QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente constructii

Prestarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul moreni






ANALIZA PRESTARII SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE IN MUNICIPIUL MORENI


Potrivit legislatiei actuale, infrastructura aferenta serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare apartine domeniului public al carui proprietar este autoritatea publica locala. Responsabilitatea asupra functionarii serviciului public, precum si asupra efectuarii de investitii revine autoritatii publice locale. Functionarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare se face in baza unei legislatii specifice sub monitorizarea: Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodarie Comunala si a Ministerului Sanatatii, prin Directiile de Sanatate Publica Judetene.



Administrarea serviciului poate fi “directa“ (compartiment in cadrul primariei localitatii) sau “indirecta“. In cazul administrarii indirecte, bunurile care apartin sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare sunt incredintate spre administrare unei companii. Serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni sunt asigurate de societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. (S.C. G.C.L.T. S.A.).

Analiza prestarii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni trebuie sa includa o serie de aspecte generale referitoare la contextul serviciilor, respectiv caracterizarea globala a operatorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare (obiect de activitate, capital social, management, organizare, colaborare cu autoritati si institutii publice, colaborare cu alti agenti economici privati sau bugetari etc.). De asemenea, este necesara o analiza tehnico-economica a operatorului serviciilor si a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare, in urma careia sa se contureze principalele puncte forte, puncte slabe, oportunitati si amenintari si pe aceasta baza, sa se propuna masuri de imbunatatire a serviciilor.



Caracteristici generale ale S.C. G.C.L.T. S.A.


Societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. (S.C. G.C.L.T. S.A.) este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Sediul societatii este in Romania, localitatea Targoviste, judetul Dambovita. Societatea are sucursale, filiale, reprezentante, agentii situate in alte localitati din judetul Dambovita: Moreni, Fieni, Pucioasa si Titu.

In urma privatizarii societatii comerciale Gospodarie Comunala si Transport Dambovita S.A. in anul 2000 s-a infiintat societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. (S.C. G.C.L.T. S.A.), iar activitatile de apa si canal au trecut in patrimoniul consiliilor locale sau Consiliului Judetean Dambovita. Pentru aceste activitati consiliile locale si Consiliul Judetean Dambovita au incheiat contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. S.A.

Obiectul de activitate al societatii consta in:

producerea si distributia apei potabile, intretinerea si repararea retelelor aferente;

colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate;

administrarea si intretinerea fondului locativ de stat;

colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea resturilor menajere de la populatie si a deseurilor de la agentii economici;

operatiuni de vidanjare a foselor septice;

salubrizarea strazilor si a altor spatii publice;

organizarea, administrarea si intretinerea pietelor si oboarelor;

transport de persoane si de marfuri in trafic intern si international;

lucrari de constructii-montaj civile, industriale si agro-zootehnice;

prestari de servicii in domeniul constructiilor;

intretinere si reparatii drumuri si spatii verzi;

activitati de proiectare si asistenta tehnica in constructii si instalatii;

intretinerea, repararea si verificarea tehnica a aparatelor de masura si control;

intretinerea si repararea de ascensoare pentru marfuri si persoane;

activitati de autoservice;

reparatii pompe si obiecte electrocasnice si bobinaj;

activitati comerciale en gros si en detail de produse si marfuri alimentare si industriale;

activitati de import-export produse industriale si bunuri de consum.

Capitalul social al societatii este de 120.500 RON, impartit in 50.000 actiuni nominative in valoare de 2,41 RON fiecare.

Managementul societatii comerciale Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. este asigurat de:

Adunarea Generala a Actionarilor;

Consiliul de Administratie;

Directorul General;

Directorii executivi: Director Tehnic, Director Productie, Director Economic;

Sefii de compartimente functionale si operationale.

Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de management sunt evidentiate in Statutul societatii si in Regulamentul de Organizare si Functionare. Pentru personalul de management si executie, documentele ce consemneaza sarcinile, competentele si responsabilitatile sunt fisele de post.

Intrucat alimentarea cu apa potabila si canalizarea sunt servicii de interes general prestate pentru o mare parte a locuitorilor si firmelor publice si private dintr-un oras, asigurarea acestui serviciu presupune respectarea unor reguli, regulamente si standarde, precum si verificarea acestor activitati de catre o serie de autoritati centrale si locale. De aceea, in cadrul analizei S.C. G.C.L.T. S.A., trebuie luate in considerare mai multe autoritati si institutii publice care joaca roluri diferite in planificarea, controlul, informarea consumatorilor si adoptarea deciziilor in zona in care operatorul serviciilor publice de alimentare cu apa potabila si de canalizare isi desfasoara activitatea. Analizand autoritatile si institutiile publice care colaboreaza cu S.C. G.C.L.T. S.A. Dambovita, putem distinge doua tipuri:

autoritati centrale, inclusiv serviciile deconcentrate si institutiile subordonate sau de coordonare:

Ministerul Administratiei si Internelor: asigura realizarea programului de guvernare, iar prin Directia Generala Servicii de Gospodarie Comunala analizeaza situatiile legale ale serviciilor publice de gospodarie comunala si formuleaza propuneri de imbunatatire;

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala: are drept scop reglementarea, monitorizarea si controlul la nivel central al activitatilor din sfera serviciilor publice de gospodarie comunala. Ea isi exercita competentele si atributiile fata de toti operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala;

Ministerul Sanatatii: aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei, raspunde de realizarea reformei in sectorul sanitar si are printre atributiile sale si monitorizarea calitatii apei potabile. La nivel judetean, aceasta atributie este indeplinita prin deconcentrarea serviciului unor institutii denumite Directii Judetene de Sanatate Publica. Acestea au atributii de monitorizare a calitatii apei potabile si atributii de informare, raportare si sanctionare;

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor: are competenta in problemele de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si de utilizare a resurselor de apa. Acest minister este reprezentat in teritoriu prin institutii aflate in subordinea sa, respectiv opt agentii regionale de protectie a mediului si 42 de agentii judetene de protectie a mediului. Agentiile Regionale de Protectie a Mediului realizeaza planificarea de mediu la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, emit acte de reglementare in domeniul protectiei mediului, furnizeaza asistenta de specialitate si elaboreaza, revizuiesc si gestioneaza proiecte si programe pentru protectia mediului la nivel regional finantate din fonduri interne sau externe. Agentia Judeteana de Protectia Mediului aplica legile privitoare la sistemul operativ de monitorizare integrata in domeniul mediului si dispune masuri legale de protejare, ameliorare si reparare a calitatii mediului acolo unde acesta a fost distrus. Administratia Nationala Apele Romane este operator unic pentru serviciile publice specifice in domeniul gospodaririi si valorificarii resurselor de apa de suprafata si subterane. Rolul principal al acestei companii este de a aplica politica si strategia nationala privind calitatea si cantitatea resurselor de apa, precum si programul national de implementare a regulamentelor din legislatie aliniate la directivele Uniunii Europene. Sistemul de Gospodarire a Apelor Dambovita aproba, autorizeaza si controleaza folosintele de apa, constructiile pe apa sau legate de apa;

Prefectul: este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

autoritati locale:

Consiliul Local: are competenta exclusiva cu privire la infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala;

Primarul: este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, responsabilitatea sa principala fiind aceea de a pune in aplicare hotararile Consiliului Local si de a conduce serviciile publice;

Consiliul Judetean: este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

utilizatori:

12.500 persoane care beneficiaza de serviciul public de alimentare cu apa;

11.500 persoane care beneficiaza de serviciul public de canalizare;

120 agenti economici privati si bugetari care beneficiaza de serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare.

Societatea coopereaza cu agenti economici, societati cu capital privat, agenti bugetari si populatie. Cooperarea are la baza contractele incheiate intre parti, contracte care se reinnoiesc anual sau lunar, in cazul in care intervine un abonat nou. Societatea, care furnizeaza/presteaza servicii de alimentare cu apa si de canalizare, isi poate desfasura activitatea si in alte localitati, pe baze contractuale, participand astfel la dezvoltarea pietei libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii.

In scopul prestarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare se adopta decizii de catre:

S.C. G.C.L.T. S.A. – conform contractului de concesionare semnat cu Primaria, adopta decizii privind functionarea operationala a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, in scopul asigurarii continuitatii si calitatii serviciilor;

Consiliul Local – in concordanta cu Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, adopta decizii privind programele de reabilitare, contractarea de imprumuturi si de garantii, aprobarea regulamentelor de functionare a serviciilor si aprobarea tarifelor serviciilor;

Primar – in calitate de coordonator de credite, urmareste indeplinirea prevederilor hotararilor Consiliului Local Moreni.

Societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. este o unitate economica de sine statatoare, cu capital privat, care se conduce dupa principiul autogospodaririi. Ea este delimitata din punct de vedere administrativ, tehnic si economic, dispune de forta de munca si mijloace de productie proprii, pe care le foloseste in mod planificat pentru a-si putea respecta contractele cu beneficiarii directi.

Pe langa mijloacele de productie proprii, societatea are incheiate contracte de prestari servicii apa distribuita si canalizare menajera cu mai multe consilii locale din judet. Pentru a putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea este structurata pe compartimente functionale, care asigura functionarea in conditii normale a serviciilor prestate in orasele beneficiare ale acestor servicii.

In organizarea sa, datorita specificului de unitate prestatoare de servicii de interes general, societatea urmareste respectarea urmatoarelor principii:

a)    securitatea serviciilor;

b)    tarifarea echilibrata a serviciilor;

c)    calitatea serviciilor si eficienta acestora;

d)    transparenta si responsabilitatea publica;

e)    consultarea cu sindicatele, precum si cu utilizatorii si asociatiile lor reprezentative.

Intreaga activitate economica a societatii reprezinta un proces continuu de productie/prestare, avand la baza un plan de prestari servicii, care cuprinde sarcinile ce revin unitatii in legatura cu volumul si calitatea serviciilor prestate, precum si termenele de executie. Asigurarea continuitatii procesului de productie impune efectuarea aprovizionarii tehnico-materiale a unitatii in stransa corelatie cu nevoile reale de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb si cu disponibilitatile banesti in contul de decontare si casa, fara a crea stocuri supradimensionate, fara miscare sau cu miscare lenta.

Functionarea optima in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica a constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini presupune o organizare functionala la nivelul fiecarei sectii prestatoare de servicii in fiecare oras beneficiar. Aceste sectii (subunitati) ale societatii sunt dotate cu depozite de materii prime si materiale, mijloace de transport (autocontainere, automaturatoare), sedii administrative, mijloace fixe in dotare, echipamente de lucru si protectie necesare.

Aprovizionarea tehnico-materiala a societatii se efectueaza prin Compartimentul Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificand necesarul de materii prime, materiale, combustibil pentru fiecare subunitate in parte. Principala sarcina a Compartimentului Aprovizionare este aceea de a asigura in mod ritmic cantitatile necesare de materii prime, materiale, combustibil, in asa fel incat sa nu afecteze desfasurarea in bune conditii a productiei, prestatiei sau planului financiar al societatii. In acest sens, societatea are contracte incheiate cu o serie de furnizori, dupa cum urmeaza:

furnizori de materii prime, materiale etc.:

Baza Aprovizionare Floresti Prahova;

S.C. Detubari S.A.;

S.C. Comat S.A.;

S.C. Rigamo S.A.;

furnizori de combustibil:

S.N.P. PETROM S.A.;

furnizori de energie electrica:

S.C. Electrica S.A.;

furnizori de apa cumparata:

Administratia Nationala Apele Romane – Directia Apelor Ialomita Buzau ESZ – sucursala Prahova;

furnizori de servicii:

S.C. Magic Electronic 94, Bucuresti.

In baza contractelor economice incheiate cu beneficiarii (populatie, agenti economici privati, agenti economici bugetari), societatea factureaza lunar contravaloarea serviciilor prestate, prin Compartimentul Productie. In Tabelul nr. 1. se prezinta principalii clienti ai societatii si ponderea acestora in totalul vanzarilor.


