Jurnalul de calatorie- aventura estetica si rezistenta morala

JURNALUL DE CALATORIE- AVENTURA ESTETICA SI REZISTENTA MORALA

In lucrarea de fata, intitulata Jurnalul de calatorie- aventura estetica si rezistenta morala. A. E. Baconsky si Petru Comarnescu, am vorbit despre operele Remember. Fals jurnal de calatorie a lui A. E. Baconsky si despre Chipurile si privelistile Europei ale lui Petru Comarnescu. M-am oprit la acesti scriitori, deoarece am vrut sa surprind coincidentele, dar si diferentele de viziune pe care le-am remarcat in operele celor doi, atunci cand prezinta aceleasi orase europene. Pe langa aceasta am facut referire atat la lirismul unuia, cat si la pragmatismul celuilalt, ambele provenite din contactul acestora cu regimul comunist. Desi am tratat separat in cea mai mare parte biografia si operele acestor scriitori, am aratat ca in romanele celor doi intalnim aceleasi coordonate geografice, precum si unele caracteristice comune. Mai mult, lucrarea de fata, structurata pe patru capitole, isi propune sa evidentieze valoarea acestor scriitori, care, desi foarte valorosi pentru cultura romana au fost insuficient promovati, ramanand astfel si azi necunoscuti publicului larg.

Calatoria este o caracteristica esentiala si definitorie atat pentru Baconsky cat si pentru Comarnescu. Aceasta si transpunerile ei literare reprezinta si forme de rezistenta morala sau de evadare din capcanele totalitarismului.

In primul capitol, De la confesiune la jurnalul de calatorie, am facut un scurt istoric al jurnalului de calatorie in literatura romana, precum si o trecere in revista a unor considerente teoretice legate de confesiune si de eseu pentru a putea incadra mai bine opera scriitorilor amintiti si pentru a arata ca jurnalul de calatorie este o forma hibrida intre confesiune si eseu.

In capitolul al doilea, A. E. Baconsky, inainte de a face prezentarea calatoriei in sine din Remember. Fals jurnal de calatorie, am supus unei analize personalitatea complexa a scriitorului A. E. Baconsky. Aceasta demonstreaza ca scriitorul a avut un rol foarte important in evolutia literaturii romane postbelice, desi a fost adesea contestat. De altfel am vorbit si despre cele doua etape din poezia lui Baconky si am aratat ca odata ce trece la proza, autorul nu se dezice in intregime de lirism, ci acesta se reflecta clar in proza autorului.

In prezentarea volumului Remember. Fals jurnal de calatorie am incercat sa respect "harta" intocmita de autor pentru a surprinde exact acele obiective culturale europene care merita atentie. Nu am trecut cu vederea nici faptul ca Baconsky era un spirit circumspect in fata noilor simboluri culturale, precum si faptul ca il impresionau doar acele locuri pentru care era pregatit din punct de vedere intelectual si pe care, odata vizitate, le interioriza. Adjectivul fals din titlu arata ca aceasta calatorie este ireala, scriitorul incerca sa redea un univers propriu, irepetabil si nu unul concret. Marturisirile sale iau forma unei confesiuni deghizate care se indreapta spre eseu si care se incadreaza in tiparele calofilismului specific lui Baconsky. De asemenea putem identifica si un leitmotiv, acela al drumului, pe care il intalnim si in creatia sa poetica, unde se vorbeste de o metafora a drumului, alaturi de un altul, acela al destinului personal, care da cartii o factura aparte, aceea de poem si de eseu totodata. Inovatia scrisului baconskyan consta in felul in care acesta caligrafiaza jurnalul, in primul rand datorita exprimarii elegante, urmata apoi de faptul ca la el cuvantul are mai mare greutate decat impresia, senzatia sau meditatia. Il defineste voiajul impresionist, care, alaturi de ragazul meditativ si de accentele lirice il insotesc pretutindeni in aceasta calatorie imaginara.

In continuare, in capitolul al treilea intitulat Petru Comarnescu, mi-am indreptat atentia spre biografia si opera acestui scriitor. Am aratat ca acesta, la fel ca si Baconsky nu s-a bucurat de aprecierile meritate, iar opera sa nu a fost aliniata acelora de mare valoare. Autorul s-a impus nu doar ca scriitor, ci in acelasi timp si ca mare critic de arta.

