In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element, de natura psihologica - falsa reprezentare a realitatii - de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale.
DOLUL SAU VICLENIA
Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant
care consta in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a determina sa incheie un act juridic. In esenta, deci, dolul este o eroare provocata (iar nu spontana, ca eroarea propriu-zisa).
Avand originea in dreptul privat roman - unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) - dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre :
dolul principal (dolus dans causam contractui), care
este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si
dolul incident (dolus incidens), numit si incidental ori
secundar, care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a prestatiei, daca e cazul).
Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente :
un element obiectiv, material, constand in utilizarea de
mijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in eroare;
un element subiectiv, intentional, constand in intentia
de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.
Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, conditiile :
- sa fie determinat pentru incheierea actului juridic;
- sa provina de la cealalta parte.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple.
VIOLENTA
Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in
amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre :
violenta fizica - vis - existenta atunci cand
amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei;
violenta morala - metus - existenta atunci cand
amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.
Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre :
amenintarea legitima, justa cu un rau, care nu este
viciu de consimtamant (spre exemplu, creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si
amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau; numai
aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare.
