Calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu

Calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu

Codul de procedura civila foloseste, in art. 112 pct. 2 C. proc. civ., conceptul de calitate intr-o acceptiune foarte precisa, imprejurare care rezulta neindoielnic chiar din formularea acestui text. Intr-adevar, conceptul de calitate este folosit in dreptul procesual civil in doua acceptiuni importante, respectiv spre a desemna o conditie de exercitare a actiunii civile si spre a determina modul in care partile participa in procesul civil. Dar din acest din urma punct de vedere, asa cum am remarcat deja in prima parte a prezentei lucrari, o parte poate participa in procesul civil fie in nume propriu, fie in calitate de reprezentant al uneia dintre parti. Aceasta din urma este si acceptiunea la care se refera art. 112 lit. b) C. proc. civ. Prin urmare, indicarea calitatii in cuprinsul cererii de chemare in judecata este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara.

Cerinta enuntata de art. 112 pct. 2 C. proc. civ. este necesara, asadar, ori de cate ori actiunea este introdusa de o alta persoana decat cea care pretinde un drept subiectiv. Intr-o atare imprejurare in mod necesar se vor indica toate mentiunile prevazute de art. 112 pct. 1 C. proc. civ. cu privire la persoana reclamantului, caci hotararea judecatoreasca va fi opozabila acestuia, cat si cu privire la persoana reprezentantului, indiferent de natura reprezentarii: legale, conventionale sau judiciare.

Neindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu. Consecinta unei asemenea situatii este respingerea actiunii, intrucat aceasta a fost exercitata de o persoana fara calitate.

In practica este posibil uneori ca o persoana sa actioneze in justitie intr-o dubla calitate, respectiv atat in nume propriu, cat si in numele altei persoane. Situatia este adeseori posibila, caci varii imprejurarii pot justifica o atare atitudine[1]. Este insa esential ca in toate aceste imprejurari cel in cauza sa faca precizarile de rigoare privitoare la participarea sa intr-o dubla calitate.

Astfel, cum am aratat deja in toate cazurile de reprezentare, se va alatura la cererea de chemare in judecata si procura, decizia, actul sau delegatia avocatiala care justifica reprezentarea partii in justitie.