De la biografie am trecut la prezentarea celor doua volume din Chipurile si privelistile Europei, unde am urmat traseul impus de autor. Am punctat faptul ca Petru Comarnescu a facut aceste calatorii ca reprezentat oficial al Romaniei la Bienala de la Venetia si pornind de aici a atins si celelalte obiective culturale si turistice europene, precum si faptul ca pe multe dintre ele le-a revazut, dupa ce, cu multi ani in urma le-a vizitat, intr-o alta calatorie. La Comarnescu intalnim un leitmotiv al specificului national, nu numai in cele doua volume, ci in intreaga lui creatie, alaturi de un altul, si anume arta neagra si etrusca, privita ca o forma neexploatata inca de arta moderna.

Si el apeleaza la tehnica confesiva, chiar centrul de greutate al volumelor sale fiind unul de aceeasi natura, un fel de descarcare a sufletului. Volumele iau forma unui jurnal spiritual care incearca sa exprime cat mai mult din vastele lui cunostinte, dar si forma unui jurnal psihologic sau a unei meditatii morale asupra propriului destin. Consemneaza intilnirile cu vechii sau noii prieteni, dar realizeaza si unele portrete, cum este cel al lui Sergiu Celibidache, sau isi exprima aversiunea fata de miscarea culturala Dada.

Constructia acestor volume este foarte complexa, ele fiind caracterizate de un mixaj de genuri: eseu, reportaj, note autobiografice etc.

Am punctat si faptul ca romanele luate in discutie adopta o tehnica confesiva, aceasta fiind realizata cu accente lirice si pragmatice. Acest lucru nu este o noutate in literatura romana. Ceea ce este nou este faptul ca acestia, plecand dintr-o tara comunista, au reusit sa redea, cu o multime de detalii atmosfera spatiilor europene, dar si impactul pe care acestea le-au avut asupra lor.

In ultimul capitol, Meditatia asupra istoriei, am vorbit despre situatia celor doi din timpul regimului comunist si despre felul in care acesta a influentat scrisul autorilor.

De asemenea nu am putut sa nu ma opreasc si la felul in care istoria transpare din paginile operelor scriitorilor amintiti si sa nu punctez faptul ca au avut de luptat impotriva unui regim totaliar care nu le-a permis libera exprimare. La Comarnescu acest lucru este mai evident deoarece el ocupa, la vremea aceea o functie oficiala si astfel intalnim cateva referiri cu privire la regimul din tara, pe cand la Baconsky nu intalnim astfel de referiri directe. Ceea ce am adus nou este faptul ca am comentat, in paralel, fragmente din volumele celor doi scriitori care vorbesc despre aceleasi locuri, dar care sunt expuse din puncte de vedere diferite, astfel incat avem impresia ca se vorbeste despre spatii culturale diferite. In acelasi timp, prin intermediul acestor comentarii am reusit sa surprind lirismul care il caracterizeaza pe Baconsky, precum si pragmatismul care se face simtit in volumele lui Comarnescu. Aceste caracteristici sunt evidente atunci cand ne oprim la descrierea unor orase, precum Venetia, in care Baconsky este de-a dreptul impresionat de biserica San Marco, pe cand Comarnescu face referire la Palatul Dogilor ca la un monument cu caracter pur istoric. Acelasi lucru se intampla si la Roma, numai ca de data aceasta Comarnescu adauga putin lirism consemnarilor sale despre Forul Roman, pe cand Baconsky ramane acelasi liric pe care il stim. La Paris, cei doi urmeaza aceleasi tipare, cu exceptia faptului ca amandoi iau in discutie locurile in care a trait si a avut ateliere Brancusi. Itinerariile estetice si turistice din celelalte orase sunt surprinse asa cum ne-au obisnuit, schematic la unul si detaliat la celalalt.

Ceea ce au in comun cei doi este pasiunea pentru marea arta, iar ceea ce ii separa este, in primul rand stilul, apoi atitudinea fata de autoritati, fata de regimul totalitar pe care amandoi il depasesc calatorind.

In aceasta lucrare am incercat sa conturez profilul spiritual al celor doi autori precum si imaginea unei Europe prezentate in nuante pragmatice si lirice, in functie de autor. Am incercat, de asemenea, sa evidentiez, prin tratarea separata a celor doi scriitori, faptul ca, desi apartinand aceleasi perioade, au avut reactii diferite in fata democratiei si a asimilarii altor tipare culturale pe care o Europa generoasa li le-a pus la dispozitie.