Majoritatea au un fel de gura, dar modul in care le intra hrana in stomac este diferit. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana este macinata de pietrisul din stomacul lor.Serpii isi inghit hrana vie, intreaga, digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastrice.
Nervi si simturi
Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de simt, adaptate potrivit stilului de viata. Spre exemplu, multi pradatori nocturni au mustati pentru a se ghida in intuneric,iar unii serpi au senzori infrarosii pentru a detecta caldura corpului prazii.
Rechinii pot simti mirosul de sange le multi kilometri distanta, in timp ce animalele migratoare au un excelent simt care le permite sa parcurga distante lungi fara sa se ratasceasca.
In miscare
Toate animalele, de la cel mai lent la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul in care ele se misca difera: unele se tarasc, altele sar sau fug. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga.
Intruniri de familie
Zoologi clasifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor comune. De exemplu, toate insectele au sase picioare, toate pasarile au pene si toate mamiferele isi hranesc puii cu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor in acest fel se numeste taxonomie. Aceasta a ajutat zoologii sa le identifice cum s-au dezvoltat in timp si care animale se inrudesc.
Cine cu cine se inrudeste
Oamenii de stiinta au studiat constitutia genetica a diferitelor animale, pentru a afla ce animale se inrudesc. De multi ani zoologii au discutat despre panda rosie, daca este inrudita cu ursii, cu ratonii, sau cu mangustele. Studiile genetice au dovedit in final ca panda rosie apartine familiei ratonilor. Intr-un alt studiu, la pasarile kiwi, se credea ca exista o singura specie, dar s-a dovedit ca exista doua specii- ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele.
Specii amenintate
Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute. Odata ce o specie a disparut, ea este pierduta pentru totdeauna, din aceasta cauza, gradinile zoologice au programe de procreare pentru speciile amenintate. Exista poate mai mult de 5 milioane de specii de animale care inca asteapta sa fie descoperite. Dar si acestea sunt amenintate, mai ales ca padurile tropicale si coralii sunt distruse sau poluate.
Cangurul si alte marsupiale
Marsupialele sunt mamifere care isi poarta puii in marsupii. Exista aproape 250 vde specii, din care multe traiesc in Australia, Noua Guinee si America. Cangurii sunt cele mai mari marsupiale, unele specii ajungand la aproape 2 metri inaltime. Ei sunt echivalentul australian al turmelor de antilope ce traiesc pe campiile Africii. Cangurii nu au copite, iar ei se deplaseaza sarind, nu fugind , ei pasc si se hranesc ca si antilopele si au falci si cap asemanator. Fermierilor nu le plac cangurii pentru ca ei mananca iarba oilor.
Toate felurile de canguri
Exista aproape 60 de specii de canguri. Cel mai mic este de talia unui iepure si se numeste cangur sobolan. Cei de marime medie se numesc Wallabii. Cangurul rosu si cel gri sunt cele mai mari specii. Ei de obicei traiesc in grupuri mici numite familii. Cu toate ca sunt la fel de mari cat un om cand stau in picioare, puii lor au doar 2,5 centimetri lungime cand se nasc.
O mare varietate
Nu toate marsupialele sunt erbivore. Ca si mamiferele din alte parti ale lumii, marsupialele Australiei au adaptat o serie de obisnuinte ciudate. Opossumul si cainii zburatori traiesc in copaci, ca maimutele si veveritele, in timp ce koala seamana cu un urs mic si traieste in copaci. Exista si o cartita marsupiala. Sunt si multe marsupiale carnivore, sau mancatoare de carne, incluzand diavolul tazmanian, ce seamana cu un caine.
Specii disparute
Lupul tasmanian sau thylacine este un alt marsupial asemanator cu cainele, dar nu a fost vazut viu din 1936 si probabil ca a disparut. Fermierii l-au vanat pentru ca erau convinsi ca le mananca oile. Multe alte marsupiale australiene au murit pentru ca erau omorate de pisici sau caini si alte mamifere introduse de om.
Balena si delfin
Balanele, delfinii si marsuinii in mod colectiv sunt denumite cetacee care in seamna 'animal marin urias". Ele se clasifica in doua grupe: balene cu dinti si balene cu fanoane.
