Efectul raspunderii civile delictuale

EFECTUL RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE. REPARAREA PREJUDICIULUI

1. EFECTUL RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE

1) Nasterea raportului juridic de obligatii civile. Ca efect al intrunirii conditiilor raspunderii civile delictuale, din momentul intrunirii lor, se naste un raport juridic obligational intre autorul faptei sau persoana raspunzatoarea si victima.

2) Momentul nasterii obligatiei de reparare a prejudiciului este acela al intrunirii tuturor conditiilor raspunderii. Acest moment prezinta importanta practica deoarece din chiar acel moment se produc mai multe consecinte juridice (plata de buna voie facuta de debitor este valabila si deci nu poate cere repretitiunea ei; creditorii victimei pot exercita toate mijloacele de conservarea gajului lor general; debitorul obligatiei de repararea este de drept pus in intarziere etc.).

2. DREPTUL LA ACTIUNEA IN REPARARA PREJUDICIULUI.

HOTARAREA JUDECATOREASCA DE ADMITERE A ACTIUNII IN REPARARE

1) Actiunea in repararea prejudiciului poate fi introdusa in cazul in care persoana raspunzatoare nu plateste benevol victimei despagubirile corespunzatoare. Instanta de judecata stabileste intinderea reparatiei si hotaraste modalitatile ei de executare numai daca nu a intervenit o invoiala intre parti.

2) Persoanele care pot avea calitate procesuala activa (adica pot promova actiunea, fiind reclamanti) sunt: victima prejudiciului, fie personal, fie prin reprezentantul sau legal sau conventional, precum si mostenitorii acestuia sau donatarii de bunuri viitoare, dupa decesul victimei.

3) Persoanele care pot avea calitate procesuala pasiva (adica impotriva carora poate fi promovata aceasta actiune, acestea avand calitatea de parati). Actiunea se introduce in principiu impotriva autorului faptei ilicite si prejudiciabile. De asemenea, in baza art. 1000-1002 Cod civil, poate fi introdusa si impotriva persoanelor raspunzatoare pentru altul (parinti,institutori, meseriasi, comitenti) sau a persoanelor raspunzatoare pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale sau ruina edificiului. Dupa moartea persoanei raspunzatoare, actiunea poate fi introdusa sau continuata, daca a fost formulata inaintea decesului, impotriva mostenitorilor sai legali sau legatarilor universali si cu titlu universall care au acceptat succesiunea.

4) Prescriptia dreptului la actiune este prevazuta de art. 3 din Decretul nr. 167/1958. Termenul este de 3 ani si incepe sa curga de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat prejudiciul cat si pe cel care este obligat la repararea lui.

5) Hotararea judecatoreasca. Natura acesteia este discutata in literatura de specialitate. Marea majoritate a autorilor si jurisprudenta considera ca este vorba de o hotarare judecatoresca declarativa de drepturi, deoarece dreptul la despagubire al persoanei vatamate exista si anterior hotararii, inca de la data intrunirii conditiilor raspunderii delictuale. Hotararea judecatoreasca nu face decat sa recunoasca acest drept.

3. REPARAREA PREJUDICIULUI

1) Repararea in natura a prejudiciului constituie principiul in materie. Repararea prin echivalent banesc este admisibila numai in acele situatii in care nu este posibila repararea in natura. Prin reparare in natura se intelege: restituirea bunurilor si valorilor sustrase, inlocuirea bunurilor distruse cu altele de aceeasi natura, efectuarea reparatiilor etc..

2) Repararea prin echivalent banesc a prejudiciului. Cuantumul reparatiei de acest tip trebuie sa fie stabilit in raport cu valoarea pagubei de la data pronuntarii hotararii judecatoresti, deoarece numai astfel este respectat principiul repararii integrale a prejudiciului, asigurand victimei posibilitatea de a-si restabili la pretul zilei situatia patrimoniala pe care o avea inainte de a fi fost pagubita. Din momentul in care hotararea este definitiva, persoana responsabila datoreaza si dobanzile aferente sumei stabilite ca despagubire, pana la plata ei.

Reparatia acordata nu trebuie sa cuprinda decat ceea ce este consecinta directa si necesara a faptei ilicite. Se iau in considerare numai prejudiciile directe, precum si cele previzibile sau imprevizibile. Prejudiciile indirecte nu se afla in raport de cauzalitate suficient de caracterizat cu fapta ilicita si culpabila a autorului, cu lucrul, anumalul sau ruina edificiului. Reparatia presupune acoperirea pierderii efectiv suferite (damnum emergens), cat si a beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

3) Stabilirea intinderii despagubirilor, in cazul vatamarii sanatatii sau a integritatii corporale a victimei. Stabilirea se face tinand seama de toate cheltuielile facute pentru insanatosire si se adauga si diferenta dintre veniturile obtinute si sumele primite pe durata concediului medical, ori castigurile de care persoana vatamata a fost lipsita in acel interval de timp. Daca vatamarea sanatatii sau a integritatii corporale are ca efect pierderea sau diminuarea capacitatii de munca, cu caracter de permanenta sau pe o durata nedeterminata, problema se rezolva diferit:

- daca victima este persoana majora incadrata in munca, va fi indreptatita sa primeasca sub forma de prestatii periodice diferenta dintre pensie sau ajutorul social si veniturile lunare de care a fost lipsita ca urmare a vatamarii suferite;

- daca victima este o persoana majora neincadrata in munca se va tine seama de veniturile pe care le obtinea desfasurand o activitate direct in interes propriu;

- daca victima este un minor, se va tine seama de toate imprejurarile de fapt, de situatia lui concreta, de cheltuielile necesare si de efortul suplimentar fizic si psihic pe care victima va fi necesar sa-l depuna in realizarea activitatilor sale de copil si pentru dobandirea unei calificari adecvate starii sale de sanatate.

4) Stabilirea despagubirilor in cazul in care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea unei persoane. In acest caz se vor lua in considerare cheltuielile ocazionate de ingrijirea victimei inainte de deces si de cheltuielile de inmormantare. De asmenea, persoana raspunzatoare este obligata sa despagubeasca sub forma unor prestatii periodice pe cei care aveau dreptul la intretinere de la victima sau se gaseau in intretinerea de fapt a acesteia. Daca persoanele respective au dreptul la pensie de urmas, ele vor putea pretinde despagubiri pentru diferenta dintre pensia pe care o primesc si valoarea intretinerii ce le era prestata de victima. Celelalte persoane vor primi despagubiri numai daca se afla in nevoie, fiind minori, batrani sau in incapacitate de munca.

5) Modalitatile de plata a despagubirilor. Persoana raspunzatoare poate fi obligata sa plateasca victimei despagubiri fie global (in cazul prejudiciilor actuale) sub forma unei sume de bani totale ce trebuie achitata integral si de indata, fie sub forma unor sume platibile periodic (in cazul prejudiciilor viitoare si in cazul vatamarii sanatatii si integritatii corporale). Intinderea despagubirilor acordate global nu poate fi, in principiu, modificata. Dimpotriva, despagubirile acordate esalonat pot fi modificate in cuantumul lor, pentru a se pastra echilibrul intre paguba produsa si despagubirea destinata a inlocui cu fiecare rata acea paguba.