Apelul la instanta de judecata in contextul desfasurarii unei greve

1. Consideratii generale cu privire la greva

Notiunea de greva

Greva reprezinta principalul mijloc juridic de presiune pe care legea il recunoaste salariatilor in raporturile cu angajatorii. Asadar, greva este reglementata pentru ca salariatii sa isi poata apara si promova in mod eficient interesele de natura profesionala, economica si sociala.

Legal, greva este definita prin art. 251 din Codul mucii si art. 40 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.

Potrivit art. 251 din Codul muncii, greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.

Conform art. 40 din Legea nr. 168/1999, greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese.

Se remarca faptul ca in cuprinsul definitiei legale a grevei sunt cuprinse elementele esentiale, conturate pe parcursul evolutiei acestei institutii, care o particularizeaza in specificul manifestarilor recunoscute de lege salariatilor: incetarea colectiva si voluntara a lucrului de catre salariati.

Pornind de la definitia legala a grevei si respectand  coordonatele stabilite de legiuitor, in doctrina romana au fost identificate urmatoarele caracteristici ale grevei:

greva este o incetare colectiva si voluntara a lucrului;

poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese;

la declararea grevei trebuie avute in vedere si exceptiile prevazute de Legea nr. 168/1999.

Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective. Pentru salariatii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotatarea se ia prin vot secret, cu acordul a cel putin unei patrimi din numarul salariatilor.

Declansarea grevei, precum si durata ei, trebuie aduse la cunostinta angajatorului cu cel putin 48 de ore inainte.

Anumitor categorii de salariati, art. 63 din Legea nr. 168/1999 le interzice exercitarea dreptului la greva. Legea prevede anumite domenii in care este imperios necesara asigurarea, in cazul organizarii grevelor, a serviciilor esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale.

Tipuri de greva

Articolul 43 din Legea nr. 168/1999 clasifica grevele in trei categorii: avertisment, propriu-zise si de solidaritate.

Greva de avertisment urmareste sa atraga atentia conducerii unitatii asupra pericolului declansarii unei greve propriu-zise. Ea nu poate avea o durata mai mare de doua ore, daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu-zisa.

Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati. Hotararea de a declara greva de solidaritate se ia de organizatiile sindicale cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor, cu conditia ca respectivele organizatii sindicale sa fie afiliate la aceiasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator. Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin 48 de ore inainte de data incetarii lucrului.

Greva propriu-zisa poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social ale salariatilor.

Reguli privind desfasurarea grevei

Participarea la greva este libera, nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe. Totusi, pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii sau arbitrajului acestia nu pot declara greva.

O serie de disopzitii ale Legii nr. 168/1999 urmaresc garantarea libertatii muncii, functionarea in siguranta a instalatiilor si utlajelor, protectia drepturilor salariatilor. Astfel, daca este posibil, salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea, angajatorii fiind obligati sa le asigure conditii de munca.

Pe durata grevei, nici conduceea unitatii nu poate fi impiedicata sa isi desfasoare activitatea de catre salariatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.

Pe de alta parte, conducerii unitatii ii este interzis sa incadreze salariati care sa-i inlocuiasca pe cei aflati in greva, contractele de munca ale acestora fiind lovite de nulitate.

Organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unitatii, au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor.

Paticiparea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor legii, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale salariatilor si nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau organizatorilor.  Totusi, atunci cand greva este suspendata sau declarata ilegala, participarea la greva sau organizarea acesteia, in continuare, constituie incalcari ale obligatiilor de serviciu si atrag raspunderea juridica, constand in aplicara de sanctiuni disciplinare, inclusiv desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Pe durata grevei salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale.

2. Apelul la instanta de judecata in vederea suspendarii grevei

Notiunea de suspendare a grevei

Suspendarea grevei ar putea fi definita drept oprirea temporara a producerii efectelor actului juridic ( constand in incetarea lucrului de catre salariati) si reluarea acestora dupa trecerea unei anumite perioade.

