Regulile care privesc impartirea drogurilor pe clase sunt stabilite printr-o ordine administrativa dupa ce au fost considerate printr-un comitet advizoral de stat, care inseamna ca opiniile curente asupra valorii lor pot fi usor incluse in lege.
Cu multe din aceste droguri, oricine implicat in medicina sau chirurgie veterinara este exceptat de la aceste abuzuri daca drogul este utilizat in cursul practicii profesionale. Anumite droguri care se pare ca au putina sau deloc valoare terapeutica nu sunt permise chiar si acestor practicanti. Un practicant care incalca aceasta exceptie comite un abuz, care deasemenea va fi subiect al sanctiunilor disciplinare profesionale.
Abuzul celor mai de baza droguri este posesiunea unui drog controlat. Posesiunea in general reclama cunostinta de partea posesorului. Cu toate acestea, nu se poate spune ca posesorul a receptionat un pachet fara sa stie ca era ilegal, daca el sau ea a avut sansa sa afle ce era in pachet si nu a mentionat despre el. La fel cum nu se poate spune ca cineva a avut in posesie ceva si ca a uitat de acel ceva pana in momentul arestarii. Posesia unei cantitati mici, pentru uzul personal, a unui drog privit ca un pericol mai mic nu este tratat acum cu severitate, si posesorul unei cantitati mici de cannabis va primi mereu o cautiune de la politie. Cu toate acestea, politica depinde de forta politiei in cauza, si incriminarile inca au loc. Posesiunea unui drog privit ca un pericol foarte mare, pe de alta parte, este tratata cu severitate; posesiunea heroinei, in orice cantitate, de exemplu, poate primi multi ani de inchisoare.
Cele mai serioase abuzuri sunt aprovizionarea, sau posesia cu intentia de a vinde, a unui drog controlat. Din moment ce se dovedeste ca persoana acuzata a vandut droguri necesita evidenta unei tranzactii, posesiunea cu intentie fiind cel mai comun cap de acuzare. Acest cap de acuzare poate fi dovedit daca persoana este in posesia unei cantitati destul de mare de droguri pentru a fi vandute; sau din circumstantele respective, de exemplu, prezenta banilor proveniti din vanzarea drogurilor, sau echipament pentru distribuirea drogurilor in portiuni.
Cei care se ocupa cu droguri comit un abuz daca cu stiinta permit fabricarea lor, vanzarea sau uzul lor. Un abuz este de asemenea comis daca acestia ignora semnele suspicioase referitoare la activitatea ilegala care se defasoara.
Importul sau exportul de droguri controlate sunt ilegale, si este un serios abuz in incalcarea acestei legi. Puteri considerabile au fost indreptatite de tribunale in ordine de confiscare impotriva oamenilor invinuiti de trafic de droguri, sau care iau profit de pe urma lor, pentru a-i lipsi de fructul comertului de droguri.
A aproviziona articole pentru consumarea sau prepararea drogurilor este un abuz, ca si cresterea cannabisului. Nu de obicei, un abuz comis sub incidenta unor legi straine poate fi judecat in Marea Britanie daca el convine unei conventii internationale asupra abuzurilor de droguri.
Dependenta de droguri, psihologica si cateodata psihica este caracterizata prin impulsul de a lua un drog pentru a experimenta efectele psihologice. Drogarea este o forma severa de dependenta, de obicei marcata de o dependenta psihica. Ultima definitie exista cand drogul a produs modificari psihologice in organism, evidentiate prin dezvoltarea tolerantei ( cand cantitati crescatoare de droguri sunt necesare pentru obtinerea aceluiasi efect), si a unui sindrom de retragere dupa ce efectele drogului s-au risipit. Sindromul este marcat prin simptome ca greata, diareea, sau durerea; acestea variaza cu tipul drogului. Dependenta psihologica, sau habituarea, este prezenta cand impulsul de a lua un drog este puternic, chiar si in absenta simptomelor de retragere psihica.
Oamenii de stiinta au masurat ades potentialul unui drog de a crea dependenta in laboratoare pe animale. Drogurile care se repeta unui animal se spune ca au puteri intaritoare mari si un mare potential de dependenta. Exemple includ majoritatea drogurilor utilizate - opium, alcool, cocaina, si barbiturice. Alte droguri, ca marijuana si drogurile psihoactive, produc habituarea in oameni chiar daca nu sunt puternice intaritoare in laboratoarele animale.
Drogurile care sunt abuzate de obicei, pe langa substantele ca alcoolul si tigarile, pot fi grupate in sase clase: opiozii, sedativele-hipnotice, stimulantii, halucinogenii, cannabis si inhalantii.
Opioizii
Opium Poppy
Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei, permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat in heroina, morfina, si codeina - toate formele de analgezice. Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in conditii terminale.
Clasa opioizilor include droguri derivate din opium ( ca morfina si heroina) si substitutele sale sintetice( ca metadona). Medical, morfina este un potent ameliorator de durere; intr-adevar, este standardul prin care celelalte droguri amelioratoare de durere sunt masurate. Opiumul si celelate derivate deasemenea vindeca tusea, si induc o stare de indiferenta psihologica. Heroina, preparata sintetizat din morfina, a fost introdusa in 1898 ca medicament contra tusei si ca substitut nedependent pentru morfina. Potentialul de dependenta al heroinei a fost curand recunoscut, cu toate acestea uzul ei a fost interzis in mai multe tari, chiar si in practica medicinala. Deasemenea produce o stare de indiferenta si poate creste energia.
Opioizii produc diferite efecte in circumstante diferite. Experienta trecuta si asteptarile celui care ia droguri au ceva influente, cum are metoda de administrare a drogului (prin injectare, ingestie sau inhalare). Simptomele retragerii includ miscari ale picioarelor, anxietate, insomnie, greata, transpiratie, crampe, voma, diaree si febra.
In anii 70', cand oamenii de stiinta au izolat substante numite encefaline, natural intalnind compusi ai opiumului in creier, au descoperit ceea ce multi au crezut ca fiind motivul dincolo de dependenta fizica de opioizi - adica, drogurile mimeaza activitatea encefalinelor. Daca este adevarat, aceasta ipoteza sugereaza ca dependenta fizica a opioizilor se poate dezvolta in cei care au o deficienta in aceste substante naturale.
Sedative - hipnotice
Principalele droguri de abuz din clasa aceasta sunt barbituricele, care au fost folosite in anii 1900 pentru a ameliora anxietatea si a induce somnul. Deasemenea au fost folosite medical in tratarea epilepsiei. Cativa utilizatori ai barbiturcelor ingereaza cantitati mari zilnic dar niciodata nu apar intoxicatii. Unii folosesc drogurile impotriva intoxicatiilor, altii pentru a contracara efectele heroinei. Multi consumatori, in special cei din primul tip, obtin drogurile de rutina de la practicanti generali (GPs).
Barbituricele produc dependenta fizica severa; acestea, in efectele lor, seamana oarecum cu alcoolul. Intreruperea fortata produce simptome similare: tremuraturi, insomnie, anxietate, si cateodata, dupa o zi, convulsii si delir.