Principalii clienti ai societatii

Tabelul nr. 1

Nr. crt.

Beneficiari

Pondere in totalul vanzarilor (%)


Agenti bugetari, din care:



- Penitenciar Margineni;



- Liceul I.L. Caragiale Moreni;



- Sanatoriu T.B.C. Floresti;



- Liceul nr. 2 Moreni;



- Spitalul Orasenesc Moreni;



- Primaria Municipiului Moreni.



Agenti economici privati, din care:



- S.N.P. PETROM S.A. Moreni;



- S.C. Recunostinta S.A. Moreni;



- S.C. Foraj S.A.Moreni;



- S.C. Romarm S.A.Moreni;



- S.C. Romarm S.A. Mija;



- S.C. Como S.A. Moreni;



- S.C. Cristim S.A. Moreni;



- S.C. Principal Construct S.A. Moreni;



- S.C. Petrom Service S.A. Moreni.



Populatie + Asociatii de locatari si proprietari



Tarifele pentru plata serviciilor de apa si canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de prestare si exploatare, a costurilor de intretinere si reparatii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, a obligatiilor ce deriva din contractul de delegare, incluzand cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum si profitul operatorului, cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege.

Tariful pentru apa potabila cuprinde in principal cheltuielile pentru captarea apei din rauri, tratarea acesteia pentru a deveni potabila, pomparea in retelele stradale si catre consumatori. Tariful pentru canalizare cuprinde in principal cheltuielile pentru colectarea apelor uzate si pluviale in reteaua stradala, precum si pentru transportul si epurarea acestora pentru a putea fi redate mediului natural

Structura si nivelul tarifelor sunt stabilite in asa fel incat sa reflecte costul efectiv al furnizarii/prestarii serviciilor de apa si canalizare, sa descurajeze consumul excesiv, sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului, sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori.

Operatorul are dreptul de a propune tarife binome, care au doua componente:

o componenta fixa, proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatare si functionarea in conditii de eficienta a sistemului de alimentare cu apa, respectiv de canalizare;

o componenta variabila, in functie de consumul de apa, respectiv de cantitatea de ape uzate inregistrata la utilizatori.

Aprobarea tarifelor se face de catre consiliile locale sau judetene in conformitate cu dispozitiile legale, in baza avizului autoritatii de reglementare si apoi de catre Ministerul Finantelor Publice – Oficiul Concurentei[1].

Tariful actual al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in Municipiul Moreni (acelasi pentru consumatori casnici si pentru societati comerciale) este de 0,25 euro/mc, inclusiv TVA, din care 0,20 euro/mc pentru apa rece si 0,05 euro/mc pentru canalizare. Principalele componente ale tarifului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni sunt:

operare – 63,82%;

intretinere – 5%;

resurse umane – 31,18%.



Structura resurselor umane din cadrul S.C. G.C.L.T. S.A.

Incadrarea in munca a salariatilor se realizeaza prin incheierea unui contract individual de munca intre persoana care presteaza munca si persoana juridica, reprezentata de Directorul General al societatii. In contractul individual de munca sunt stipulate drepturile si obligatiile angajatului si angajatorului.

In baza organigramei societatii, structura resurselor umane este urmatoarea:

personal conducere;

personal executie;

personal administrativ, auxiliar.

Conducatorul societatii este Directorul General, numit de Adunarea Generala a Actionarilor si are in subordine directorii executivi: Director Tehnic, Director Productie, Director Economic. La randul lor, directorii executivi ai societatii au in subordine compartimentele functionale structurate pe activitati, servicii, birouri. Incadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice este prezentata in Tabelul nr. 2.


Incadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice

Tabelul nr. 2

Nr. crt.

Resurse umane

Numar

Pondere (%)


Management




Executie




Muncitori:




- direct productivi;




- indirect productivi.




Cu studii superioare:




- tehnice;




- economice;




- juridice;




- alte specialitati (chimie, fizica).




Cu studii medii:




- tehnice;




- economice.




Cu pregatire generala




Total




Activitatile din cadrul societatii si implicit, compartimentele, sunt incadrate cu personal, principalele meserii fiind:

activitatea apa-canal: tehnician, laborant, mecanic, electrician, sudor, instalator, muncitor necalificat, incasator;

activitatea salubritate: maistru, sofer, sudor, muncitor necalificat, incasator;

activitatea energie termica: maistru, electrician, mecanic, sudor, fochist;

personalul administrativ: inginer, tehnician, economist.

Societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. are in structura sa 12 compartimente, din care:

a)    6 compartimente functionale:

Birou productie, investitii;

Birou personal, invatamant, salarizare, raport productie;

Oficiu vanzari locuinte fond locativ;

Birou analiza economica, facturare, control financiar intern, marketing, tarife;

Birou aprovizionare, transport, administrativ;

Compartiment aprovizionare, transport, administrativ;

b)    6 compartimente operationale:

Sectia Moreni;

Sectia Fieni;

Sectia Pucioasa;

Sectia Titu;

Sectia prestari;

Atelier mecano-energetic, PSI, mediu.

In desfasurarea procesului de productie/prestare al societatii un rol important revine resurselor umane intrucat, cu ajutorul mijloacelor de productie, acestea actioneaza asupra materiilor prime si materialelor in vederea prestarii unor servicii de calitate. Resursele umane existente necesita o instruire adecvata in scopul cunoasterii modului de operare cu sisteme moderne automatizate. Planul de masuri privind instruirea personalului se va face concomitent cu introducerea noilor tehnologii.

In procesul desfasurarii activitatii curente este necesara o evidenta tehnic-operativa si primara a muncii prestate, respectiv a timpului de munca utilizat. In acest scop societatea, prin angajatii sai, intocmeste pontaje, bonuri individuale si colective de lucru, raportul zilnic de control si salarizare, fisa individuala de salarizare. Datele sunt apoi prelucrate si centralizate in statul de plata, in care se regaseste fiecare angajat pana la concurenta fondului efectiv de salarizare, descompus individual pe elemente ce formeaza salariul brut (salariu de baza, adaosuri, sporuri, indemnizatii etc.) si pe categorii de retineri legale din totalul brut.

Salariile platite personalului sunt:

salarii de baza – cuvenite pentru munca prestata, timpul de lucru, functia exercitata conform contractului individual de munca;

salarii suplimentare – cuvenite conform prevederilor specifice ale legislatiei muncii si ale contractului colectiv de munca (spor de vechime, de toxicitate, de noapte, de fidelitate).

Pe langa salariile de baza si suplimentare angajatii mai beneficiaza pe parcursul anului de prime acordate (prime de Paste, de Craciun), precum si de dividende la finele anului, in raport cu numarul de actiuni detinute in cadrul societatii.


Caracteristici tehnico-economice ale S.C. G.C.L.T. S.A.


Retelele de distributie apa si de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului Local Moreni, pentru exploatare si functionare fiind incheiat un contract de concesiune cu S.C. Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A.

Sistemul public de alimentare cu apa potabila reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila[2]. Sistemul public de alimentare cu apa potabila include urmatoarele componente:

captari;

aductiuni;

statii de tratare a apei brute;

statii de pompare, cu sau fara hidrofor;

rezervoare pentru inmagazinarea apei potabile;

retele de distributie;

bransamente pana la punctul de delimitare.

Reteaua publica de alimentare cu apa este o parte a sistemului de alimentare cu apa alcatuita din reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe, care asigura distributia apei potabile la doi sau mai multi utilizatori independenti.

Alimentarea cu apa potabila a Municipiului Moreni, ce are o populatie de 21.500 locuitori, se realizeaza prin mai multe surse, cele mai importante fiind:

sursa Paltinu – este o sursa de suprafata amplasata pe raul Doftana, judetul Prahova. Municipiul Moreni este racordat la aceasta sursa printr-o conducta de aductiune cu o lungime de 17,3 km. Apa este inmagazinata in doua rezervoare cu o capacitate totala de 5000 mc (2 x 2500 mc), amplasate in punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa este distribuita gravitational spre consumatorii din Municipiul Moreni. Aceasta sursa asigura 90% din necesarul de apa al municipiului, iar calitatea apei este foarte buna;

sursa Iedera – este o sursa formata din doua puturi de mare adancime (peste 70 m), amplasata pe malul stang al raului Cricovul Dulce. Apa extrasa este pompata spre Municipiul Moreni printr-o conducta din otel cu o lungime de 7,4 km.

Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta asigurandu-se necesarul de apa pentru 12.500 persoane, precum si pentru mai mult de 120 agenti economici privati si bugetari. Reteaua de distributie a apei potabile cuprinde conducte din otel, fonta, PVC, azbest si beton cu diametre cuprinse intre Φ50 si Φ600.

Sistemul de alimentare cu apa potabila a Municipiului Moreni are urmatoarele caracteristici tehnice:

asigura apa potabila pentru 58,14% din populatia Municipiului Moreni;

asigura apa potabila 24 ore/zi, 7 zile/saptamana;

statiile de pompare si retelele sunt uzate fizic si moral (multe componente au timpul de viata expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum si sunt ineficiente din punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apa, adica dublu comparativ cu sistemele moderne);

starea de degradare a retelei de distributie conduce la pierderi de apa estimate la 43%;

pierderile de apa din conducte si tevi conduc la cresterea riscului de alunecare a terenurilor in zonele locuite;

nivelul contorizarii este de 90% pentru societatile comerciale si de 47% pentru consumatorii casnici;

apa potabila corespunde din punct de vedere fizico-chimic si bacteriologic legislatiei in vigoare.

Sistemul public de canalizare reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor aferente, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de canalizare[3]. Sistemul public de canalizare cuprinde urmatoarele componente:

racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;

retele de canalizare;

statii de pompare a apelor uzate;

statii de epurare;

colectoare de evacuare spre emisar;

guri de varsare in emisar;

depozite de namol deshidratat.

Reteaua publica de canalizare este o parte a sistemului de canalizare, alcatuita din reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe, care asigura preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare de la doi ori mai multi utilizatori independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice care locuiesc in case individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice care administreaza cate un singur condominiu.

Reteaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totala de 20,2 km, la aceasta retea fiind racordate 11.500 persoane si 120 agenti economici privati si bugetari. Configuratia terenului nu permite racordarea la reteaua de canalizare a tuturor locuitorilor. In perspectiva, pana in anul 2015 s-au realizat programe ce au in vedere extinderea retelei de canalizare pentru toti locuitorii municipiului.

Epurarea apelor uzate se realizeaza intr-o statie de epurare cu o capacitate de 160 l/s si trei trepte: mecanica, biologica si chimica. Deversarea apelor uzate epurate se realizeaza in receptorul natural Cricovul Dulce.

Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are urmatoarele caracteristici tehnice:

asigura canalizarea pentru 53,49% din populatia Municipiului Moreni;

statiile de pompare a apelor uzate si retelele de canalizare sunt imbatranite;

capacitatea statiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizeaza conform legislatiei in vigoare.

Scopul principal al societatii comerciale Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. este sa asigure populatiei si agentilor economici calitatea serviciilor de distributie a apei potabile si de canalizare, precum si eficienta acestor servicii, securitatea lor, tarifarea echitabila, care sa permita adaptabilitate la cerintele utilizatorilor.

Activitatile organizatiei trebuie sa fie concepute si derulate in asa fel incat sa permita asigurarea calitatii apei potabile la nivelul standardelor precizate in directivele Uniunii Europene. Totodata, societatea trebuie sa asigure imbunatatirea calitatii mediului prin utilizarea rationala a resurselor de apa si epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apa si a consumurilor energetice, reducerea consumurilor specifice de apa potabila prin contorizarea tuturor bransamentelor utilizatorilor.

Este necesar ca organizatia sa indeplineasca principala conditie de functionare, respectiv continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ, prin respectarea reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor si protectiei mediului.