Suspendarea are ca efect propriu reluarea executarii raporturilor de munca dintre salariatii grevisti si angajator; ea presupune, in principal, pe de-o parte, reluarea lucrului de catre salariati si prestarea muncii in mod obisnuit de catre acestia, iar, pe de alta parte, plata salariului si asigurarea conditiilor de munca de catre angajator. Suspendarea grevei nu afecteaza, insa, existenta raportului juridic de greva, ci numai executarea sa.

Suspendarea grevei poate interveni ca urmare a acordului partilor, a manifestarii unilaterale a vointei salariatilor grevisti, a interventiei unei situatii de forta majora, ori prin hotarare judecatoreasca la cererea angajatorului.

Conditiile prevazute de lege pentru suspendarea grevei

Legea nr. 168/1999 prevede expres numai facultatea angajatorului de a solicita instantei competente sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna suspendarea grevei. Se reglementeaza astfel, suspendarea grevei pe cale judecatoreasca.

Angajatorului nu ii este recunoscuta posibilitatea de a dispune suspendarea grevei prin simpla sa manifestare unilaterala de vointa. Daca ar fi posibila suspendarea grevei prin actul unilateral al angajatorului, logica legala a grevei s-ar rasturna.

In ipoteza in care greva este declarata in conditii de legalitate si angajatorul, fara a putea identifica motive pentru care aceasta sa fie declarata ilegala, doreste totusi ca efectele sale sa fie suspendate, poate opta fie cu realizarea unui acord cu organizatorii grevei, fie pentru sesizarea instantei competente cu o cerere prin care sa solicite suspendarea grevei.

In timp ce prima optiune se poate manifesta, teoretic, neconditionat, depinzand exclusiv de acordul organizatorilor grevei, cea de-a doua posibilitate a angajatorului este circumscrisa, legal si cumulativ, de indeplinirea urmatoarelor conditii:

suspendarea grevei sa se solicite pe un termen de cel mult 30 de zile de la data inceperii sau continuarii grevei;

prin continuarea grevei sa se puna in pericol viata sau sanatatea oamenilor.

Redactarea primei conditii este deficitara si presupune o interpretare riguroasa a continutului ei. Problemele pe care textul le ridica ar consta in stabilirea momentului in care se naste dreptul angajatorului de a solicita suspendarea grevei, si termenul pentru care instanta poate dispune suspendarea grevei.

Referitor la prima problema, se observa ca legiuitorul utilizeaza, alternativ, termenii de "incepere" si "continuare" a grevei. Prin incepere s-a avut in vedere momentul dintre declararea grevei si declansarea acesteia, in care angajatorului i se comunica hotararea salariatilor de a declansa greva. Rezulta ca angajatorul, prefigurand pericolul pentru viata si sanatatea oamenilor pe care l-ar presupune incetarea lucrului, se poate adresa instantei cu o cerere prin care sa solicite suspendarea grevei chiar anterior declansarii propriu-zise, in termenul de 48 de ore prevazut de art. 41 alin. (1) din Legea nr. 168/1999.

Referirea la "continuarea" grevei nu antreneaza dificultati deosebite, este avuta in vedere ipoteza in care, anterior formularii cererii de catre angajator, greva a mai fost suspendata (indiferent de modalitatea suspendarii). Momentul de la care angajatorul poate (re)solicita suspendarea grevei este cel al (re)incetarii lucrului de catre salariati.

Cu privire la termenul pentru care instanta poate dispune suspendarea grevei, solutia legiuitorului este extrem de complicata. Textul se refera, in mod univoc, la suspendarea grevei pe cel mult 30 de zile de la data inceperii sau continuarii ei. Rezulta ca instanta trebuie sa ia in calcul momentul nasterii raportului juridic de greva. Ea este obligata sa dispuna suspendarea pentru un termen care sa nu depaseasca 30 de zile. Suntem in prezenta unui termen pe zile calendaristice, calculat fie din momentul inceperii grevei, fie din cel al pronuntarii hotararii.

