Declararea si titularii recursului. Termenul de recurs

Declararea si titularii recursului. Termenul de recurs

Problematica declararii recursului si efectele acestuia este in mare masura asemanatoare cu cea a apelului. Apropierea este explicabila in sistemul nostru judiciar prin natura juridica mai apropiata a recursului fata de apel, in procesul penal roman ambele cai de atac avand caracter ordinar (recursul in casare neconstituind o cale extraordinara de atac ca in multe alte legislatii).

Aceasta caracteristica face sa se inteleaga usor asemanarea dintre modul in care codul roman reglementeaza declararea si efectele apelului si cele ale recursului. Similitudinile dintre art.385² - 385⁸ si normele echivalente de la apel (art.362-373) merg frecvent atat de departe incat anumite dispozitii de la recurs au deseori caracter de trimitere la cele de la institutia apelului cu precizarea ca aplicarea lor se face in mod corespunzator.

Cu privire la titularii recursului acestia sunt identici cu cei de la apel. Art.385² prevede ca pot face recurs persoanele aratate in art.362 norma care se aplica in mod corespunzator .

In literatura de specialitate s-a subliniat ca pentru a se putea declara recurs de catre persoanele autorizate de lege acestea trebuie sa indeplineasca in principiu doua importante conditionari: a) sa fi avut calitatea de parte in cauza in momentul cand s-a pronuntat hotararea care face obiectul recursului; b) titularul sa aiba un interes real in exercitarea caii de atac si in obtinerea pe calea casarii a unei alte hotarari. Aceste conditionari se aplica in mod corespunzator si procurorului.

Cu privire la primul aspect al problemei edificator este urmatorul exemplu: daca impotriva unei sentinte declara apel numai procurorul pe latura penala evident ca fata de partea civila hotararea ramane definitiva cu privire la latura civila. In aceste conditii partea civila nu mai poate face recurs impotriva deciziei pronuntate in apel chiar daca ar avea un interes care s-ar repercuta asupra drepturilor sale pentru ca nu era parte in cauza in momentul cand s-a dat in apel decizia care formeaza obiectul recursului.

In legatura cu interesul recurentului se poate exemplifica urmatorul caz: inculpatul fata de care s-a pronuntat o incetare a procesului penal pentru un motiv prevazut de lege nu mai poate face recurs pentru a obtine incetarea procesului si pentru alt motiv (de ex.: implinirea termenului de prescriptie).

Potrivit art.385³ alin.1 termenul de recurs este de 10 zile daca legea nu dispune astfel.

Imprejurarea ca pentru recurs functioneaza acelasi termen ca pentru apel constituie un factor de simplificare a formelor procedurale care nu obliga justitiabilul sa retina intervale de timp diferite in cazul folosirii cailor de atac. Subliniem aceasta masura legislativa pentru ca numeroase reglementari termenul de apel si recurs sunt diferentiate .

Dispozitiile art.366-365 privind data de la care curge termenul, repunerea in termen si declararea peste termen a caii de atac se aplica in mod corespunzator (art.385³ alin.2).

In legatura cu termenul de la care curge recursul, regulile pentru determinarea lui dies a quo sunt tot asa de simple ca si in cazul apelului mentinuse regula generala potrivit careia momentul initial se considera cel al pronuntarii, pentru cei prezenti la dezbateri si pronuntare si cel al comunicarii, pentru persoanele prevazute in art.363 alin.3 teza II.

Spre deosebire de apel in care in afara termenului general de 10 zile exista relativ putine abateri de la regula in cazul recursului derogarile sunt mai numeroase. Astfel, termenul de recurs impotriva incheierii prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii inculpatului este de 24 ore (art.159 alin.8); termenul de recurs impotriva sentintelor pronuntate potrivit procedurii speciale aplicabile unor infractiuni flagrante este de 3 zile (art.477); impotriva hotararilor care se pronunta potrivit art.303 alin. ultim (suspendarea judecatii) termenul de recurs este de 5 zile etc.

Recursul se declara in conditiile prevazute in art.366 si art.367 care se aplica in mod corespunzator (art.384⁴ alin.1) partile pot renunta la recurs potrivit dispozitiilor art.368 si pot retrage recursul in conditiile art.369 care se aplica in mod corespunzator.

De asemenea in privinta recursului se aplica in mod corespunzator si dispozitiile art.364-365 privind repunerea in termen si declararea peste termen a apelului (art.385³ alin. ultim).

Toate aceste norme subliniaza ca la baza declararii, renuntarii si retragerii apelului si recursului precum si repuneri in termen cat si declararii peste termen a apelului si recursului stau aceleasi ratiuni care duc la reglementari comune .