Forma actului juridic si modalitatile actului juridic

Forma actului juridic si modalitatile actului juridic

Orice act juridic are o anumita forma pentru ca aceasta este modalitatea de exteriorizare a vointei, facuta cu scopul de a produce efecte juridice.

Principiul confusionalismului guverneaza forma de actului juridic, este cel al libertatii formei sau al consensualismului. Inseamna ca vointa de a incheia un act juridic poate fi exteriorizata expres sau implicit in diferite forme, de la simplu gest pana la un act sub semnatura privata sau un act autentic.

Vointa juridica, independent de forma de manifestare, produce efecte juridice, deci actele juridice sunt consensuale, in sensul ca nu reclama necesitatea unor forme pentru validitatea lor, producand efecte juridice simple, manifestare juridica a celor de la care emana.

Acest principiu nu e consacrat de legislatia civila dar poate fi dedus prin interpretarea per acontrario potrivit art. 948 C. civ. Daca acest text legal se refera la conditiile de validitate a actelor juridice, deci forma nu e o conditie esentiala si generala a actului juridic, atunci cand legiuitorul a vrut, a scris expres aceasta conditie pentru anumite acte juridice (ipoteca, donatie, testament), dar nimic nu se opune ca partile sa incheie un inscris constatator al actului juridic incheiat pentru o a putea proba actul lor intr-un viitor eventual litigiu.

Exceptii. Legea civila cunoaste exceptii pentru care conditioneaza validitatea actului juridic de existenta formei ceruta de lege.

a) forma ceruta pentru validitatea ctului juridic (ad validitatem);

b) forma ceruta pentru probatiunea actului juridic (ad probationem);

c) forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.

a) Actele juridice, pentru validitatea carora trebuie respectate sub sanctiunea nulitatii absolute anumite conditii de forma, se numesc acte solemne sau formale.

Sunt acte solemne: testamentul, donatia, ipoteca conventionala, subrogarea in drepturile creditorului consimtite de debitor, actele juridice intre vii avand ca obiect terenul, contractul de societati comerciale, casatoria, recunoasterea unui capital.

Forma ca cerinta de validitate are urmatoarele caracteristice:

este un element constitutiv al actului juridic, in lipsa caruia acesta e lovit de nulitatea absoluta;

este exclusiva in sensul ca trebuie respectata forma anume de lege;

este compatibila numai cu manifestarea expresa a vointei, neputand fi conceputa pentru manifestarea tacita a vointei.

b) Pentru unele acte juridice legea cere forma scisa ca exceptie de la principiul consensualismului cu scopul de a putea fi dovedita operatia juridica (negotium). Neimplinirea acestei forme nu afecteaza existenta actului, dar face imposibila dovedirea lui. In acest caz conditia formei e ceruta ad probationem .

Art. 1191 alin. 1 C. civ. dispune: "Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste 250 lei, chiar si pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic sau prin semnatura privata."

Alaturi de aceasta reglementare generala gasim in Codul civil o serie de reglementari la anumite categorii de acte juridice pentru care forma scrisa este ceruta ad probationem.

c) Pentru a putea opune tertilor anumite acte juridice legea a instituit unele formalitati de publicitate ca masura de protejare a intereselor tertilor in lipsa carora actul nu le este opozabil.

Formalitatile de  publicitate se refera in principal la actele juridice imobiliare. In Romania publicitate imobiliara nu cunoaste un sistem juridic unitar deoarece in vechiul regat exista sistemul de publicitate al registrilor de transcriptiuni si inscriptiuni sau "sistemul publicitatii personale", pe cand in Transilvania si Bucovina exista sistemul cartilor funciare, numit si a publicitatii reale.

Normele de publicitate imobiliara contau in transcrierea actelor juridice translative de proprietate in registrul de transcriptiuni (care e tinut la judecatoria imobilului) si intambularea in cartea funciara a actelor privind stramutarea drepturilor reale imobiliare in Transilvania si Bucovina.

Aceste masuri au o aplicatie limitata, deoarece pentru mobile, securitatea circuitului civil este asigurata prin instituirea prezumtiei de proprietate in beneficiul posesorului de buna credinta.

In afara de publicitatea imobiliara mai amintim publicitatea constituirii gajului, modificarea cesiunii de creanta, darea de data certa.

