Studiu despre mijloacele de evaluare

EVALUAREA


I. Tipuri de evaluare:

1. Predictiva (initiala);
 la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;

2. Formativa (continua);
 la fiecare lectie sau tema noua;

3. Sumativa (finala).
 la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;


II. Instrumente de evaluare:

A. Metode traditionale de evaluare:
 pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:
 ce tip de itemi trebuie construiti?
 ce grad de dificultate trebuie sa aiba?
 cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?
 cum se va face asamblarea itemilor?
 cum vor fi formulate instructiunile testului?
 va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?

a) Probe scrise;
 lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;

b) Probe orale;
 raspunsuri orale;

c) Probe practice;
 experiente, rezolvari de probleme si exercitii;

B. Metode alternative de evaluare (moderne):

a) Observarea sistematica a elevilor :
 poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;
 furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;
 modalitati de inregistrare a informatiilor:
 fisa de evaluare;
 scara de clasificare - construita prin ordonari si gradari de date obiective;
 lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;
 caracteristici de evaluare:
 competente (concepte si capacitati):
 organizarea si interpretarea datelor;
 selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;
 descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;
 utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;
 identificarea unor relatii;
 utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;
 atitudini (fata de munca data):
 concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;
 implicarea activa in rezolvarea sarcinii;
 punerea unor intrebari pertinente profesorului;
 completarea / indeplinirea sarcinii;
 revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;
 comunicare:
 discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;
 modul de prezentare a propriilor produse;
 cooperarea in echipa;
 ascultarea activa;
 toleranta fata de ideile celorlalti;
 urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:
 interesului manifestat de elev pentru studiu;
 modului in care elevii participa la activitati;
 gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;
 modului de exprimare.

b) Investigatia / experimentul :
 ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;
 reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;
 desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;
 incepe, se desfasoara si se termina in clasa;
 poate fi individuala sau de grup;
 aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;
 presupune obiective care se urmaresc:
 intelegerea si clarificarea sarcinilor;
 aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;
 colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;
 formularea si testarea ipotezelor de lucru;
 schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;
 scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;
 caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:
 creativitate si initiativa;
 participarea in cadrul grupului;
 cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;
 persistenta;
 flexibilitate si deschidere catre idei noi;
 dorinta de generalizare;
 componente:
 capitol / unitatea de invatare;
 competente specifice derivate vizate;
 concepte operationale;
 identificarea tehnicilor utilizate;
 observarea variatiei marimilor;
 culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;
 determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;
 interpretarea datelor experimentale;
 generarea de concluzii privind experimentele efectuate;
 analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;
 realizarea unor softuri educationale;
 itemi;
 raspuns.

c) Proiectul;
 mai amplu decat investigatia / experimentul;
 incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;
 se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;
 se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;
 poate fi individual sau de grup;
 titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;
 structura studiului stiintific / proiectului:
 titlu;
 introducere - argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;
 materiale si metode:
 se vor preciza materialele si echipamentul folosit;
 metoda de lucru;
 planul experimentului;
 rezultat - prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;
 concluzii:
 pareri personale;
 solutii propuse;
 generalizarea problemei;
 bibliografie - utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;