Apoi, cand lipseste caldura proprie, la distanta de ordinul a 11 unitati astronomice, componenta gazoasa a planetelor poate exista numai sub forma de gheata. De o si mai mare insemnatate este faptul ca exista atmosfera pe Titan, triton si pe planetele Uranus si Neptun, ceea ce este posibil numai in cazul existentei unei temperaturi inalte pe suprafata acestor corpuri.
Elementele constitutive ale complexului de corpuri mici vadesc o comunitate in privinta caracterului orbitelor, maselor, dimensiunilor si altor particularitati. Orbitele cometelor cu perioada scurta ale planetelor mici (asteroizilor) si roiurilor meteoritice sunt in multe cazuri foarte asemanatoare. Multe planete mici, asemenea cometelor cu perioada scurta, au orbita alungita ("excentrice"). Unele comete au, la randul lor, orbite apropiate de cele circulare. Roiurile meteoritice se misca pe orbite care coincid adesea cu orbita unei comete sau a alteiea. In privinta maselor si a dimensiunilor planetele mici, nucleele cometelor, meteoritii si materia meteorica formeaza un sir neintrerupt. In privinta proprietatilor fizice, cometele se deosebesc de meteoriti sau de planetele mici numai prin prezenta gazelor inghetate.
Complexul de corpuri mici este strans legat de corpurile planetare.Aceasta legatura se manifesta in cele mai diferite forme.
In primul rand, orbitele corpurilor mici sunt legate adesea intr-un mod sau altul de orbitele planetelor mari, formand "familiile"; in afara de acestea exista insa roiuri de corpuri meteorice cu perioada scurta, precum si cateva planete mici si comete care se misca in regiunea orbitei lui Mercur, a lui Venus si a Pamantultui. O serie de roiuri meteorice, de planete mici si comete pot fi direct considerate ca facand parte din corpul lui Venus.
In al doilea rand, gazele capetelor si cozilor de comete reprezinta produse ale sublimarii si dezagregarii gheturilor de metan si amoniac care se afla in nucleele cometelor. Aceleasi molecule formeaza atmosfera planetelor gigante si a satelitilor lor. Studiul structurii si compozitiei chimice a meteoritilor pietrosi demonstreaza, dupa cum a stabilit academicianul A.N.Zavaritki, corespondenta lor apropiata cutufurile regiunilor vulcanice din scoarta terstra care se afla in adancimi, variind intre sute de metri si cativa km. Cu alte cuvinte, meteoritii sunt fragmente din scoarta corpurilor planetare.
In complexul corpurilor mici se observa nemijlocit schimbari rapide care ne atesta tineretea si durata scurta a vietii elementelor lor constitutive.
Faptul ca exista invelisuri si cozi gazoase ale cometelor ne atesta rapida lor "epuizare".
Intr-adevar, daca calculam cantitatile de materie gazoasa pe care le pierd cometele intr-o singura perioada de revolutie, gasim valori cuprinse intre 108 g si1010 g. Aceste pierderi irecuperabile nu pot continua vreme cat de cat indelungata. S.K.Vsehsveatski a alcatuit un catalog al marimilor absolute ale cometelor care caracterizeaza cantitatea totala de materie gazoasa din capul cometei. S-a vazutr ca marimile absolute ale cometelor cu perioada scurta descresc repede cu trecera timpului. Cometele devin tot mai putin stralucitoare de la o aparitie la alta, si dupa 10-20 aparitii luminozitatea lorslabeste de zeci si sute de ori. In afara de "epuizarea" treptata a cometelor s-au observat cazuri de dezagregare directa a nucleelor de comete. Probabil ca numai in cazuri exceptionale cometa se poate observa ca atare timp de peste 50 de revolutii in jurul Soarelui; multe comete cu perioada scurta s-au observat numai cate o singura data. Varsta cometelor cu perioada scurta nu depaseste cateva zeci, cel mult cateva sute de ani.
Produse de dezagregare asle cometelor pot fi nu numai gazul, ci si roiurile meteoritice si pulberea interplanetara. Roiurile meteorice sufera ca si cometele schimbari rapide. Numai roiurile cele mai mari se conserva mai mult de 100-1000 de ani. Roiurile batrane se secatuiesc, dar in locul lor apar altele noi. Care este cauza acestor schimbari? Roiurile meteorice se intind si se distrug sub actiunea perturbatiilor gravitationale din partea planetelor mari si a fluxurilor corpusculare solare.Ele se istrug si sub actiunea coliziunilor reciproce intre particulele care le alcatuiesc. Cele mai mici firicele de pulbere suporta actiunea fortei de respingere, si anume actiunea presiunii razelor solare. Aceasta forta expulzeaza pur si simplu firisoarele marunte de pulbere din sistemul solar, iar asupra particulelor mai mari ea exercita o actiune de franare, obligandu-le "sa cada" pe Soare.
Asadar, complexul de corpuri mici se modifica repede, aceste modificari avand loc in prezent in directia dezintegrari, dezagregarii, dispersiei.
