Pregatirea profesionala

Pregatirea profesionala

Asa cum am aratat mai sus, pregatirea profesionala sau formarea profesionala initiala reprezinta procesul prin care o persoana dobandeste cunostintele si calificarile necesare pentru ocuparea unui post in campul muncii. Pregatirea profesionala este un proces de invatare, bazat pe garantiile constitutionale ale dreptului la invatatura.

Reglementarea procesului de invatamant face obiectul legii nr. 84/1995[1] care prevede in art. 15 ca sistemul national de invatamant cuprinde invatamantul prescolar, invatamantul primar, invatamantul secundar, invatamantul postliceal si invatamantul superior.

Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit si saptamanal, infiintate de catre inspectoratele scolare, ale caror costuri vor fi suportate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza de regula cu program de dimineata in cadrul scolilor cu clasele I - IV. Varsta pentru inscrierea in clasa I este de 6 ani.

Invatamantul gimnazial (clasele V - VIII) se incheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si data publicitatii pana la inceperea anului scolar. Disciplinele de examen sunt: limba si literatura romana, matematica si o proba din istoria Romaniei sau Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la limba si literatura materna.

Potrivit dispozitiilor legii invatamantului, invatamantul liceal cuprinde clasele X - XII/XIII, invatamant seral sau fara frecventa. Invatamantul liceal functioneaza de regula cu urmatoarele filiere si profiluri:

filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;

filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului;

filiera vocationala cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.

Se pot inscrie la examenul de admitere in invatamantul liceal absolventii de gimnaziu cu certificat de capacitate.

Studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat, diversificat in functie de filiera, profil, specializare si de optiunea elevului. Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate in functie de filiera si de profil. In urma promovarii examenului de bacalaureat absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, invatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau seral, prin scolile profesionale si scoli de ucenici.

La scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate. Durata studiilor este de 2-3 ani. Aceste scoli organizeaza, la cererea factorilor interesati, cursuri de calificare si conversie sociala.

La scolile de ucenici se pot inscrie absolventii de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate. Pregatirea prin scolile de ucenici vizeaza insusirea unor deprinderi preponderent practice, conform standardelor ocupationale. Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1-2 ani iar structura anului scolar este adaptata specificului pregatirii in meserie.

Potrivt legii nr. 84/1995 invatamantul postliceal se organizeaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate. Scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant este finantata de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Invatamantul postliceal are o durata a studiilor de 1 - 3 ani. Promovarea examenului de absolvire a scolii postliceale da dreptul la obtinerea unui certificat care atesta profesia insusita.

Invatamantul universitar are caracter deschis si este organizat sub forma de invatamant universitar de scurta durata si invatamant universitar de lunga durata. Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata de Guvern si cu taxa, in conditiile legii. Durata cursurilor la zi este de 4-6 ani, in functie de profil. In conformitate cu Procesul Bologna, nevoile alinierii invatamantului universitar la standardele europene a impus restructurarea acestuia pe cicluri cu durata de 3 sau maxim 4 ani. Studiile se incheie cu examen de licenta. Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul sau specializarea respectiva. Invatamantul postuniversitar are menirea de a asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea specializarii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare. Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare si cursuri de perfectionare postuniversitare.

Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre si se fac in domeniul de specializare al diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.

Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre si integreaza mai multe domenii de specializare, avand rolul de a extinde competentele in aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare de lunga durata, indiferent de profil sau specializare.

Legea invatamantului prevede reglementari speciale cu privire la invatamantul postuniversitar pentru cadrele medicale si cu privire la pregatirea profesionala a personalului didactic.

In conformitate cu prevederile H.G. nr.567/2005[2], doctoratul este forma cea mai inalta de organizare a invatamantului superior, bazandu-se pe cercetarea stiintifica si creatia artistica de valoare.