Din analiza prestarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni de catre societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. se pot desprinde principalele punce forte, slabe, oportunitati si amenintari, dupa cum urmeaza:

puncte forte:

suficiente rezerve de apa, debite mari la sursele existente de apa (capacitatea de a transporta cantitati foarte mari de apa);

alimentarea cu apa potabila este continua (24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana);

contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societatile comerciale si de 47% pentru consumatorii casnici;

exista personal calificat pentru serviciile de alimentare cu apa potabila si de canalizare;

deschiderea autoritatilor de administratie publica locala si judeteana pentru atragerea de fonduri necesare reabilitarii si modernizarii infrastructurii sectorului de apa si canalizare;

sistemul public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni asigura apa potabila si epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevazuti de actele normative in vigoare;

cresterea increderii populatiei in serviciile prestate de S.C. G.C.L.T. S.A.;

sprijin al guvernului, prin masuri economice si legislative, pentru dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare (atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ);

folosirea pe scara redusa a substantelor chimice in agricultura, ceea ce conduce la reducerea poluarii surselor subterane de apa;

existenta organizatiilor non-guvernamentale interesate in domeniul serviciilor prestate catre cetateni.

puncte slabe:

operarea cu retele si instalatii invechite;

ca volum pluviometric, raul Cricovul Dulce se caracterizeaza prin ape mari primavara datorate topirii zapezilor si viituri de vara provocate de ploile ce au un carcater torential, nivelul record fiind atins in anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;

instalatii supradimensionate ce duc la cresterea costurilor specifice;

lipsa unui sistem de evaluare si comparare a calitatii serviciilor prestate cu servicii similare din alte zone ale tarii;

lipsa unor instrumente de masura la nivelul consumatorilor existenti (restul de 10% societati comerciale si 53% consumatori casnici care nu sunt contorizati) si a echipamentelor de automatizare pentru monitorizare si control in timp real al proceselor tehnologice;

costul ridicat al materialelor necesare pentru reparatiile curente si capitale;

dificultati in reducerea consumurilor tehnologice si a pierderilor de apa;

promovarea scazuta a investitiilor in infrastructura;

diferente de nivel intre zonele inferioare si zonele superioare ale orasului[4], fapt care creeaza dificultati in alimentarea cu apa si racordarea la reteaua de canalizare a tuturor consumatorilor;

finantare redusa in domeniul cercetarii si dezvoltarii;

cooperare redusa intre sectorul academic, institutiile de cercetare si dezvoltare si operatorii de apa/canal, ceea ce conduce la un transfer redus de tehnologie si inovatii in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare.

oportunitati:

posibilitatea de a obtine granturi/cofinantari de la Uniunea Europeana pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa potabila si de canalizare;

armonizarea legislatiei privind apa si mediul cu directivele Uniunii Europene;

relansarea economica a zonei cu implicatii directe asupra cresteri numarului de consumatori;

dezvoltarea sectorului tehnologiei informatiei si comunicatiilor cu impact puternic asupra transferului de date necesar pentru calculul si compararea indicatorilor de performanta;

interes sporit din partea autoritatilor locale pentru promovarea parteneriatelor publice/private in domeniul protectiei mediului.

amenintari:

intarzierea platii serviciilor prestate;

scaderea consumului de apa potabila;

in sezonul de iarna, marile cantitati de zapada sunt un obstacol important in cazul interventiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apa si de canalizare;

poluarea mediului prin exfiltratii;

slaba securizare a instalatiilor;

interferente externe negative, cum ar fi intreruperile de curent electric;

migratia tineretului din Municipiul Moreni catre alte orase din tara si strainatate, unde pot gasi mai usor un loc de munca.

Necesitatea asigurarii calitatii serviciilor de distributie a apei potabile si de canalizare, a imbunatatirii calitatii mediului, a asigurarii continuitatii serviciilor, a reducerii pierderilor de apa si a consumurilor energetice sunt numai cateva dintre elementele care impun efectuarea unor lucrari de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare.



REABILITAREA SI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI


Oportunitatea si obiectivele lucrarilor de reabilitare, modernizare si dezvoltare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni


Pe parcursul exploatarii sistemului de alimentare cu apa si canalizare au aparut numeroase defectiuni cauzate in principal de fiabilitatea redusa a unor echipamente importante, cum ar fi: statii de tratare a apei brute, statii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru inmagazinarea apei potabile, retele de distributie bransamente pana la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare constituie una dintre optiunile strategice prioritare ale societatii comerciale G.C.L.T. S.A., avand in vedere impactul asupra competitivitatii serviciilor si eficientei acestora.

Necesitatea si oportunitatea lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni rezulta in principal din urmatoarele considerente:

solutiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970

in perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare au aparut deficiente care au determinat o eficienta si calitate scazute ale prestarii serviciilor;

echipamentele utilizate sunt in totalitate fabricate in tara, majoritatea inainte de 1985, intr-o perioada de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor;

datorita saltului tehnologic din ultima perioada, piesele de schimb pentru o serie de echipamente au iesit din procesul de fabricatie, se procura cu mare greutate si au costuri ridicate;

actiunea de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare se deruleaza intr-un interval de timp de cel putin 1-2 ani, perioada in care fenomenul de uzura fizica si morala se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din functiune a unor echipamente si instalatii, generand in timp costuri de exploatare si intretinere proportional mai mari.

Oportunitatea lucrarilor de reabilitare si modernizare reiese si din luarea in considerare a urmatoarelor elemente:

prin extinderea retelei de distributie a apei potabile se va obtine cresterea numarului de ore de functionare si de clienti serviti;

imbunatatirea performantelor energetice ale statiilor de pompare si instalatiilor anexe va conduce la cresterea randamentului;

dupa realizarea lucrarilor de modernizare, se va reduce numarul personalului de exploatare;

cu ocazia reabilitarii se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele statiilor de tratare a apei brute, ale statiilor de pompare si instalatiilor anexe, se vor inlocui echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comanda, automatizare, protectie, control si diagnoza la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrari de reparatie capitala cu modernizare la toate echipamentele in vederea unui ciclu complet de functionare.

Strategia de crestere a calitatii productiei si serviciilor societatii comerciale G.C.L.T. S.A. are in vedere in principal realizarea urmatoarelor obiective:

asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

cresterea fiabilitatii echipamentelor si implicit, a coeficientului de disponibilitate a sistemului, care este in scadere;

eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului si instalatiilor auxiliare;

retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de functionare de 25 de ani;

reducerea pierderilor de apa pe retele si pe bransamentele interioare si reducerea consumurilor specifice de apa potabila ca efect al reducerii pierderilor si al contorizarii tuturor bransamentelor utilizatorilor;

reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apa si canalizare de la 0,35 kWh/mc apa la 0,20 kWh/mc apa;

imbunatatirea starii de functionare a echipamentelor printr-un control sistematic si un sistem adecvat de intretinere si reparatii;

promovarea unor solutii tehnice si tehnologice performante;

promovarea investitiilor in infrastructura municipiului si modernizarea acesteia prin stimularea solutiilor performante, a initiativei si inovatiei in domeniu;

imbunatatirea calitatii mediului ambiant prin utilizarea rationala a resurselor naturale de apa si epurarea apelor uzate, in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

In vederea realizarii obiectivelor propuse societatea comerciala Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. a efectuat o serie de studii tehnico-economice privind posibilitatile de reabilitare si modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni.

In Tabelul nr. 3 sunt centralizati principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni.


Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 3

Nr. crt.

Specificatie

U.M.

Valoare

1.

Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro investitii

mc/om.an


2.

Cresterea numarului de persoane care beneficiaza de servicii de alimentare cu apa si de canalizare la 1.000.000 euro investitii

persoane


3.

Debit mediu asigurat inainte de reabilitare si modernizare

l/om.zi


4.

Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de alimentare cu apa inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului

persoane


5.

Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului

persoane


6.

Lungimea retelei de distributie a apei potabile inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa

km


7.

Lungimea retelei de distributie a apei potabile dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa

km


8.

Lungimea retelei de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare

km


9.

Lungimea retelei de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare

km



Parametrii tehnico-economici din Tabelul nr. 3 se vor utiliza pentru fundamentarea investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, precum si pentru aprecierea eficientei proiectului.


Fundamentarea investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare din Municipiul Moreni


Demersurile legate de reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare necesita o dimensionare si implicit, o esalonare calendaristica realiste, in functie de potentialul financiar al societatii.

In vederea asigurarii continuitatii serviciilor de apa si canalizare, societatea va avea responsabilitatea planificarii si urmaririi unor lucrari de investitii necesare functionarii sistemelor in conditii de siguranta si la parametrii prevazuti in prescriptiile tehnice. In acest sens este necesara instituirea unor sisteme de planificare multianuala a investitiilor, pornind de la un plan director si tinand seama de ciclurile procesului bugetar.

In valoarea investitiei totale pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare se includ:

costurile eliminarii sursei de apa Podei;

costurile pentru modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni;

costurile inlocuirii pompelor uzate in statia de epurare Moreni;

costurile contorizarii apei la blocurile de locuinte si la consumatorii casnici;

costuri pentru demontare, remontare si management pentru modernizarea retelei de apa a Municipiului Moreni;

costurile lucrarilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinte;

costuri pentru proiectare si engineering aferente lucrarilor de modernizare a retelei de apa a Municipiului Moreni;

costul de transport al echipamentelor noi si retehnologizate pana la locul exploatarii acestora.

In mod sintetic, costurile pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor se regasesc in Tabelul nr. 4.



Costurile aferente lucrarilor de modernizare si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare

Tabelul nr. 4

Nr. crt.

Specificatie

Cost total


1.

Eliminarea sursei de apa Podei


2.

Modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni


3.

Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni


4.

Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte


5.

Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici


6.

Total



Activitatile de demontare, remontare si management necesar a fi efectuate implica un cost de 170.000 €, avand urmatoarea structura:

11,76% (20.000 €) pentru rezervoarele in care este inmagazinata apa;

70,59% (120.000 €) pentru conductele de aductiune;

17,65% (30.000 €) pentru pompe.


Costuri pentru demontare, remontare si management

Tabelul nr. 5

Nr. crt.

Specificatie

Cost al lucrarilor



Montaj – total, din care:



- pentru rezervoare de inmagazinare a apei



- pentru conducte de aductiune



- pentru pompe



Management – total, din care:



- pentru rezervoare de inmagazinare a apei



- pentru conducte de aductiune



- pentru pompe



Total



Pentru activitatile de montaj pur se considera o valoare de cca. 80% din valoarea totala a activitatilor de demontare, remontare si management. Pe componente vor rezulta urmatoarele valori:

pentru rezervoarele de inmagazinare a apei activitatile de montaj au valoarea de 16.000 € (€), iar managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 4.000 € (€);

pentru conductele de aductiune rezulta 96.000 € (€) pentru activitatile de montaj, iar pentru management (consultanta, asistenta tehnica, inclusiv plata personalului de supraveghere) rezulta 24.000 € (€);

pentru pompe costul activitatilor de montaj este de 24.000 € (€), in timp ce managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 6.000 € (€).

Valoarea totala a lucrarilor de montaj si management pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare este prezentata in Tabelul nr. 5.

Pentru desfasurarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare sunt necesare urmatoarele activitati de proiectare si inginerie:

studii si analize pentru verificarea noilor solutii prevazute, precum si pentru verificarea functionarii echipamentelor si instalatiilor in noile conditii (debite majorate, schimbarea conditiilor termice si dinamice etc.);

proiecte pentru reabilitarea si modernizarea sistemului, cuprinzand solutiile de reabilitare si modernizare;

documentatii tehnice privind lucrarile de organizare, demontare si remontare;

documentatii de executie (detalii de executie) pentru echipamente si instalatii;

manuale de exploatare si intretinere;

programe pentru verificarile si probele ce se vor efectua la societatile producatoare si la amplasament (teste in timpul si dupa terminarea montajului, teste de punere in functiune, teste de garantie si teste finale) etc.