In ceea ce priveste cea de a doua conditie prevazuta de lege pentru suspenarea grevei, si ea necesita unele precizari. Astfel, posibilitatea periclitarii vietii sau sanatatii oamenilor reprezinta o situatie de fapt, care poate fi probata de catre angajator prin orice mijloc de proba.

Identificarea si aprecierea initiala a situatiei de fapt revine angajatorului, insa ea trebuie analizata si confirmata de catre instanta pentru a produce efectul dorit. Simpla prezentare a unor posibile efecte ale manifestarii salariatilor, care s-ar incadra, din perspectiva angajatorului, in ipoteza art. 55, nu obliga instanta sa pronunte o hotarare prin care greva sa fie suspendata.

Nu in ultimul rand, utilizarea de catre legiuitor a expresiei "viata sau sanatatea oamenilor" conduce la concluzia ca pericolul poate sa-i priveasca fie numai pe salariatii angajatorului respectiv, fie pe acestia dar si pe alte persoane care nu isi desfasoara activitatea in cadrul angajatorului unde greva s-a declarat.

Instanta competenta pentru solutionarea cererii

Competenta materiala revine, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 curtii de apel. Solutia constituie o exceptie de la regula competentei materiale a tribunalului, in prima instanta, pentru solutionarea conflictelor de munca.

Competenta teritoriala este stabilita expres prin lege si revine curtii de apel in a carei circumscriptie isi  are sediul angajatorul persoana juridica, ori domiciliul sau resedinta angajatorul persoana fizica.

In compunerea instantei vor intra doi judecatori si doi asistenti judiciari, deoarece textul se refera, generic, la judecata cauzelor privind conflictele de munca in prima instanta, fara a distinge in functie de nivelul instantei in constructia piramidala a sistemului jurisdictional.

Sesizarea instantei nu are ca efect, imediat si direct suspendara declansarii sau continuarii grevei. Numai hotararea curtii de apel are efect suspensiv.

Procedura de solutionare este contencioasa, fiind necesara, in lipsa unei dispozitii contrare, citarea atat a angajatorului, cat si a reprezentantilor salariatilor. Citarea se realizeaza cu respectarea dispozitiilor speciale cuprinse in Codul muncii, fiind considerata legal indeplinita daca se realizeaza cu cel putin 24 de ore inainte de termenul de judecata.

Sarcina probei revine angajatorului, el va trebui sa demonstreze, utilizand orice mijloc de proba, ca prin declansarea sau continuarea grevei s-ar pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor.

Legea instituie, in concretizarea principiului celeritatii, cerinta ca solutionarea cauzei sa se realizeze in termen de 7 zile de la primirea si inregistrarea cererii de chemare in judecata.

Solutia instantei este irevocabila. Impotriva hotararii, partea interesata nu va putea exercita decat o cale extraordinara de atac, in conditiile dreptului comun.

Efectele suspendarii grevei

Principalul efect al suspendarii grevei il reprezinta reluarea executarii raporturilor juridice de munca dintre salariatii grevisti si angajator. Organizatorii grevei au in continuare obligatia prevazuta de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, de a continua negocierile cu angajatorul, in vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese. Nerespectarea acestei obligatii, chiar in intervalul in care greva este suspendata, poate antrena raspunderea patrimoniala a organizatoriilor grevei pentru prejudiciul cauzat angajatorului.

3. Incetarea grevei prin apelul la instanta de judecata

Notiunea de incetare a grevei

Incetarea grevei inseamna insasi incetarea conflictului de interese, si se realizeaza de regula, prin manifestarea directa sau mediata a vointei partilor raportului juridic de greva.

Greva poate inceta prin renuntarea salariatilor, prin acordul partilor, prin hotararea comisiei de arbitraj, sau prin hotarare judecatoreasca.

