Aspecte legate de declararea apelului

Aspecte legate de declararea apelului

Preliminarii. Apelul fiind o cale de atac ordinara prin care se realizeaza controlul jurisdictional s-a cristalizat de multa vreme si s-a admis in toate sistemele procesuale conceptia ca el poate fi exercitat de procuror si parti[1]. Codul nostru actual a largit aceasta conceptie permitand declararea apelului, in anumite cazuri si de catre martori, experti, interpreti, aparatori, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora, precum si de orice alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate prin hotararea instantei.

Pot declara concomitent apel si mai multi titulari, solutionarea unuia din apeluri nefiind o piedica in rezolvarea celorlalte. Astfel, daca dupa admiterea apelului procurorul cerand agravarea pedepsei, apelul inculpatului parvine cu intarziere spre judecare, calea de atac nu se poate respinge ca lipsita de obiect .

Potrivit art.366 C.p.p., apelul se declara, de regula, prin cerere scrisa, intentarea sa orala fiind posibila numai intr-o ipoteza. Procurorul si partile daca sunt prezente, declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. Dar si in acest caz, instanta are obligatia sa consemneze declararea orala a apelului intr-un proces-verbal.

Intrucat cererea de apel se depune totdeauna in scris, cu exceptia mentionata se presupune ca ea se redacteaza si se semneaza de catre cel interesat. Legea a reglementat minutios acele situatii in care apelantul nu poate semna actul prin care se declara apelul. Astfel, art.366 alin.2 prevede ca pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator. Atestarea cererii poate fi facuta si de primarul sau secretarul consiliului local din localitatea de domiciliu a apelantului, ori de functionarul desemnat de acestia. Chiar daca cererea scrisa nu este semnata sau atestata in modul mentionat, ea se va lua in considerare, deoarece la termenul de judecata poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei.

Instanta la care se depune apelul. Apelul se judeca la instanta superioara, dar cererea se introduce la instanta a carei hotarare se ataca. Aceasta instanta inainteaza apoi cererea de recurs impreuna cu intreg dosarul cauzei la instanta ierarhic superioara.

Detinutii pot declara apel si la administratia locului de detinere, care este obligata a inregistra si inainta cererea de indata instantei la care se declara apelul (art.367). Daca apelul se declara oral, se consemneaza intr-un proces-verbal constatator care se inainteaza la instanta competenta in aceleasi conditii.

Renuntarea la apel. Controlul jurisdictional nerealizandu-se din oficiu, ci numai la initiativa participantilor in cauza, declararea apelului reprezinta un drept asupra caruia titularul poate renunta sau reveni asupra renuntarii. In consecinta, art.368 C.p.p. a reglementat modul in care se manifesta aceasta facultate.

Renuntarea la apel este anterioara intentarii apelului si consta in manifestarea de vointa a titularului, ca intelege sa nu foloseasca in cauza calea ordinara de atac. La apel pot renunta oricare dintre parti, procurorul nu poate face insa o asemenea declaratie.

Renuntarea la apel este dublu conditionata:

ea poate avea loc numai in interiorul termenului de apel, adica dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului; nu se poate renunta la calea de atac cu anticipatie, inainte de a se fi pronuntat o hotarare judecatoreasca; la fel, nu e posibila o asemenea declaratie nici dupa epuizarea termenului, pentru ca nimeni nu poate renunta la un drept din exercitarea caruia a decazut;

renuntarea trebuie facuta expres, respectiv in termeni care sa nu fie echivoci sau legati de conditionari; de pilda, nu se poate renunta la calea de atac, cu conditia ca o alta parte din proces sa nu declare apel.

Renuntarea nu are caracter definitiv cata vreme nu s-a epuizat termenul de apel, asupra renuntarii putandu-se reveni inauntrul termenului. Dupa expirarea termenului nu se poate reveni asupra renuntarii, pentru ca aceasta ar echivala cu declararea apelului peste limitele ingaduite de lege.

Renuntarea la apel are caracter definitiv cat priveste apelul referitor la latura civila a cauzei. Cand partea civila a renuntat la apel nu are posibilitatea sa revina asupra renuntarii; chiar daca termenul de declarare a apelului nu a expirat inca.

Renuntarea sau revenirea asupra acesteia poate fi facuta personal de parte sau prin mandatar special.

Retragerea apelului. Spre deosebire de renuntare, retragerea presupune prealabila introducere a acestuia, putand fi retrase numai apelurile declarate .

Retragerea apelului poate privi fie latura civila a pricinii, fie latura penala, fie ambele ei laturi. Art.369 prevede ca oricare dintre parti isi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie facuta personal de parte sau prin mandatar special. Simpla retragere a apelului facuta chiar de aparator, fara a prezenta un mandat special nu poate fi considerata legala .

Declaratia de retragere se face fie la instanta a carei hotarare se ataca fie la instanta de apel. Daca cererea de retragere a apelului este depusa la prima instanta, aceasta o va trimite impreuna cu intreg dosarul cauzei instantei de apel, singura competenta a lua act de retragere, intrucat prima instanta, prin darea hotararii, s-a dezinvestit de judecarea cauzei . Instanta superioara, luand act de retragerea apelului pronunta o decizie potrivit dispozitiilor art.381 alin.2 C.p.p.

Apelul poate fi retras de partile aflate in stare de detinere printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de conducerea locului de detinere. Declaratia se inainteaza de indata la una din instantele aratate mai sus.

Retragerea apelului este limitata in timp de inchiderea dezbaterilor la instanta de apel. Dupa acest moment apelul nu mai poate fi retras si instanta urmeaza a se pronunta in cauza.

Art.369 cuprinde dispozitii in legatura cu retragerea apelului in anumite situatii speciale. Astfel, reprezentantii legali pot retrage apelul in ceea ce priveste latura civila a cauzei cu respectarea conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu are dreptul sa retraga apelul declarat personal si cu atat mai putin apelul introdus de reprezentantul sau legal.

Procurorul nu poate retrage apelul declarat. Intrucat pot aparea totusi situatii in care retragerea apelului procurorului se impune, legea a acordat aceasta posibilitate exclusiv procurorului ierarhic superior, care exercita in felul acesta un control asupra modului cum procurorii folosesc calea de atac.

Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat (art.369 alin.4). Calea de atac declarata de procuror in defavoarea unui inculpat si retrasa ulterior nu poate fi extinsa de instanta in defavoarea celorlalti inculpati din cauza .

Modificarea orala a motivelor de apel de catre procurorul de sedinta nu echivaleaza cu retragerea apelului, chiar atunci cand acesta fiind introdus in defavoarea inculpatului se exercita ulterior prin invocarea opusa a unor motive in favoarea inculpatului, schimbarea motivarii neavand nici o relevanta juridica .