Avand in vedere experienta specialistilor romani dobandita ca urmare a executarii unor lucrari similare, pentru activitatile de proiectare si inginerie pentru lucrarile de modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare se ia in considerare numai o valoare de 36.450 €.

Prin insumarea costurilor pentru echipamente, pentru activitatile de demontare, remontare si management, precum si pentru activitatile de proiectare si inginerie rezulta ca VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI va fi cea din Tabelul nr. 6.


Investitia totala pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 6

Nr. crt.

Specificatie

Investitie totala



Proiectare si inginerie



Management



Alte lucrari



Total (1+2+3)



Echipamente, inclusiv transport



Montaj echipamente



Alte lucrari



Total (5+6+7)



Total investitie (4+8)



Efortul investitional total este de 1.490.420 €, din care suma de 1.418.470 € este destinata achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora. Ponderea acestor costuri in totalul investitiei este de 95% (), restul de 5% revenind activitatilor de proiectare, inginerie si management.


Graficul de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare si esalonarea investitiilor


Graficul de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare


Tinand cont de experienta dobandita de specialistii romani pentru lucrari similare, perioada pregatitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea comenzilor si inceperea executiei pieselor cu ciclu lung de fabricatie), care se ia in considerare este de 4 luni. Perioada de executie efectiva a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa a fost estimata la 10 luni pentru fiecare segment al retelei (segmentul 1: sursa Paltinu – Municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – Municipiul Moreni), in conditiile in care lucrarile de reparatii se executa succesiv la cate un singur segment, iar lucrul se desfasoara in doua schimburi, 6 zile pe saptamana. In aceasta perioada sunt incluse si lucrarile necesare reabilitarii statiilor de tratare a apei brute si a statiilor de pompare a apei potabile la consumatori.

Lucrarile necesare eliminarii sursei de apa Podei se executa in paralel cu cele de modernizare a celor doua segmente de retea. De asemenea, in aceeasi perioada se vor executa si lucrarile de contorizare a consumului de apa potabila la blocurile de locuinte si la consumatorii casnici. Astfel, perioadele de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila a Municipiului Moreni sunt prezentate in Tabelul nr. 7.

Astfel, perioada totala de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa este de 20 luni, incepand din momentul demararii lucrarilor.

Lucrarile de reparatie cu modernizare a instalatiilor auxiliare se executa in perioada de reabilitare si modernizare a retelei de alimentare cu apa, cu exceptia lucrarilor care trebuie executate in perioada premergatoare inceperii reparatiei primului segment de retea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj si acceselor).


Perioade de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare

a sistemului de alimentare cu apa

Tabelul nr. 7

Nr.

crt.

Denumire activitate

Durata fata de termenul de referinta[5] (luni)

Durata modernizarii (luni)


Segmentul 1

- scoatere din functiune

- predare in exploatare







Segmentul 2

- scoatere din functiune

- predare in exploatare







TOTAL




Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni se realizeaza in doua etape a cate cinci luni fiecare, paralel cu lucrarile de reparatie si reabilitare a celor doua segmente de retea din cadrul sistemului de alimentare cu apa potabila.


Graficul de executie a modernizarii sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare

Tabelul nr. 8

Nr.

crt.

ACTIVITATEA

PERIOADA (luni)






Semnarea contractului






Modernizare primul segment de retea (sursa Paltinu-Municipiul Moreni)






Modernizare instalatii auxiliare segment de retea (sursa Paltinu-Municipiul Moreni)






Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni – etapa 1






Modernizare cel de-al doilea segment de retea (sursa Iedera-Municipiul Moreni)




20


Modernizare instalatii auxiliare segment de retea (sursa Iedera-Municipiul Moreni)




20


Inlocuire pompe uzate in statia de epurare Moreni – etapa 2




20


Modernizare instalatii auxiliare sistem de alimentare cu apa





Nota: Momentul 0 = inceperea lucrarilor.


Graficul de executie a lucrarilor de reparatie a instalatiilor auxiliare ale sistemului de alimentare cu apa potabila se suprapune peste graficul lucrarilor de modernizare a segmentelor de retea, rezultand graficul de executie a tuturor lucrarilor necesare efectuarii reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa potabila a Municipiului Moreni. Totodata, se ia in considerare si graficul de executie a lucrarilor de inlocuire a pompelor uzate in statia de epurare Moreni, rezultand graficul de executie a modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare (Tabelul nr. 8).

Esalonarea investitiilor


Pe baza graficului de executie a lucrarilor se poate face esalonarea investitiilor pe luni (Tabelul nr. 9), considerandu-se luna zero momentul de incepere a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare a Municipiului Moreni.

In perioada [- 4-0] se vor lua in considerare urmatoarele costuri:

valoarea totala a lucrarilor de proiectare si inginerie: 36.450 €;

20% din costul total pentru activitati de management (€): 6.800€;

valoarea altor lucrari: 1.500 €.

Pentru perioadele [0-10] si [11-20] se iau in considerare urmatoarele costuri:

50% din costul achizitionarii si inlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul si montajul acestora (€): 709.235 €;

40% din costul total pentru activitati de management (€): 13.600 €.


Esalonarea investitiei totale

Tabelul nr. 9

Luna

INVESTITIA TOTALA








Total



Investitia necesara pentru realizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare in Municipiul Moreni incepe cu 4 luni inainte de scoaterea din functiune a unor componente ale sistemului (demararea efectiva a lucrarilor) si are o valoare de 1.490.420 €, esalonata in doi ani, astfel:

4 luni (inainte de scoaterea din functiune a unor componente ale sistemului): 44.750 €;

10 luni (durata lucrarilor pentru primul segment de retea): 722.835 €;

10 luni (durata lucrarilor pentru al doilea segment de retea): 722.835 €.


Parametri necesari pentru realizarea analizei eficientei economice a reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare


Investitia necesara pentru reabilitare si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare in Municipiul Moreni are o valoare totala de 1.490.420 €, esalonata in doi ani.

In valoarea investitiei din primul an se include investitia aferenta lucrarilor efectuate inaintea scoaterii din functiune a unor componente ale sistemului (44.750 € investiti in primele patru luni), la care se adauga investitia aferenta celor opt luni ramase pana la sfarsitul anului. Se considera o valoare medie a investitiei de 72.283,5 €/luna (722.835 €/10 luni), rezultand astfel o valoare a investitiei pentru cele opt luni de 578.268 €.

In cel de-al doilea an valoarea investitiei va fi de 867.402 € (diferenta dintre investitia totala si cea aferenta primului an de realizare a investitiei).

Durata de viata a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitare si modernizare este estimata la 25 de ani.

Esalonarea investitiei in cei doi ani este prezentata in Tabelul nr. 10.


Investitia necesara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare in Municipiul Moreni

Tabelul nr. 10

Nr. crt.

Perioada de realizare a investitiei

Valoarea investitiei



Anul 1



Anul 2



TOTAL



Analiza indicatorilor de eficienta tehnico-economica se va realiza pornind de la premisa ca investitia se finanteaza din surse proprii si fonduri nerambursabile (Tabelul nr. 11.).




Finantarea investitiei

Tabelul nr. 11

Nr. crt.

Specificatie

Valoarea investitiei (€)

Sursa de finantare

1.

Modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni


Program SAMTID Consiliul Local Moreni

2.

Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni


Consiliul Local Moreni

3.

Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte[6]


Consiliul Local Moreni

4.

Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici


Program PHARE Consiliul Local Moreni

5.

Total investitie finantata din alte surse



6.

Total investitie finantata din surse proprii



7.

Total investitie




Cheltuielile anuale de exploatare in perioada de desfasurare a lucrarilor de reabilitare si modernizare, precum si in perioada de functionare economica dupa reabilitare si modernizare sunt centralizate in Tabelul nr. 12.


Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 12

Nr. crt.

Specificatie

Cheltuieli anuale de exploatare



Perioada de realizare a investitiei:



Anul 1



Anul 2



Perioada de functionare a sistemului dupa reabilitare si modernizare – 25 ani



Veniturile anuale obtinute in perioada de desfasurare a lucrarilor, precum si in perioada de functionare economica dupa reabilitare si modernizare sunt centralizate in Tabelul nr. 13.


Venituri anuale

Tabelul nr. 13

Nr. crt.

Specificatie

Venituri anuale



Perioada de realizare a investitiei:



Anul 1



Anul 2



Perioada de functionare a sistemului dupa reabilitare si modernizare – 25 ani



Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare si modernizare (Tabelul nr. 3) se cunoaste faptul ca la 1 milion € investitie se obtine un spor al debitului mediu anual de 2,449 mc/om.an (ΔD/1mil.) si un plus de 4361,187 persoane care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare (ΔPra/1mil.).

Debitul mediu asigurat inainte de reabilitare si modernizare (D0) este de 160 l/om.zi, adica 58,4 mc/om.an ().

Numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului se determina conform relatiei:

, in care:

Pra1 – numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului;

Pra0 – numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;

ΔPra/1mil. – sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului;

I – volumul investitiei.

Pentru proiectul analizat numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului va fi:

Cantitatea de apa furnizata in sistemul de alimentare cu apa dupa reabilitarea si modernizarea sistemului Af1) se determina utilizand urmatoarea relatie de calcul:

, unde:

Af1 – cantitatea de apa furnizata dupa reabilitarea si modernizarea sistemului;

Af0 – cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;

ΔAf – sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului.

Cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului (Af0) se calculeaza conform relatiei:

, unde:

Af0 – cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;

D0 – debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;

Pra0 – numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului.

In cazul proiectului analizat cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului va fi:

Sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului (ΔAf) se determina folosind urmatoarea relatie de calcul:

, unde:

ΔAf – sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului;

D0 – debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;

ΔPra/1mil. – sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului;

I – valoarea investitiei;

ΔD/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului;

Pra1 – numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului.

In cazul proiectului analizat sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului se calculeaza astfel:

mc/an

Prin insumarea cantitatii de apa furnizate inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului (Af0) cu sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului (ΔAf) rezulta cantitatea de apa furnizata dupa reabilitarea si modernizarea sistemului (Af1

In mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficientei reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare sunt prezentati in Tabelul nr. 14.



Parametri necesari pentru realizarea analizei eficientei proiectului

Tabelul nr. 14

Nr. crt.

Specificatie

Perioada de realizare a investitiei

Perioada de functionare a sistemului



1.

Investitii (€/an)




2.

Cheltuieli de exploatare (€/an)




3.

Cheltuieli totale (€/an)




4.

Venituri anuale (€/an)




5.

Profit anual (€/an)





Acesti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienta economica a proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni.


EFICIENTA REABILITARII SI MODERNIZARII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI


Evaluarea atenta a eficientei oricarei activitati economice implica o abordare sistemica, globala, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar si a celor politice, sociale sau ecologice, tinandu-se cont de multiplele efecte create in avalul sau amontele domeniului respectiv.

Sensibilitatea deosebita a sectorului serviciilor publice de gospodarie comunala si in special a celor de alimentare cu apa si de canalizare, particularitatile si interdependentele cu celelalte sectoare ale vietii economice si sociale justifica abordarea eficientei acestora intr-o viziune sistemica si dinamica, ce implica luarea in considerare a premiselor utilizarii rationale si protectiei resurselor de apa, pastrarii echilibrului ecologic, ocrotirii starii de sanatate a oamenilor.

Serviciile de alimentare cu apa si de canalizare au un impact deosebit asupra mediului: pe de o parte reprezinta un important factor poluator, iar pe de alta parte participa in mod esential la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigentelor de mediu pe parcursul intregului ciclu de viata a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare dobandeste o importanta deosebita in cadrul conceptului de dezvoltare durabila.

Pentru aprecierea oportunitatii alocarii de fonduri de investitii in vederea realizarii de obiective noi, reabilitarii si modernizarii celor existente se calculeaza o serie de indicatori tehnico-economici care fundamenteaza eficienta economica a investitiilor. Deoarece aceste calcule se efectueaza in vederea obtinerii unor imprumuturi (credite) si aprobari ale diversilor factori de raspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judetene etc.), ele se numesc Note de fundamentare sau Calcule economice de fundamentare.