Incetarea grevei prin hotarare judecatoreasca este reglementata prin art. 58-61 din Legea nr. 168/1999 si art. 281-291 din Codul muncii.

Conditii pentru sesizarea instantei

Calitatea de reclamant revine angajatorului, singurul in masura sa aprecieze ca greva a fost declarata sau continuata cu nerespectarea legii. Dreptul la actiune al angajatorului se naste in momentul in care acesta a luat cunostinta de declararea grevei. De regula, dreptul la actiune poate fi exercitat pe tot parcursul grevei, inclusiv in ipoteza in care, in intervalul in care greva este suspendata, angajatorul identifica motive de ilegalitate pe care nu le-a cunoscut.

Calitatea procesuala pasiva revine salariatilor, care, in ipoteza grevei organizate, sunt reprezentati de catre sindicatele reprezentative participante la conflictul de interese, fie de catre reprezentantii lor, in absenta unor astfel de sindicate.

In cererea de chemare in judecata vor figura persoanele care ii reprezinta pe salariati, fara a fi necesar, pentru opozabilitatea hotararii, sa fie indicati si salariatii care au hotatat, impreuna cu organizatorii, declararea grevei. Daca greva este neorganizata, angajatorul va trebui sa indice, prin cererea de chemare in judecata pe toti salariatii care au incetat lucru.

Cererea angajatorului este scutita, potrivit art. 285 din Codul muncii de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

In ceea ce priveste competenta instantei, atat competenta materiala cat si cea teritoriala sunt stabilite expres prin art. 58 din Legea nr. 168/1999, cererea se adreseaza tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul unitatea. Atunci cand angajatorul este persoana fizica, competenta teritoriala revine tribunalului in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta respectivul angajator.

Compunerea completului de judecata se realizeaza cu rspectarea dispozitiilor art. 58 din Legea nr. 304/2004. cauza este judecata in prima instanta de un complet format din doi judecatori si doi asistenti judiciari. Acestia din urma participa la luarea hotararii cu vot consultativ.

Procedura de solutionare a cererii in prima instanta

Potrivit art. 59 din Legea nr. 168/1999, termenul pentru solutionarea cererii nu poate fi mai mare de 3 zile de la data inregistrarii acesteia. Citarea partilor este obligatorie, procedura de citare fiind legal indeplinita daca se realizeaza cu cel putin 24 de ore inainte de termenul de judecata.

Angajatorul este obligat sa depuna probele in temeiul carora solicita constatarea ilegalitatii grevei si incetarea acesteia, pana la prima zi de infatisare.

La prima zi de infatisare, instantei ii revine obligatia de a incerca stingerea conflictului prin impacarea partilor. Daca incercarea de impacare a ramas fara rezultat, administrarea probelor se va face in regim de urgenta, instanta avand dreptul  sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia.

Daca solutionarea cauzei nu este posibila la primul termen, fixat cu ocazia primirii cererii de chemare in judecata, termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile.

Instanta examineaza cererea, si pronunta de urgenta, o hotarare prin care poate sa admita sau sa respinga cererea angajatorului. De regula, respingerea cererii este rezultatul cercetarii pe fond a cauzei. Daca angajatorul nu poate dovedi ca greva a fost declarata/declansata ilegal, instanta pronunta o hotarare prin care respinge cererea ca neintemeiata.

Respingerea cererii se poate realiza insa, si fara a se analiza fondul cauzei, urmare a ridicarii unei exceptii de catre parati, ori de catre instanta din oficiu. Astfel, pot fi intalnite situatii in care greva sa aiba un caracter vadit nelegal, insa cererea angajatorului sa fie respinsa deoarece, spre exemplu: angajatorul a indicat in calitate de parat exclusiv organizatia sindicala reprezentativa din randul careia fac parte salariatii care au declansat o greva spontana, fara insa ca aceasta sa fi organizat greva, fiind vorba de lipsa calitatii procesuale pasive. Sau atunci cand instanta este sesizata, la debutul conflictului de interese, dar inainte ca salariatii sa declare greva, demersul angajatorului fiind prematur, dreptul sau la actiune nefiind nascut.