Masurile de publicitate costituie conditiile de forma, dar ele nu afecteaza validitatea actului juridic sau admisibbilitatea unor mijloace de proba ce intervin dupa nasterea de proba a operatiei juridice. Intre parti actul produce toate efectele pentru care a fost incheiat, dar eficienta lui poate fi anihilata daca nu se realizeaza formalitatile de publicitate, de exemplu creditorul care nu inscrie ipoteca in registrul de inscriptiuni nu poate beneficia de rangul de preferinta fata de alti creditori.

Modalitatile actului juridic civil

Actele juridice pot fi pure si simple sau afectate de modalitati, adica de anumite evenimente viitoare de care depinde existenta sau executarea drepturilor sau obligatiilor din acest act.

Modalitatile sunt:

termenul;

conditia;

sarcina.

Termenul, numit si "dies" este un eveniment viitor si sigur care intarzie producerea efectelor unui act juridic sau determina stingerea efectelor unui act juridic. De regula e stabilit printr-o data calendaristica, dar el poate fi prevazut prin aratarea unei perioade de timp sau printr-o imprejurare viitoare.

Termenele pot fi clasificate astfel:

a)in raport cu efectele sale:

supensiv

extintiv

Termenul este suspensiv cand la indeplinirea lui se produc efectele actului juridic. Pana la indeplinirea drepturilor si executarea obligatiilor actului juridic este suspendata, amanata.

Termenul este extintiv cand la indeplinirea lui se sting efectele unui act juridic. Pana la indeplinirea lui se executa drepturile si obligatiile.

b)in fuctie beneficiarul temenului:

In favoarea debitorului: constituie regula, deoarece art. 1024 Cod civil prevede: "termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din intelegerea partilor sau circumstantei ca este primit in favoarea creditorului".

In favoarea creditorului: in contractul de depozit, termenul se considera in favoarea deponentului, deoarece art. 1616 Cod civil dispune: "depozitul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat chiar cand s-ar fi prevazut in contract un termen pentru restituirea lui".

In favoarea ambelor parti: intr-un cotract de asigurare.

c)in functie de izvorul sau:

conventional sau voluntar, stabilit de parti;

legal, satbilit de lege;

judiciar, acordat debitorului de instanta de judecata.

d)in functie de cunoasterea momentului implinirii sale:

cert sau precis - cand momentul implinirii este cunoscut la data incheierii actului juridic;

incert sau imprecis - cand nu se stie exact cand se va implini, desi realizarea este sigura (secerisul).

Efectele sunt diferite dupa cum suntem in prezenta termenului suspensiv sau extinsiv, dar in toate cazurile termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta lui. Potrivit art. 1022 Cod civil: "termenul se deosebeste de conditie pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amana exacutarea".

Pana la indeplinirea termenului suspensiv atat exercitiul dreptului subiectiv cat si executarea obligatiei corelative sunt suspendate. De asemenea creditorul nu poate cere plata de la debitor, dar daca debitorul executa obligatia sa inainte de termen, el face o plata valabila; aceasta inseamna ca a renuntat la beneficiul termenului.

Art. 1023 Cod civil prevede: "Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeta (restitui)". Pana la indeplinirea termenului suspensiv creditorul poate sa savarseasca acte de conservare a creantei sale, cum este infiintarea unui sechestru. Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii dreptului suspensiv.

Termenul extintiv are ca efect stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative.

Conditia este un element viitor si nesigur de care depinde existenta, nasterea sau stingerea actului juridic. Art. 1004 Cod civil prevede: "obligatia e conditionata cand perfectarea ei depinde de un eveniment viitor si necert, deci de indeplinirea sau nu a conditiei depinde de existenta actului juridic.

Clasificare:

a)din punct de vedere al posibilitatii de realizare:

cazuale - cand realizarea ei depinde de hazard, fiind independenta de vointa partilor;

mixta - cand realizarea ei depinde de vointa uneia din parti si de vointa unei terte persoane;

protestativa - cand realizarea ei depinde de vointa partilor. Este de doua feluri:

pura - cand realizarea depinde exclusiv de vointa unei parti; obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie protestativa din partea celui ce se obliga (art. 1010 Cod civil). Deci actul incheiat sub aceasta nu constituie un angajament juridic.

simpla - cand realizarea depinde de vointa uneia din parti si de un fapt exterior sau de vointa unei persoane nedeterminate.

b)in raport de efectul pe care-l produce:

suspensiva - cand pana la realizarea ei existenta drepturilor si obligatiilor este suspendata;

Realizarea ei are drept efect consolidarea actului juridic de la data incheierii lui. In cazul in care nu se realizeaza actul juridic se considera ca nu s-a incheiat.

rezolutorie - cand pana la realizarea ei dreptului si obligatiile partilor sunt considerate ca exista si se executa (iti vand imobilul meu cu conditia ca actul se va desfiinta daca voi avea copii).