Metodologia de evaluare a eficientei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apa potabila si de canalizare trebuie sa urmareasca aprecierea exacta a tuturor eforturilor investitionale, dar in mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe si propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficientei economice se realizeaza prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de baza in abordare statica si dinamica, la care se adauga o serie de indicatori de performanta specifici sectorului serviciilor publice de alimentare cu apa potabila si de canalizare.


Indicatori de baza pentru evaluarea eficientei proiectelor de reabilitare si modernizare


Literatura de specialitate [5, 6, 7, 8] propune o serie de indicatori de baza ce pot fi adaptati si utilizati in scopul evaluarii eficientei proiectelor de reabilitare, modernizare, si dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare. In acest sens, se recomanda aprecierea eficientei economice pe baza urmatorilor indicatori: investitie specifica, termen de recuperare a investitiei, coeficient de eficienta economica a investitiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investitiei.

Investitia specifica (s) sintetizeaza corelatia dintre efortul investitional, pe de o parte si efectul obtinut sub forma capacitatii de servire, pe de alta parte [5]. Relatia de calcul este urmatoarea:

, in care:

It – investitia totala;

CS – capacitatea de servire, exprimata in numar de clienti serviti.

In cazul reabilitarii, modernizarii sau dezvoltarii unor obiective existente, investitia specifica (sm) se calculeaza astfel [4, 5]:

, in care:

Im – volumul investitiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare;

CS1 – capacitatea de servire dupa reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimata in numar de clienti serviti;

CS0 – capacitatea de servire existenta inaintea reabilitarii, modernizarii, dezvoltarii, exprimata in numar de clienti serviti.

Calculat astfel, indicatorul reflecta cate unitati monetare investite revin pe o unitate fizica spor de capacitate de servire (pe client) rezultata in urma reabilitarii, modernizarii, dezvoltarii.

In cazul reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire inainte de reabilitare si modernizare este de 12.500 persoane, iar dupa efectuarea lucrarilor va fi de 19.000 persoane. Rezulta ca investitia specifica va fi:

 €/locuitor

Din analiza proiectelor in curs de executie si/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au rezultat urmatoarele valori specifice de investitie necesare pentru modernizarea si reabilitarea unor capacitati existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare[7]:

pentru instalatii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

pentru instalatii de distributie si transport apa potabila: 140 €/locuitor;

pentru retele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;

pentru statii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investitia specifica pentru modernizarea si reabilitarea capacitatilor existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezulta ca in cazul reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni investitia specifica este eficienta din punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, fata de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investitiei in abordare statica sau dinamica (T, Ta) reflecta timpul in care se poate recupera investitia realizata din profitul anual obtinut [5].

In abordare statica, relatia de calcul este:

, in care:

It – investitia totala;

Ph – profitul anual.

Astfel, pentru recuperarea investitiei din profitul anual obtinut in perioada de functionare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare sunt necesari 6,55 ani.

In viata economica reala nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evolueaza liniar in timp si ca urmare, profitul anual va inregistra valori diferite. Explicatia decurge din faptul ca dupa intrarea in functiune a obiectivului este necesara o perioada de atingere a parametrilor proiectati, profitul obtinut in primii ani fiind astfel mai mic decat cel proiectat. In consecinta, termenul de recuperare a investitiei se va calcula astfel [5]:

, in care:

It – investitia totala;

Ph – profitul anual;

ΔP – diferenta dintre profitul proiectat si cel realizat in cadrul perioadei de atingere a parametrilor proiectati;

P’ – profitul suplimentar realizat in cazul punerii in functiune a unor capacitati partiale de servire in cadrul duratei de realizare a obiectivului.

In primul an de realizare a investitiei profitul este de 109.098 € (129.368 € - 20.270 €), iar in cel de-al doilea an de realizare a investitiei are o valoare de 111.206 € (126.672 € - 15.466 €). Rezulta ca in perioada de realizare a investitiei se va obtine un profit total de 220.304 € (109.098 € + 111.206 €). Se presupune ca in perioada de realizare a reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare au fost efectuate probe, incercari, verificari si simulari astfel incat perioada de atingere a parametrilor proiectati nu se ia in considerare (ΔP=0). In acest caz, termenul de recuperare a investitiei va fi:

Calculat astfel, termenul de recuperare a investitiei este de 5,58 ani, mai mic cu 0,97 ani decat cel calculat anterior. Punerea in functiune a unor capacitati partiale de servire in cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperarii investitiei realizate.

Situatia reabilitarii, modernizarii sau dezvoltarii unor sisteme de alimentare cu apa potabila si de canalizare existente implica sintetizarea corelatiei dintre efortul investitional si efectul generat de adoptarea uneia dintre masurile propuse. In acest sens, literatura de specialitate [4, 5] propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relatiei:

, in care:

Im – volumul investitiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare;

Ph1 – profitul anual obtinut ca urmare a reabilitarii, modernizarii, dezvoltarii;

Ph0 – profitul anual obtinut inainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare.

Prin luarea in considerare a profitului suplimentar (partial) obtinut ca urmare a functionarii unor capacitati partiale in cadrul perioadei de realizare a investitiei, termenul de recuperare va fi:

In sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare perioada de recuperare a investitiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma ca proiectul analizat poate fi acceptat, intrucat termenul de recuperare a investitiei de 15,46 ani se incadreaza in limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investitii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obtinut ca urmare a investitiei concretizandu-se intr-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula si dupa relatia [4]:

, in care:

Im – volumul investitiei pentru reabilitare/modernizare;

C0 – costul de prestare/furnizare a serviciilor inainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare;

Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) dupa reabilitare, modernizare, dezvoltare.

In cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este insotita totodata de o crestere semnificativa a veniturilor ca urmare a cresterii calitatii serviciului prestat si a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relatiei de mai sus nu este relevant in acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indica durata de recuperare a investitiei din profitul anual obtinut actualizat cu o rata de actualizare specifica domeniului serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare [7, 8]. Pentru calculul indicatorului se pleaca de la relatiile[8]:

 sau

, intrucat:

in care:

Ita – investitia totala actualizata;

Ih – investitie anuala;

Ph – profit anual;

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.

In cea de-a doua relatie s-a considerat ca profitul este constant pe intreaga perioada de functionare a obiectivului, aplicandu-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea relatiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

Prin logaritmarea relatiei de calcul rezulta:

Rezulta ca termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relatiei:

, in care:

Ita – investitia totala actualizata;

Ph – profit anual;

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atat mai eficient cu cat termenul de recuperare calculat static sau dinamic este mai mic.

In cazul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare se ia in considerare in mod conventional o rata de actualizare de 10%.

 €

Termenul de recuperare a investitiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se poate aprecia ca proiectul este eficient, intrucat valoarea indicatorului se incadreaza in limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

Daca in perioada de realizare a investitiei functioneaza capacitati partiale de servire si se obtine profit, acesta trebuie luat in considerare la calculul termenului de recuperare. In acest caz, relatiile de calcul utilizate sunt cele prezentate in continuare:

Prin luarea in considerare a profitului suplimentar (partial) obtinut ca urmare a functionarii unor capacitati partiale in cadrul perioadei de realizare a investitiei, termenul de recuperare dinamic va fi:

Termenul de recuperare a investitiei calculat dinamic este de 9,11 ani. Se poate aprecia ca proiectul este eficient, intrucat valoarea indicatorului se incadreaza in limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

Daca se compara termenul de recuperare calculat dinamic (9,11 ani) cu cel calculat static (5,58 ani) se constata ca in cazul actualizarii datelor rezulta o perioada mai mare necesara recuperarii investitiei. Tocmai de aceea, in evaluarea proiectelor este necesara folosirea calculelor de actualizare, care permit o mai buna apreciere a eficientei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (e) sintetizeaza corelatia dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit, calculandu-se de obicei numai in forma statica, dupa relatia [5, 6]:

, in care:

Ph – profit anual;

It – investitie totala.

Indicatorul reflecta cate unitati monetare profit anual se vor obtine la o unitate monetara capital investit, indicand o eficienta cu atat mai mare cu cat nivelul sau este mai ridicat.

 € profit la 1 € investit

In cazul reabilitarilor, modernizarilor sau dezvoltarilor sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare indicatorul exprima profitul suplimentar fata de situatia initiala obtinut la fiecare unitate monetara investita si se calculeaza conform relatiei:

, in care:

Im – volumul investitiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare;

Ph1 – profitul anual obtinut ca urmare a reabilitarii, modernizarii, dezvoltarii;

Ph0 – profitul anual obtinut inainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare.

 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale in abordare statica sau dinamica (Ct, Cta) cuantifica efortul total (cu investitia si cu exploatarea) pe intreaga durata de executie si exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.

In abordare statica, relatiile de calcul sunt:

 sau , in care:

It – investitia totala;

Ch – costurile anuale de exploatare;

De – durata de functionare a obiectivului;

T – termenul de recuperare a investitiei.

Pentru proiectul analizat se efectueaza cheltuieli de exploatare si in perioada realizarii investitiei, care vor fi luate in considerare la calculul indicatorului.

 €

In situatia in care duratele de functionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari si exista riscul denaturarii analizei economice se recomanda utilizarea celei de-a doua relatii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale in abordare statica pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

 €

Prin luarea in considerare a termenului de recuperare a investitiei, cheltuielile totale in abordare statica vor fi mai mici (1.935.223,66 €) decat in cazul in care sunt calculate in functie de durata de functionare a sistemului (2.302.081 €).

In abordare dinamica, indicatorul se calculeaza conform relatiei:

, in care:

Ih – investitia anuala;

Ch – costurile anuale de exploatare;

D – durata de functionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va tine cont de costul pierderilor in retelele de distributie a apei potabile, precum si de eventualele daune.

In principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adopta un orizont de timp de aceeasi marime, in scopul asigurarii comparabilitatii in timp a proiectelor.

Acest indicator raspunde preocuparilor de a atinge scopurile urmarite cu eforturi minime, astfel incat variantele de proiect se vor ordona crescator, pe primul loc situandu-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.

Avand in vedere faptul ca pentru proiectul analizat perioada de realizare a investitiei este de doi ani, iar durata de functionare dupa reabilitare si modernizare este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

Cum si dand factor comun expresia , rezulta ca relatia va deveni:

Cunoscand ca suma unei progresii geometrice cu n termeni si ratia q este:

, atunci cheltuielile totale actualizate sunt:

Pentru proiectul analizat, prin inlocuirea valorilor in relatia de mai sus, la o rata de actualizare de 10%, rezulta:

Factorul de anuitate

 €

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprima efortul total actualizat, cu investitia si cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determina prin utilizarea urmatoarelor relatii matematice:

 sau , in care:

Cta – cheltuieli totale actualizate;

qh – cantitatea de apa potabila si respectiv apa epurata produsa sau tranzitata anual prin zona respectiva de retea (exprimata in mc);

D – durata de functionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;

Qh – cantitatea de apa potabila si respectiv apa epurata produsa sau tranzitata anual prin zona respectiva de retea (exprimata valoric);

a – rata de actualizare.

Calculand acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferata varianta in cazul careia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.

Relatiile de calcul prezentate sunt valabile in ipoteza ca in perioada de realizare a reabilitarii si modernizarii nu functioneaza capacitati de servire. Avand in vedere faptul ca pentru proiectul analizat in perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare si modernizare functioneaza capacitati partiale de productie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua in considerare si aceste capacitati.

