Elementele componente si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

Elementele componente si executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

Liniile electrice aeriene sunt alcatuite din conductoare, stalpi, izolatoare si accesorii

TIPURI DE CONDUCTOARE

Conductoare unifilare neizolate:

1. cu sectiunea circulara;
2. cu sectiune poligonala;
3. cu sectiune profil fir de cale;
4. cu sectiune tubulara.

Conductoare multifilare:

1. cu fir axial;
2. fara fir axial.

Conductoarele servesc la trecerea curentului electric si asigura transmiterea energiei electrice. Ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

T    Sa aiba o rezistenta mica, pentru ca pierderile de energie electrica si de tensiune sa fie mici

T    Sa aiba o rezistenta mecanica mare, pentru a putea suporta eforturile mecanice la care sunt supuse

Sa aiba pret de cost cat mai redus.

Conductoarele pot fi:

T    Monofilare

T    Multifilare (funie)

T    Speciale

Conductoarele monofilare sunt constituite dintr-un singur fir cu sectiune circulara si se folosesc numai la liniile electrice aeriene de joasa tensiune pentru sectiuni cuprinse intre 6 si 16 mm².

Conductoarele multifilare sunt constituite din mai multe fire, in general de acelasi diametru dispuse in straturi concentrice. Acestea au siguranta mai mare din punct de vedere mecanic si sunt mai flexibile.

Conductoarele speciale se fabrica pentru imbunatatirea caracteristicilor mecanice ale conductoarelor. Astfel se utilizeaza conductoare din otel aluminiu cu un conductor unifilar de otel pentru a asigura rezistenta acoperit cu un strat de aluminiu care asigura conductivitatea electrica.

Din punctul de vedere al materialului, conductoarele sunt din cupru, aluminiu si otel aluminiu.

Conductoarele de cupru sunt cele mai corespunzatoare din punct de vedere electric dar din cauza ca cuprul este un material deficitar ele sunt utilizate numai in zone unde sunt agenti atmosferici agresivi.

Conductoarele din aluminiu sunt utilizate in cele mai multe cazuri iar pentru imbunatatirea calitatilor mecanice se folosesc diferite aliaje.

Conductoarele din otel-aluminiu se utilizeaza in locurile in care se cere o siguranta mai mare cum ar fi traversarile

Stalpii pot fi de sustinere sau de tractiune.

Stalpii de sustinere au rolul de a sustine conductoarele in aliniament fiind solicitati numai la greutatea proprie a conductoarelor si la forta vantului.

Stalpii de intindere servesc la intinderea conductoarelor liniei. Ei trebuie sa preia eforturile care apar la ruperea conductoarelor dintr-o parte a liniei fiind solicitati la forta produsa de conductoarele ramase. In aceasta categorie intra stalpii de colt si stalpii terminali.

Din punct de vedere al materialului folosit stalpii pot fi:

T    Stalpi din lemn care se confectioneaza din rasinoase impregnate cu solutii antiseptice sau din foioase. Portiunea stalpului plasata in pamant se unge inainte de montaj cu petrol brut.

T    Stalpi de beton armat care se caracterizeaza prin rezistenta mecanica si rezistenta ridicata la actiunea in timp a agentilor atmosferici. Pot fi din beton armat vibrat, beton armat precomprimat si stalpi de beton armat centrifugat

T    Stalpi din otel sunt realizati din teava sau sub forma unor constructii cu zabrele din otel cornier. Sunt de diferite tipuri in functie de tensiunea liniei ei fiind utilizati de regula la tensiuni inalte.

Izolator suport (de suspensie) cu capa si tija

corpul izolatorului;

capa;

tija;

piesa pentru fixarea tijei;

chit pentru izolatoare;

siguranta

Izolatoarele au rolul de a sprijinii si izola conductoarele fata de stalpi. Se confectioneaza in general din materiale ceramice care suporta fara sa se degradeze variatii de temperatura si actiunea agentilor atmosferici.

In functie de tensiunea la care sunt utilizate izolatoarele pot fi izolatoare de joasa tensiune (sub 1000V) si izolatoare de medie si inalta tensiune (peste 1000V)

Dupa solicitarile pe care le suporta ele pot fi izolatoare de sustinere sau izolatoare de intindere.

Montarea izolatoarelor pe stalpi se face prin intermediul unor armaturi metalice.

Accesoriile unei linii sunt

T    Suporturile pentru izolatoare care au rolul de a sprijini izolatoarele de joasa sau medie tensiune.

T    Consolele pot fi de sustinere cu suporturi drepte, pe care se fixeaza izolatoare tip normal sau de tractiune cu placute pentru fixarea izolatoarelor de tractiune.

T    Clemele de legatura se folosesc pentru innadirea conductoarelor si realizarea derivatiilor. Ele pot fi:

Cleme pentru legaturi electrice si mecanice

Cleme pentru legaturi electrice.

T    Ancorajele sunt necesare la stalpi de capat si de colt. Sunt de sase tipuri

T    P_p - fixat in teren normal

T    P_s fixat in stanca

T    T_sz fixat in zid sau stanca

T    B_p cu brat fixat in teren normal sau in stanca

T    T_st fixat in pop.

Executia liniilor electrice aeriene consta in:

T    Trasarea, pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi

T    Fasonarea, alcatuirea si plantarea stalpilor

T    Echiparea stalpilor, montarea conductoarelor si executarea legaturilor electrice.