In momentul cand a fost realizata actul juridic se desfiinteaza retroactiv ca si cum n-ar fi fost incheiat. In cazul in care conditia rezolutorie nu se realizeaza actul juridic se consolideaza.

Efecte. Perioada anterioara indeplinirii conditiei se numeste pendente conditione, iar cea ulterioara evenimiente conditione.

a) suspensive pendente conditione

Inainte de indeplinirea ei drepturile si obligatiile partilor se afla suspendate in existenta lor, decicreditorul nu poate sa ceara executarea obligatiei pentru ca debitorul inca nu-I datoreaza nimic. Debitorul daca plateste poate cere restituirea prestatiei, deoarece a facut o plata nedatorata.

In actele translative de drepturi reale nu are loc transmiterea bunului, astfel ca riscurile ramase in sarcina celui ce transmite (a debitorului). Prescriptia nu incepe sa curga inainte de indeplinirea conditiei suspensive, dreptul la actiune nefiind nascut.

Creditorul poate transmite dreptul sau prin acte intre vii  sau pentru cauza de moarte, dar ca drept conditional. Desi tutorul dreptului conditional nu are un drept definitiv, el poate sa execute toate actele conservatoare dreptului sau (art. 1016 Cod civil).

b) suspensive evenimente conditione

Dupa ideplinirea conditiei suspensive se considera retroactiv ca actul juridic a fost pursi simplu, deci efectul principal al conditiei suspensive este retroactivitatea.

Potrivit art.1015 Cod civil "conditia indeplinita are efect din ziua in acre angajamentul s-a contractat, deci actul juridic produce efecte pentru trecut, deci plata facuta anticipat de debitor ramane valabila, deci ea nu poate fi considerata nedatorata din moment ce s-a realizat conditia.

Transmisiunile de drepturi reale facuta de tutore dreptului conditionat se consolideaza din momentul indeplinirii conditiei. In cazul in care conditia suspensiva nu se indeplineste, partile se gasesc in situatia anterioara incheierii actului, prestatiile executate trebuind restituite, iar garantiile constituite, desfiintate.

c) rezolutorie pendente conditione

Inainte de indeplinirea ei actul juridic se comporta ca un act pur si simplu, neafectat de modalitati. Creditorul are dreptul sa ceara debitorului sa-si indeplineasca prestatia, debitorul sub conditie rezolutorie suporta riscul primirii bunului, deoarece a dobandit valid proprietatea lui. Dreptul sub conditie rezolutorie se poate transmite, deoarece actul juridic se infatiseaza ca un act pur si simplu.

d) rezollutorie evenimente conditione

Daca s-a indeplinit conditia rezolutorie, efectul principal produs este desfiintarea retroactiva a actului juridic, partile fiind datoare sa-si restituie prestatiile.

Art. 1019 alin. 2 Cod civil prevede: "conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor sa restituie ceea ce a primit in caz de indeplinire a evenimentuluiprevazut prin conditie". Daca conditia rezolutiei nu s-a realizat are loc consolidarea retroactiva a actului juridic.

Sarcina este o obligatie de a da, de a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificantului in actele cu titlu gratuit liberalitatii.

Clasificare:

In doctrina in functie de persoana beneficiarului:

sarcina in favoarea dispunatorului;

sarcina in favoarea gratificantului;

sarcina in favoareaunei terte persoane.

Se mai disting intre:

sarcina posibila, licita, morala;

sarcina imposibila, ilicita, imorala.

Efecte. Nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil care o contine; ea afecteaza eficacitatea actului juridic, in sensul ca in caz de neimplinire a ei constituie motiv de revocare a actului. Deoarece sarcina confera actului gratuit caracter silanagmatic proparte, neexistarea ei da dreptul la optiune intre care rezolutiunea pentru neexcutare sau obligarea debitorului la executarea indatoririi ce-i revine.