La calculul indicatorului in functie de cantitatea de apa potabila si respectiv apa epurata produsa sau tranzitata anual prin zona respectiva de retea exprimata valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relatia:

, intrucat:

Prin aplicarea aceluiasi rationament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale actualizate rezulta ca indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina dupa relatia:

In cazul proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

 € cheltuit/1 € obtinut

Randamentul economic al investitiei in abordare statica si dinamica (R, Ra) arata cate unitati monetare profit final se vor obtine la fiecare unitate monetara investita, dupa recuperarea investitiei. Relatiile de calcul se prezinta astfel [4, 5]:

θ in abordare statica , in care:

Pf – profit final;

It – investitie totala;

Pt – profit total;

θ in abordare dinamica , iar prin inlocuirea in formula a investitiilor actualizate si a profitului total actualizat, se obtine:

, in cazul in care profitul anual este diferit in timp;


, in cazul in care profitul anual este egal in timp.

in care:

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investitiile totale actualizate;

Ph – profitul anual;

Ih – investitiile anuale;

D – durata de functionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea in considerare a profitului din perioada de functionare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, precum si a profitului din perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare si modernizare se vor obtine urmatoarele valori ale indicatorului:

θ in abordare statica

 € profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea in considerare a sporului de profit:


 € profit net suplimentar/ 1 €

investit

θ in abordare dinamica: pentru a calcula randamentul actualizat este necesara determinarea profitului total actualizat, dupa relatia:

 €

 € profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea in considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obtinut inainte de reabilitare si modernizare.

 €

 € profit net suplimentar/ 1 € investit

Prin prisma indicatorilor calculati se poate aprecia ca proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de catre decidenti si pus in aplicare. In continuare, pentru a detalia analiza eficientei proiectului, este necesar sa se calculeze o serie de indicatori de performanta specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare.


Indicatori de performanta specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare


Particularitatile sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare impun calculul unor indicatori specifici de eficienta economica, ce trebuie sa surprinda o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cat mai eficienta a resurselor de apa; reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor in retea etc.

Evaluarea atenta a eficientei in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare implica si calculul unor indicatori care sa exprime siguranta in functionare a instalatiilor si echipamentelor sub aspectul continuitatii, datorita faptului ca intreruperea alimentarii cu apa poate avea efecte negative asupra populatiei si a economiei nationale. Principalele probleme care necesita atentie in alimentarea cu apa potabila a consumatorilor sunt: asigurarea unui grad inalt in alimentare, mentinerea in timp a debitului intre anumite limite etc.

O importanta deosebita in aprecierea eficientei economice a proiectelor din sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare prezinta consumurile specifice, intrucat nivelul redus al acestora, in conditiile realizarii unei prestatii corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ, reflecta un grad inalt de tehnicitate a instalatiei.

Indicatorii de performanta sunt folositi in toata lumea in multe sectoare economice ca instrumente de lucru, potentialul acestora in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare fiind indiscutabil. Pentru a-si realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare trebuie sa atinga grade inalte de eficienta si eficacitate. Eficienta inseamna situatia in care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate inseamna situatia in care obiectivele declarate (definite in mod specific si realist) sunt indeplinite.

Un indicator de performanta este o masura cantitativa a unui aspect particular al performantei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanta asista la monitorizarea si evaluarea eficientei si a eficacitatii operatorului, simplificand astfel o evaluare complexa.

Indicatorii de performanta sunt impartiti in sase categorii[9], in concordanta cu structura organizationala a operatorului: indicatori ai apei; indicatori de personal; indicatori fizici; indicatori operationali; indicatori de calitate a serviciului; indicatori financiari.

Interpretarea performantei unui operator nu poate fi evaluata fara a fi luat in considerare propriul context, precum si cele mai relevante caracteristici ale sistemului si ale regiunii. Contextul informational este organizat dupa cum urmeaza: profilul operatorului, profilul sistemului si profilul regiunii. Profilul operatorului depaseste cadrul organizatiilor. Profilul sistemului se axeaza in principal pe volumele de apa, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite si pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparatiilor intre operatori, deoarece acesta permite o mai buna intelegere a contextului demografic, economic, geografic si de mediu.

Indicatorii de performanta sunt mijloace de masurare a factorilor importanti pentru durabilitate, precum si a imbunatatirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea performantelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel putin doi ani. Pentru realizarea proiectiilor se recomanda calculul datelor pentru cel putin cinci ani, pentru a acoperi perioada de dupa terminarea lucrarilor de reabilitare si modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea proiectului, in cazul in care finantarea implica si credite, aceasta perioada trebuie sa acopere inceperea rambursarii creditului.

Calitatea informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii este foarte importanta. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control da mai multa valoare acestor indicatori decat niste simple estimari sau extrapolarea tendintelor din trecut. In acest sens, este necesara stabilirea unor valori tinta pentru masurarea performantei pe baza experientei unor proiecte similare.

Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanta pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, care sa exprime: acoperirea serviciului; consumul si productia de apa; apa nejustificata; practicile de contorizare; performantele sistemului; costuri si personal; calitatea serviciilor; facturarea si incasarea; performantele financiare; investitiile de capital. In mod sintetic, acesti indicatori sunt prezentati[10] in Tabelul nr. 15.


Indicatori de performanta pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare

Tabelul nr. 15

Nr. crt.

Indicator

Unitate de masura

Descriere

Relatie de calcul

A.

ACOPERIRE



Populatie asigurata cu apa (Paa)


Procentul populatiei rezidente asigurate cu apa (Praa) din totalul populatiei rezidente (Pr).


Populatie asigurata – canalizare (Pac)


Procentul populatiei rezidente care beneficiaza de canalizare (Prac) din totalul populatiei rezidente (Pr).


Tratarea apelor uzate (Tau)


Procentul din total ape uzate colectate (Cauc) supus nivelelor de tratare primar, secundar, tertiar (Cauct - cantitatea de apa uzata colectata si tratata la nivel primar, secundar, tertiar).





B.

CONSUMUL SI PRODUCTIA DE APA



Productia de apa (Qa)

l/om.zi

Cantitatea anuala totala de apa furnizata in sistemul de distributie, incluzand apa cumparata, daca este cazul (Af), raportata la populatia asigurata cu apa (Paa).



Consumul de apa (Ca)

l/om.zi

Cantitatea anuala totala de apa vanduta (Av), raportata la populatia asigurata cu apa (Paa).


Consumul de apa contorizat (Cacont)

l/om.zi

Cantitatea anuala de apa consumata de populatia contorizata (Capc), raportata la populatia contorizata (Pc).

C.

APA NEJUSTIFICATA



Apa care nu aduce venituri (Afv)


Procentul apei care nu aduce venituri (diferenta intre cantitatea anuala de apa livrata in sistemul de distributie-Af si cantitatea anuala de apa vanduta-Av) din cantitatea anuala de apa livrata in sistemul de distributie (Af).

D.

PRACTICI DE CONTORIZARE



Gradul de contorizare la consumator (Gcc)


Procentul bransamentelor contorizate (Bc) din numarul total de bransamente (B).


Proportia din apa vanduta care este contorizata (PAvcont)


Procentul volumului total anual de apa vanduta care este contorizata (Avcont) din volumul total anual de apa vanduta (Av).

E.

PERFORMANTELE SISTEMULUI



Sursele de apa





Deficiente la sursa (Ds)


Raport procentual intre numarul de zile cu deficiente la sursa (ZDs) si numarul de zile din an (365).


Reteaua





Principalele avarii (A)

avarii/ km/an

Numarul total de sparturi pe an (Ns) in conductele principale exprimat pe km de retea de distributie (numar avarii/km)

, in care:

Lr-lungimea retelei (km)


Pierderea de apa (Pa)

mc/km/an

Pierderile anuale de apa (Paa) pe kilometru retea de distributie.


Avarii in reteaua de distributie reparate la timp (Ar)


Raport procentual intre numarul de avarii reparate la timp[11] (Art) si numarul total de avarii pe an (A).


Intreruperi in furnizarea apei pe bransament (If

Numar/ 1000 conexiuni

Numarul total anual al intreruperilor mai mari de 12 ore planificate si neplanificate (exclusiv furnizarea discontinua acoperita de indicatorul 25) (Ni) la mia de conexiuni (Nc).


Blocari in sistemul de colectare a apelor uzate (Bc)

Blocari/ km/an

Numarul total de blocari pe an (Bca) exprimate pe km de sistem de colectare a apelor uzate.

, in care:

Lrc-lungimea retelei de colectare a apelor uzate (km)


Pomparea





Consumul specific de energie (e)

kWh/ mc

Energia electrica consumata anual pentru pompare (Ec) /cantitatea anuala de apa pompata (Ap)



Avarii pe zi (Az)

nr./zi

Total numar de avarii la pompe pe an (Naa) exprimat ca medie pe zi.


General





Costul energiei in costul apei (Pce)


Ponderea costului anual al energiei electrice (Ce) in totalul costurilor de operare si intretinere (Ct).

F.

COSTURI SI PERSONAL



Costuri unitare de operare (Cou)

lei/mc vandut

Costuri anuale de operare[12] (Co) raportate la volumul anual al apei vandute (Av) sau consum normat de apa.



lei/mc produs

Costuri anuale de operare (Co) raportate la volumul anual de apa livrata in sistemul de distributie (Af).


Angajati pe bransament (Ns)

Nr./1000 conexiuni

Numar angajati permanenti (Nsp) la mia de bransamente (Nc – numar conexiuni).


Costul fortei de munca din total (Cfm)


Costul total al fortei de munca inclusiv prime si participarea la beneficii (Ctfm) exprimat procentual din total costuri anuale de operare (Co).


Costul serviciilor externe din total (Cse)


Total costuri servicii contractate in exterior (Ctse) exprimat ca procent din total costuri anuale de operare (Co).

G.

CALITATEA SERVICIILOR



Continuitatea furnizarii (Cfz)


Numar de ore pe zi cand sistemul are presiune (Nhp) exprimat ca procent.


Plangeri (P)

Plangeri / an/ bransament/ populatie asigurata

Numarul total de plangeri primite pe an referitoare la serviciul apa-canal (Np), raportat la numarul de bransamente (Nc) si la numarul populatiei asigurate cu servicii de apa-canal (Pa).


Populatia confruntata cu restrictii in furnizare (ore sau presiune) (Pr)


Procentul populatiei care in mod curent are restrictii in furnizarea apei sau nu are presiune (Prf) din totalul populatiei asigurate cu apa (Paa). Se vor lua in considerare numarul de ore de restrictie (Nhr) si numarul de ore pe an (Nhan).


Calitatea apei furnizate (Calaf)


Numar de teste ale apei tratate (si alta apa livrata in retea) care nu corespunde standardelor in vigoare (Taf), raportat la totalul testelor efectuate intr-un an (Tafan).


Calitatea apei uzate epurate (Calae)


Numar de teste ale apei epurate care nu corespunde standardelor in vigoare (Tae), raportat la numarul total al testelor efectuate intr-un an (Taean).

H.

FACTURARE SI INCASARE



Costul mediu pentru apa si canal (CM)

Lei/mc/an

Raportul dintre totalul veniturilor anuale din operare (apa si canal) (Vo) si totalul anual de apa vanduta la consumatori exprimata in mc (Av).


Cheltuieli pentru apa-canal in totalul veniturilor unei familii (Cfm)


Totalul cheltuielilor anuale cu apa-canal pe o familie (Cfma-c) exprimat ca procent din totalul veniturilor anuale ale unei familii (Vfm).


Costuri fixe (CFM)

Lei/ consumator

Cheltuielile fixe care nu sunt reflectate in tarif (CF) (spre exemplu, cheltuielile de bransare) raportate la numarul populatiei asigurate cu servicii de apa-canal (Pa).


Raport tarif casnic/industrial (RT)


Tariful mediu (pe mc) la populatie (TMp) raportat la media tarifelor la toate celelalte categorii de utilizatori (TMac).


Intarzieri in incasare (Ii)

Numar luni echivalente

Sume din facturi neincasate la sfarsit de an (cu intarzieri la plata) (FN) exprimate ca procent din total facturat pe an (F) impartit la 12 luni.