Admiterea cererii presupune dovedirea de catre angajator a existentei uneia sau a mai multor cauze de ilegalitate a grevei. In doctrina sunt enumerate, cu caracter exeplificativ, urmatoarele cauze care determina caracterul ilegal al manifestarii salariatilor:

insusi conflictul de interese a fost declansat in conditii de ilegalitate, ceea ce conduce, independent de indeplinirea de catre organizatorii grevei a celorlalte conditii de exercitare a dreptului la greva, la ilegalitatea grevei;

declansarea grevei pentru solutionarea unui conflict de drepturi;

nu a fost parcursa, din vina salariatilor, etapa obligatorie a concilierii;

nu au fost parcurse, din vina salariatilor, procedura medierii si cea a arbitrajului, desi partile au decis, de comun acord, parcurgerea acestor etape;

greva a fost declarata pe parcursul procedurii de mediere ori a celei de arbitraj;

greva a fost continuata dupa pronuntarea unei hotarari a comisiei de arbitraj;

ulterior declararii grevei, nu a fost respectat termenul de preaviz de 48 de ore;

greva a fost declarata de persoane carora legea nu le recunoaste dreptul la greva;

organizatorii grevei nu isi indeplinesc obligatia constand in luarea masurilor de protejare a bunurilor si de asigurare a functionarii continue a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor;

greva de solidaritate depaseste durata maxima legala de o zi;

aspectele de ordin politic sunt exclusive sau predominante fata de revendicarile cu caracter economic, social sau profesional.

Instanta judecatoreasca se poate pronunta numai asupra legalitatii sau ilegalitatii grevei.

Sentinta tribunalului are, potrivit art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 coroborat cu art. 289 din Codul muncii, caracter definitiv si executoriu.

Impotriva sentintei pronuntate de catre tribunal, partea nemultumita poate exercita, recurs in termen de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de catre instanta de fond.

In motivarea recursului partea nemultumita nu este limitata la invocarea motivelor prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila, instanta de recurs putand sa analizeze cauza sub toate aspectele.

Competenta de solutionare a recursului revine curtii de apel. Exercitarea recursului nu are efect suspensiv asupra hotararii primei instante. Solutia pronuntata de catre instanta poate sa constea in: respingerea recursului si mentinerea hotararii primei instante; admiterea recursului si solutionarea in fond a cauzei; admiterea recursului si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, in situatiile limitativ prevazute de art. 81 alin. (2) din Legea nr. 168/1999.

Solutia instantei de recurs este irevocabila, impotriva hotararii, partea interesata nu va putea exercita decat o cale extraordinara de atac (contestatie in anulare sau revizuire), in conditiile dreptului comun.

In concluzie, greva este un fenomen a carui complexitate impune o analiza atenta si detaliata a naturii si efectelor sale.

Reprezentand principalul instrument de lupta pentru salariati, greva antreneaza concomitent perturbari in functionarea unitatilor in care se desfasoara. Astfel, se pot produce prejudicii angajatorilor, participantilor la greva, dar si beneficiarilor produselor sau serviciilor realizate de acestia.

In epoca interbelica, in doctina juridica romana greva era definita ca un mijloc de constrangere intrebuintat de lucratorii  constituiti in sindicate asupra patronilor, pentru a-i sili sa modifice continutul contractelor de munca.

Dreptul la greva este un drept fundamental, recunoscut fiecarei persoane si garantat de Constitutia Romaniei.

Preocupari teoretice constand in identificarea corecta, corespunzatoare prevederilor in materie si realitatii sociale, a notiunii de greva, se regasesc si astazi. Rolul si importanta lor este deosebita, tinand seama realitatea in care traim si de amploarea pe care o cunoaste jurisdictia muncii.