Exista cca. 37 de specii de delfini, 23 de balene mari cu dinti, 10 de balene cu fanoane si 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ca pestii, insa balenele si delfinii sunt mamifere cu sange cald, care respira aer.
De la pamant in apa
Balenele au aparut pe pamant acum 50 de milioane de ani. Stramosii lor candva au trait pe pamant, dupa care au intrat in apa gradual, pierzandu-si picioarele din spate, iar picioarele din fata au devenit inotatoare. Acestea sunt pentru orientare si echilibru, insa puterea sta in marea coada cu inotatoare orizontale, care este miscata in sus si in jos, pentru deplasarea in fata a balenei. Pestii au inotatoare codale verticale, care se misca dintr-o parte in alta.
Acolo respira
Balenele trebuie sa inoate la suprafata ca sa respire. Cand expira un suvoi inalt (pana la 10 metri) de aer umed cald trece prin narile asezate in partea superioara a capului-numite "gaura de respiratie" .La suprafata, ele inspira de cateva ori prin aceasta gaura, apoi se scufunda cateva minute. Balenele cu dinti au o gaura de respiratie, iar cealalta specie are 2 gauri.
Uriasul prietenos
Balena albastra este cel mai mare animal care a trait vreodata pe pamant. Poate ajunge la o lungime de 30 de metri si la o greutate de 150 de tone-greutate echivalenta cu cca. A 20 de elefanti maturi. Ca si alte balene uriase, nici balena albastra nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini au numerosi dinti si se hranesc cu pesti, calmari, foci si pinguini.
Delfini Zambitori
Delfinii sunt mici balene care au botul ascutit si par sa zambeasca tot timpul. Sunt jucausi si inteligenti.Delfinii traiesc in carduri, comunicand intre ei prin numeroase tipuri de sunete tacaitoare si fluieratoare. In navigare si cautarea hranei ei folosesc un sistem de localizare prin sunete.
De obicei, un delfin ranit va fi ajutat de catre ceilalti membri ai cardului. Unii delfini chiar au salvat oameni cazuti in apa. Ca toate balenele, nici delfinii nu ies la mal. Ei se imperecheaza si isi nasc puii in apa. Un delfin mama isi hranaste puiul cu lapte timp de un an.
Maimuta si alte primate
Maimutele cu si fara coada apartin unui grup de mamifere numite primate, care include si maimutele loris, lemurienii, galago, precum si fiintele umane. Maimutele difera de antropoide prin existenta cozii, cu toate ca aceasta este uneori foarte scurta. Ambele au ochii in partea din fata a capului, conferind fetelor lor un aspect foarte asemanator cu cea umana. Ele sunt fiinte foarte inteligente, cu creiere mari, capabile sa invete usor. Traiesc in grupuri familiale sau cete mai mari si petrec timpul puricandu-se si ingrijindu-si puii. Antropoidele sunt cele mai apropiate rude vii ale omului.
Viata in copaci
Maimutele si antropoidele sunt fiinte foarte active si sprintene, cu o vedere excelenta. Cu exceptia maimutei de noapte sud-americane, numita "douroucouli", ele se hranesc in timpul zilei si dorm noaptea. Cele mai multe traiesc in copaci, unde pot alerga pe crengi si se pot legana de la o creanga la alta cu usurinta. Ele inhata crengile cu mainile si picioarele, iar unele maimute sud-americane chiar pot prinde crengile cu coada. Babuinii, fiind cei mai mari dintre maimute traiesc in general pe pamant, desi noaptea ei dorm adesea in copaci. Cu boturile ascutite si dintii uriasi arata mai degraba ca niste caini domestici, decat ca maimute.
Doua grupe de maimute
Se cunosc aproximativ 130 de feluri sau specii de maimute, dintre care majoritatea traiesc in zonele tropicale si sub tropicale ale lumii. Ele se pot imparti in doua grupe:maimutele din Lumea Noua din America centrala si de Sud, respectiv maimutele din lumea veche din Africa si Asia. Cele doua grupe se pot deosebi cel mai bine dupa nasurile lor. Maimutele din Lumea Noua, care include micii tamarini si savguinii, au nasuri pronuntate cu narile indreptate spre laturi.