Perioada de plata a facturilor

Numar zile

Numarul mediu de zile de la emiterea facturilor pana la incasare.


I.

PERFORMANTE FINANCIARE



Rata de acoperire a costurilor totale (RCT)


Raportul procentual al veniturilor totale anuale din operare (Vo) in totalul cheltuielilor anuale (CT).



Rata de acoperire a costurilor de operare (RCo)


Raportul procentual al veniturilor totale anuale din operare (Vo) in totalul cheltuielilor anuale de operare (Co).


Rata de acoperire a serviciului datoriei (RS)


Fluxul de numerar inainte de finantare (Fn) impartit la suma dintre dobanzi si dividende de platit (D), exprimat ca procent.

J.

INVESTITII DE CAPITAL



Investitia unitara (Iu)

Lei/mc

Total investitii anuale (I) exprimat ca investitia pe mc de apa vanduta (Av) (sau consum normat de apa).


Investitia anuala pentru inlocuirea activelor (Ia)


Ponderea costului de investitie pentru inlocuirea activelor existente (Iia) in totalul costurilor de investitie (I).


In continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii de performanta specifici sectorului de alimentare cu apa si de canalizare.

Populatia asigurata cu apa potabila si canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 si Pac0) si dupa efectuarea lucrarilor (Paa1 si Pac1):

Inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, 58,14% din populatia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apa si 53,49% din populatia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare. Dupa reabilitarea si modernizarea sistemului, 88,37% din populatia Municipiului Moreni beneficiaza de ambele servicii.

Productia de apa dupa reabilitarea si modernizarea sistemului (Qa) va avea urmatoarea valoare:

Din calcul rezulta ca debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde standardelor europene.

Cantitatea totala de apa vanduta anual reprezinta 90% din cantitatea de apa furnizata anual:

In aceste conditii, consumul de apa dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa (Ca) se determina astfel:

Consumul de apa contorizat se determina luand in considerare cantitatea anuala de apa consumata de populatia contorizata, care reprezinta 90% din cantitatea totala de apa furnizata si populatia contorizata, adica 90% din populatia asigurata cu apa.

 

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculeaza conform relatiei:

Rezulta ca din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentand pierderi in sistem in suma absoluta de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea retelei de distributie (25 km), pierderile de apa vor fi de:

Proportia din apa vanduta care este contorizata va fi:

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaste consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce inseamna o reducere cu 42,86% fata de situatia initiala (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciaza favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice in costul apei se calculeaza costul energiei electrice in functie de cantitatea de apa furnizata (Af), consumul specific de energie electrica (e) si tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

 

 €/an

In aceste conditii, ponderea costului anual al energiei electrice in costul apei va fi:

Este de remarcat faptul ca ponderea costului anual al energiei electrice in costul apei este ridicata (60,77%), ceea ce inseamna ca o crestere a tarifului energiei electrice va influenta in mare masura tariful serviciului de alimentare cu apa din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate in functie de cantitatea de apa furnizata pe de o parte si de cantitatea de apa vanduta pe de alta parte vor avea urmatoarele valori:

 €/mc produs

 €/mc vandut

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaste faptul ca din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezinta costul total al fortei de munca, incluzand primele si participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apa si canal se determina ca raport intre totalul veniturilor anuale si totalul anual de apa vanduta la consumatori:

 €/mc/an

Costul mediu pentru apa si canal este superior costului unitar de operare calculat in functie de cantitatea de apa vanduta, fapt care se apreciaza favorabil, intrucat prestarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare conduce la obtinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investitia unitara:

 €/mc

Investitia pentru inlocuirea activelor:

Investitia unitara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a Municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din care 95,17% se utilizeaza pentru inlocuirea activelor existente.

Indicatorii de performanta care exprima performantele sistemului, calitatea si continuitatea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nu pot fi calculati decat dupa predarea in exploatare a sistemului reabilitat si modernizat de alimentare cu apa si de canalizare. Acesti indicatori se calculeaza incepand din cel de-al doilea an de functionare, pe baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.


Indicatori pe baza de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare si modernizare in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare


Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investitii pentru reabilitare, modernizare sau dezvoltare reprezinta diferenta dintre veniturile obtinute in urma realizarii proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare si eforturile totale facute in acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat si rata interna de rentabilitate, indicatori utilizati frecvent in cadrul studiilor de fezabilitate. [5, 6, 7, 8].

Importanta deosebita a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si starea tehnica a echipamentelor si instalatiilor conduc la necesitatea realizarii unor investitii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. In conditiile in care sursele interne de finantare a acestor actiuni sunt insuficiente, se apeleaza la organisme si fonduri internationale, cum ar fi: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana de Investitii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste institutii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficientei proiectelor de investitii, utilizate frecvent in practica economica romaneasca. O sfera larga de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptata de toate tipurile de organizatii din Romania (publice, private, parteneriat public-privat) in scopul aprecierii eficientei economice a investitiilor, indiferent de sursele de finantare care vor fi utilizate. Aceasta metodologie se bazeaza pe cash-flow-ul proiectului si implica determinarea indicatorilor mai sus mentionati.

Analiza cost-beneficiu utilizeaza indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate (Vta) si costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relatiei:

, in care:

Vh – veniturile anuale;

Ch – cheltuielile anuale;

Ih – investitia anuala;

D – durata de functionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.

Se considera a fi cea mai eficienta acea varianta de proiect care asigura o valoare maxima a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la marimea ratei de actualizare determina importanta dimensionarii cat mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limita a aplicarii unui astfel de criteriu consta in faptul ca poate conduce la considerarea ineficienta a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investitii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performantelor tehnico-economice si calitative. [7]

Venitul net actualizat (VNA) caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneste de la venitul net anual (VNh), determinat ca diferenta intre volumul anual al veniturilor (Vh) si volumul costurilor anuale totale – de investitii (Ih) si de exploatare (Ch) – conform relatiei:

Prin actualizarea venitului net anual la momentul inceperii lucrarilor de executie a obiectivului se obtine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile in cazul in care venitul net actualizat inregistreaza valori pozitive (VNA > 0), iar in situatia compararii mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.

Evaluarea eficientei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezinta o serie de avantaje: ia in considerare toate informatiile relevante pentru o oportunitate de investire, inclusiv evolutia in timp a fluxurilor de numerar estimate si costul finantarii investitiei, furnizeaza rezultate clare, usor de interpretat, deriva direct din obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului.

Rata interna de rentabilitate (RIR) este acea rata de actualizare la care valorile actuale ale cheltuielilor si beneficiilor se egalizeaza si arata care este rentabilitatea capitalului investit in proiect [5, 6, 7, 8]. La rata interna de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci cand venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.

    si

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculeaza venitul net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese in mod aleator, din aproape in aproape ajungandu-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. In final se utilizeaza relatia:

, in care:

amin – rata de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;

amax – rata de actualizare corespunzatoare primului venit net actualizat negativ.

In conditiile economiei de piata, rata interna de rentabilitate are semnificatia si functia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii in modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si formularea optiunilor. Indicatorul se calculeaza atat in cazul analizelor financiare, cat si al celor economice, dupa aceeasi formula matematica, deosebirea constand in elementele incluse in componenta veniturilor si cheltuielilor.

Analiza financiara se realizeaza la nivelul agentului economic producator sau distribuitor al apei potabile si urmareste reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limiteaza la incasarile si platile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face in preturile pietei, pe durata de viata a obiectivului. [5, 8]

Rata interna a rentabilitatii financiare (RIRF) exprima capacitatea unei investitii de a asigura venit net in perioada de calcul analizata, prin luarea in considerare a tuturor cheltuielilor efectuate (investitii, exploatare, fonduri circulante) si recuperarea investitiei.

Analiza economica pune in evidenta eficienta si utilitatea proiectului pentru societate in ansamblul sau si releva contributia acestuia la dezvoltarea economico-sociala prin luarea in considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absorbtia de forta de munca aflata in somaj, intensificarea activitatii comerciale sau industriale intr-o anumita zona etc. Spre exemplu, ca urmare a investitiilor in sisteme de apa si de canalizare, pe langa furnizarea serviciilor catre populatie si agenti economici se asigura relansarea economica a unor sectoare importante ale economiei nationale (constructii de masini, productia de materiale de constructii si instalatii etc.), se asigura conditiile de baza ale unui trai civilizat, precum si ale prezervarii starii de sanatate a populatiei. Astfel de aspecte se concretizeaza in venituri si cheltuieli anuale secundare, ce nu au legatura directa cu proiectul de investitii, dar sunt generate de acesta. [5, 6, 8]

Rata interna a rentabilitatii economice (RIRE) cuantifica eficienta unei actiuni la nivelul economiei nationale si exprima rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate in perioada de functionare a obiectivului.

Desi estimarea veniturilor si cheltuielilor secundare generate de un proiect de investitii in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare se realizeaza cu dificultate, acest tip de analiza se justifica, mai ales daca se are in vedere faptul ca alimentarea cu apa potabila a unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activitatii economice in zona respectiva, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de putine ori, proiectele de investitii in modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de alimentare cu apa si de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorita faptului ca nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienta economica (raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata interna de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice si economice existente este prezentat in Anexa nr. 1.

Sensibilitatea indicatorilor la marimea ratei de actualizare impune dimensionarea cat mai corecta a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de putine ori, in sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare se utilizeaza o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerandu-se ca investitiile din acest sector nu se caracterizeaza prin riscuri si rentabilitate mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni (Tabelul nr. 14) se calculeaza in maniera dinamica indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investitie totala, profit total. Acesti parametri intermediari necesari pentru analiza eficientei proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni sunt preluati din Anexa nr. 1 si centralizati in Tabelul nr. 16.


Parametri intermediari ai analizei eficientei reabilitarii si modernizarii

Tabelul nr. 16

Nr. crt.

Rata de actualizare (%)

Specificatie

Costuri actualizate (€)

Venituri actualizate (€)

Investitie actualizata (€)

Profit total actualizat (€)

1.






2.






3.






4.






5.






6.






7.







Figura nr. 1 Variatia costurilor si veniturilor actualizate in functie de rata de actualizare


Profitul total se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile de exploatare, fara a lua in considerare investitia. In costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare si investitia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate + investitie actualizata.

Se observa ca veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu investitia si cu productia) pana la o rata de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare a = 17% si a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decat cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic in Figura nr. 1.

Analizand graficul din Figura nr. 1 rezulta ca rata interna de rentabilitate, care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile totale actualizate (de productie si de investitii) are o valoare cuprinsa intre 16% si 17%. Se poate considera ca proiectul de modernizare este eficient, intrucat va rezulta o rata interna de rentabilitate mai mare decat eficienta medie pe sector.

In continuare se calculeaza indicatorii de eficienta economica, respectiv raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata interna de rentabilitate (Tabelul nr. 17).


Eficienta reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 17

Nr. crt.

Rata de actualizare (%)

Specificatie

Raportul venituri actualizate /cheltuieli actualizate

(€ ven. tot./1 € ch. tot.)

Venit net actualizat (€)

Raportul beneficiu/cost

(€ profit tot./1 € ch. tot.)

RIR (%)






































Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese ca la o rata de actualizare cuprinsa intre 8% si 17% proiectul de modernizare este eficient, intrucat indicatorul este supraunitar, ceea ce inseamna ca se obtin efecte (venituri) mai mari decat eforturile (investitia si cheltuielile de productie).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprima profitul total actualizat realizat in urma modernizarii, permite o comparatie in cifre absolute intre volumul total al incasarilor si volumul costurilor totale. Similar interpretarii indicatorului precedent, putem spune ca proiectul este eficient daca este analizat luandu-se in considerare o rata de actualizare cuprinsa intre 10% si 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprima profitul total actualizat (venitul net actualizat) obtinut la 1€ efort total cu investitia si cu productia, proiectul de modernizare este eficient pana la o rata de actualizare de 16% (Figura nr. 2).