Trasarea, pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi Traseul liniilor este stabilit prin planul de situatie. La trasarea liniilor electrice se incepe cu identificarea intregului traseu, stabilirea posibilitatilor de transport al oamenilor, materialelor, sculelor si utilajelor. Pichetarea retelei se face prin fixarea in pamant a unor tarusi din lemn care marcheaza centrul fundatiei dupa masurarea cu ajutorul ruletei, tinand cont de distantele minime pe verticala si orizontala.

Tarusii batuti la distantele prevazute in proiect permit trecerea la etapa a II-a si anume la saparea gropilor. In functie de natura terenului gropile se fac cu pereti inclinati pentru terenuri slabe sau cilindrice pentru terenuri tari.

Fasonarea, alcatuirea si plantarea stalpilor este o operatie efectuata numai pentru stalpii de lemn.. Dupa ce stalpii au fost fasonati, se vopsesc de doua ori cu materiale protectoare apoi se transporta la pozitie. Alcatuirea si asamblarea stalpilor se face prin strangerea suruburilor care sunt prevazute cu saibe patrate.

La prelungirea stalpilor, pentru traversari legatura se executa cu doua bandaje de strangere din sarma.

In terenurile cu umiditate mare sau supuse inundatiilor se intrebuinteaza ca adaos la stalpii de lemn clesti din beton armat, ce se fixeaza pe stalp prin buloane astfel incat baza stalpului sa ramana deasupra solului.

Se trece apoi la plantarea stalpilor, operatie ce cuprinde:

T    Aducerea bazei stalpului langa groapa

T    Ridicarea stalpului in groapa

T    Centrarea stalpului

T    Fixarea stalpului.

Plantarea stalpului consta in asezarea pe partea din spate a gropii a unei scanduri necesara pentru a evita surparea pamantului. In acest timp lucratorii impartiti in doua echipe ridica treptat stalpul cu ajutorul furcilor. Prima grupa cea de la baza sustine stalpul iar cea de a doua ridica.

Dupa ridicarea stalpului se verifica verticalitatea fiecarui stalp individual si in aliniament. Rotirea stalpului pentru asigurarea verticalitatii se face cu ajutorul unor clesti speciali pana ce aceasta conditie este indeplinita. Se mentine aceasta pozitie pana cand se face astuparea gropii.

Dupa astuparea gropilor in jurul stalpilor se lasa o ridicatura de pamant pentru a compensa tasarea si a evita scurgerea precipitatiilor la baza stalpului si respectiv slabirea incastrarii in fundatie.

Echiparea stalpilor, montarea conductoarelor si executarea legaturilor electrice. Stalpii se echipeaza in general dupa plantarea lor, pentru a se evita deteriorarea accesoriilor in timpul diverselor operatii.

Fixarea izolatoarelor pe suporturile curbe si drepte se obtine prin infasurarea pe capatul suportului ce intra in izolator a unor fire de canepa fuior vopsite cu miniu de plumb peste care se insurubeaza izolatorul.

Suporturile curbe se monteaza pe stalpi. Gaurile in stalpii de lemn se dau cu un burghiu pentru lemn cu diametrul mai mic decat diametrul exterior al suportului cu 2 cm.

Distanta minima de la varf pana la primul suport este de 250 mm, distanta minima intre doua suporturi montate pe aceeasi parte a stalpului este de 400 - 500 mm. Iar intre suporturile opuse de 250 mm.

Montarea consolelor pe stalpi se efectueaza cu bratari metalice. Distanta minima de la varful stalpului la axa consolei este de 350 mm.

Desfasurarea conductoarelor se face prin derulare de pe tambure de cablu ridicate deasupra solului prin dispozitive speciale de ridicare sau prin desfasurarea de pe colaci cu ajutorul vartelnitelor. Prin trace.

Dupa o intindere provizorie manuala a conductoarelor se executa intinderea definitiva: conductoarele legate de izolatoarele stalpului terminal se prind in cleme de intindere, cleme broasca si se intind cu ajutorul unei franghii si al unui scripete. Intinderea este terminata cand sageata atinge valoarea prescrisa p

Dupa terminarea intinderii se trece la executarea legaturilor electrice. Conductoarele de aluminiu inainte de legare se infasoara cu o banda din aluminiu moale de 10 x 1 m, pe o lungime de circa 250 m, dupa care se leaga izolatoare cu sarma de aluminiu cu sectiunea minima de 10 mm² astfel incat capatul benzii de aluminiu sa iasa de sub legatura cu circa 100 m. Conductoarele din cupru cu sectiunea de 35 mm² se leaga cu sarma moale de cupru de 4 mm² iar cele cu seci mai mari se leaga cu sarma de cupru de 6 mm².

Legaturile conductoarelor la izolatoare pot fi:

T    Legaturi simple

T    Legaturi intarite

T    Legaturi duble pentru stalpii de intindere.

Pentru conductoarele montate pe izolatoarele stalpilor de capat, se fac legaturi ochi.

Dupa terminarea executiei liniei electrice se efectueaza o inspectie vizuala a intregii linii dupa care are loc incercarea electrica a liniei, ce consta in punerea ei sub tensiune; cu aceasta ocazie se identifica izolatoarele care contureaza (in general cele fisurate).

Se scoate linia de sub tensiune se fac remedierile necesare se incearca din nou iar cand incercarile corespund, se face receptionarea lucrarii, dupa care exploatarea liniei trece in sarcina beneficiarului.

Prin exploatare se intelege utilizarea liniei in scopul pentru care a fost construita. Intretinerea se realizeaza prin: supraveghere si verificare, efectuata in cadrul reviziilor si prin efectuarea unor lucrari de reparatii.

Reviziile au ca scop observarea amanuntita a starii elementelor liniei, precum si a unor elemente alaturate traseului care ar putea provoca deranjamente in functionarea liniei.