrimetrul detliilor. Daca vedem ceva micsorandu-se la marginea campului vizual am dori sa stim si ce se misca acolo.Sensibilitatea ochiului datorata asezarii celulelor cu conuri si cu bastonase prezinta imagini deosebit de variate.Ochiul este capabil sa se adapteze la orice conditi de lumina.Reina are nevoie de 40 de minute sa se acomodeze la intuneric.In cazul ochiului perfect adaptat la intuneric, raportat la lumina de zi, este nevoie de 30 de ori mai putina lumina caretina sa reactioneze.Nici cele mai bune firme de fabricare a filmelor nu pot sa realizeze seria de emulsii ale caror bezi luate impreuna sa intreaca de 20 de ori aceasta amploare.
In imediata apropiere a petei galbene se afla suprafata pe care se impletesc fibrele nervoase si ies di globul ocular.La locul iesirii nu exista receptori, ca urmare, pe aceasta pata oarba nu se formeaza imagine.