Figura nr. 2 Variatia raportului beneficiu/cost in functie de rata de actualizare


Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce sta la baza alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din Figura nr. 3. evidentiaza variatia venitului net actualizat in functie de rata de actualizare.

Figura nr. 3 Variatia venitului net actualizat in functie de rata de actualizare


Se constata ca venitul net actualizat este zero pentru o rata de rentabilitate cuprinsa intre 16% si 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rata interna de rentabilitate de 16,44%, care reflecta eficienta proiectului de modernizare, fiind superioara eficientei medii pe sector.

Din analiza proiectului de modernizare si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare a Municipiului Moreni prin prisma celor mai semnificativi indicatori de evaluare a eficientei economice a proiectelor rezulta ca acesta poate fi acceptat, intrucat are o eficienta peste media pe sector, generand efecte favorabile atat la nivelul societatii comerciale Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita S.A. si administratiei locale, cat si la nivelul economiei nationale.


EFECTE ALE REABILITARII SI MODERNIZARII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE


Efecte cantitative si calitative ale reabilitarii si modernizarii sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare


Evaluarea viabilitatii oricarui proiect de modernizare si reabilitare a unui sistem de alimentare cu apa si de canalizare necesita stabilirea eforturilor si a esalonarii in timp a investitiilor, a surselor de finantare, precum si a efectelor de ordin cantitativ si calitativ prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitare si modernizare sunt sintetizati in Tabelul nr. 18.

Proiectul de modernizare si reabilitare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni conduce la obtinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:

cresterea capacitatii de servire, numarul de persoane beneficiare ale serviciului sporind de la 12.500 la 19.000, ceea ce inseamna in termeni relativi un spor de 52%;

cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii[13] de la 58,14% in cazul alimentarii cu apa si 53,49% in cazul canalizarii la 88,37% pentru ambele servicii;

cresterea debitului mediu asigurat in conformitate cu standardele Uniunii Europene, acesta ajungand la 170 l/om si zi;

reducerea consumului specific de energie electrica prin eliminarea sursei de apa Podei (reducere cu 6%) si prin inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni (reducere cu 15%);

cresterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin imbunatatirea performantelor energetice ale motoarelor la statia de pompare a apelor uzate si inlocuirea pompelor uzate din statia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);

cresterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apa potabila prin imbunatatirea performantelor energetice ale motoarelor la statiile de tratare a apei brute si la statiile de pompare (spor mediu de randament 2%);

cresterea fiabilitatii si implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urma ajungand la peste 95%;

cresterea numarului de ore de functionare la caderi mai mici, ceea ce implica un spor de productie de apa potabila si apa epurata;

reducerea pierderilor pe retele cu 20%;

conservarea resurselor de apa ca urmare a reducerii pierderilor pe retele;

reducerea pierderilor de apa potabila pe bransamentele interioare cu cca. 50% la blocurile de locuinte si cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizarii apei;

reducerea consumului de apa potabila ca efect al reducerii pierderilor pe bransamentele interioare in urma contorizarii;

generarea unui nou ciclu de viata pentru echipamente, pentru o perioada de cca. 25 de ani;

cresterea veniturilor obtinute prin marirea volumului serviciilor oferite si a calitatii acestora;

reducerea cheltuielilor de mentenanta prin orientarea treptata a personalului de exploatare excedentar catre partea de intretinere a echipamentelor si sistemului de alimentare cu apa si de canalizare in ansamblul sau.


Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitare si modernizare

Tabelul nr. 18

Nr. crt.

Specificatie

U.M.

Valoare


Debit mediu anual asigurat inainte de reabilitare si modernizare

L/om.zi



Debit mediu anual asigurat dupa reabilitare si modernizare

L/om.zi



Populatia asigurata cu apa si canalizare dupa reabilitare si modernizare

persoane



Cantitatea medie de apa potabila asigurata inainte de reabilitare si modernizare

Mc/an



Cantitatea medie de apa potabila asigurata dupa reabilitare si modernizare

Mc/an



Investitia pentru reabilitare si modernizare




Cheltuieli anuale totale dupa reabilitare si modernizare pe perioada de recuperare a investitiei[14]

€/an



Cheltuieli anuale dupa perioada de recuperare a investitiei

€/an



Costul apei potabile in perioada de recuperare a investitiei (7/5)

€/mc



Costul apei potabile dupa perioada de recuperare a investitiei (8/5)

€/mc



Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 de ani

€/mc



Investitia specifica (6/5)

€/mc/an



Lucrarile de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni genereaza si o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti:

satisfacerea superioara a cererii pietei;

cresterea capacitatii de raspuns la schimbarile care intervin in mediul extern;

stabilirea reala a consumului de apa potabila ca urmare a contorizarii;

cresterea suportabilitatii serviciului;

imbunatatirea relatiilor cu beneficiarii;

echiparea sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare cu instalatii de ultima generatie, cu grad inalt de tehnicitate;

imbunatatirea imaginii societatii comerciale Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi S.A.

imbunatatirea calitatii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea rationala a resurselor naturale de apa si epurarea apelor uzate, in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.


Efecte colaterale ale investitiilor din infrastructura locala asupra altor sectoare economice


Efortul investitional prognozat de 1.490.420 € nu trebuie sa fie considerat numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex in cadrul caruia se produc bunuri materiale cu o perioada lunga de utilizare, se realizeaza conditii de viata la standarde europene pentru populatia Municipiului Moreni si se indeplinesc politicile de mediu si de dezvoltare durabila pentru care Romania s-a angajat in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.

Pregatirea si realizarea lucrarilor de investitii pentru reabilitarea si modernizarea sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum si asupra ocuparii fortei de munca. O evaluare sumara a acestora permite evidentierea urmatoarelor consecinte in plan economic si social:

mentinerea in activitate a fortei de munca din cadrul sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, cu tendinta de crestere in viitor, ca urmare a dezvoltarii unor noi capacitati de servire;

realizarea lucrarilor de constructii-montaj prevazute in proiectul de investitii va permite crearea de noi locuri de munca;

stimularea industriei romanesti producatoare de utilaje, masini si echipamente specifice sectorului;

producerea echipamentelor si instalatiilor care se vor pune in opera in cadrul lucrarilor de modernizare si reabilitare a infrastructurii (s-a presupus ca 40% dintre acestea se vor produce de catre industria romaneasca) va asigura locuri de munca pentru 5000 de salariati in industria orizontala;

din fondul investitional de 1.490.420 € se consuma cu materiale, manopera si echipamente cca 95%, ceea ce inseamna si un aport proportional la bugetul statului sub forma de taxe, impozite si TVA;

prin intermediul investitiilor directe, a imprumuturilor rambursabile si a granturilor va intra in tara moneda convertibila de peste 1.000.000 €;

se pot dezvolta oportunitati pentru companii straine producatoare de echipamente specifice care sa realizeze capacitati de productie in Romania. Prin intermediul unor proiecte similare, care sa asigure nu numai modernizare si reabilitarea, ci si dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apa si de canalizare la nivelul intregii tari se asigura si piata de desfacere necesara pentru astfel de companii;

sectorul serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare va ramane deschis pentru tehnologie si know-how de nivel international;

se intareste autonomia locala, precum si capacitatea de decizie si de administrare a autoritatilor publice locale in probleme vitale pentru o asezare umana;

utilizarea rationala si protectia resurselor de apa;

pastrarea echilibrului ecologic;

vor fi asigurate conditiile de baza ale unui trai civilizat si respectiv, ale prezervarii starii de sanatate a populatiei.

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni nu au fost luate in calcul in cadrul analizei eficientei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienta ridicata a proiectului si in plus, el contribuie la dezvoltarea economico-sociala, intrucat economia nationala si intreaga societate romaneasca vor beneficia de avantajele economice, sociale si ecologice ale unei amenajari hidroedilitare moderne.



ANEXA

Anexa nr. 1


BIBLIOGRAFIE



Alegre Helena s. a.

Performance Indicators for Water Supply Services – IWA Manual of Best Practice, IWA, 2000


Nistreanu Valeriu, Nistreanu Viorica

Amenajarea resurselor de apa si impactul asupra mediului, www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf


Plumb I. (coordonator)

Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E., Bucuresti, 2003


Ratiu-Suciu I., Plumb I., Pavelescu F., Segal Tatiana, Zamfir Andreea

Economia ramurilor. Lucrare complexa si studii de caz, Editura ASE, Bucuresti, 2002


Romanu I., Vasilescu I.

Managementul investitiilor, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997


Staicu Fl. (coord.), Parvu D., Dimitriu M., Stoian M., Vasilescu I.

Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1995


Topala E.

Fezabilitate si restructurare, Editura Semne, Bucuresti, 1996


Vasilescu I., Romanu I., Cicea C.

Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000



Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala



Ordonanta Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii nr. 326/2001



Ordonanta Guvernului nr. 32/30.01.2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, publicata in MO nr. 94/2.02.2002.



Strategia Guvernului Romaniei privind dezvoltarea si modernizarea serviciilor publice de gospodarie comunala, Guvernul Romaniei, Bucuresti, 2002



Programul de dezvoltare a infrastructurii in orasele mici si mijlocii (SAMTID)



SAMTID. Ghidul solicitantului pentru licitatia deschisa



Benchmarking Start Up Kit, World Bank



Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program (FOPIP), MUDPII



Workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure Program



Crearea capacitatii operationale pentru o administratie descentralizata in Romania – proiect MATRA-BCD, Strategia de descentralizare pentru alimentarea cu apa, proiect pilot – Municipiul Suceava



Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare „Romania 2025”, Asociatia Romana a Apei, Bucuresti, 2003




In conformitate cu prevederile Legii nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala, Ordonantei Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii nr. 326/2001 si ale Ordonantei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

O.G. nr. 32 din 30 ianuarie 2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

O.G. 32 din 30 ianuarie 2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.

Municipiul Moreni este amplasat in depresiunea Moreni, marginita de dealuri, cele mai inalte varfuri atingand 500-600 metri in partea de nord, iar in partea de sud inaltimile sunt sub 500 m. In partea sudica a municipiului se afla zona de ,,Campie piemontana inalta a Cricovului Dulce”, cunoscuta sub denumirea de ,,Campia Magurii, caracterizata prin denivelari de 100-150 metri fata de Subcarpati, de unde coboara in panta lina pana la inaltimea de 320 metri.

Termenul de referinta reprezinta data inceperii lucrarilor de modernizare a sistemului.

Din valoarea totala a lucrarilor de contorizare a apei potabile la blocurile de locuinte (42.500 €), 50% se finanteaza de catre Consiliul Local Moreni si 50% din surse proprii.

Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare „Romania 2025”, Asociatia Romana a Apei, Bucuresti, 2003.

Relatiile de calcul au fost prezentate in cazul actualizarii la momentul inceperii lucrarilor de executie a obiectivului.

Conform clasificarii propuse de International Water Association.

Adaptat dupa: Alegre Helena s.a. – Performance Indicators for Water Supply Services – IWA Manual of Best Practice, IWA 2000; Benchmarking Start Up Kit, World Bank; Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program (FOPIP), MUDPII; workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure Program; SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii in orasele mici si mijlocii.

Timpul obisnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore daca pierderea de apa este vizibila si 3 zile daca pierderea de apa nu este vizibila.

Total costuri anuale de operare exclud amortizarea, dobanzile platite si obligatiile legate de serviciul datoriei.

Gradul de acces al populatiei la serviciile de alimentare cu apa si de canalizare s-a determinat ca procent al populatiei care beneficiaza de aceste servicii din totalul populatiei municipiului.

Cheltuielile anuale totale in perioada de recuperare a investitiei se compun din cheltuieli de exploatare dupa reabilitare si modernizare (31.037 €/an) si cheltuieli de recuperare a investitiei pentru reabilitare si modernizare (99.361 €/an), considerandu-se perioada de recuperare a investitiei specifica sectorului serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare de 15 ani (1.490.420/15=99.361).

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }