Analiza calificarii fortei de munca

ANALIZA CALIFICARII FORTEI DE MUNCA

Forta de munca (resursa umana) se analizeaza in dinamica atat din punct de vedere al volumului, din punct de vedere structural, dar si din punct de vedere al calificarii acesteia.

Analiza personalului din punct de vedere calitativ are in vedere urmatoarele obiective :

a) - analiza structurala a personalului pe grade de pregatire profesionala;

b) - analiza structurala a muncitorilor pe categorii de calificare.

Indicatorii specifici analizei calitative a fortei de munca sunt :

1) - Coeficientul mediu de calificare :

, unde:

Ni = numarul de muncitori pe categorii de calificare

Ki = categoria de calificare

In cazul muncitorilor, aceste categorii variaza de la 1 la 7.

2) - Coeficientul mediu de complexitate a lucratorilor ():

, unde:

Vli = volumul de lucrari: exprimat in zile/om, ore/om, norme/om;

Ki = categoria de complexitate a lucrarii (de la 1 la 7).

Analiza calificarii fortei de munca trebuie aprofundata prin compararea coeficientului mediu al calificarii () cu coeficientul mediu al complexitatii lucrarilor respective ().

Se pot intalni urmatoarele situatii :

a)

Existenta unei asemenea relatii pune in evidenta faptul ca intreprinderea are un personal muncitor mult mai calificat decat necesita volumul de activitate al intreprinderii. Aceasta inseamna ca pentru lucrari de o complexitate mai redusa, se foloseste un personal mult mai calificat decat ar fi necesar.

Deci efortul facut cu angajarea si calificarea personalului nu se justifica, ceea ce inseamna ca resursa de munca din intreprindere nu este suficient de bine valorificata (utilizata).

b)   

Existenta unei asemenea relatii scoate in evidenta faptul ca pentru lucrari ce necesita o anumita pregatire este folosita forta de munca mai putin calificata. Aceasta ar putea sa insemne lucrari de proasta calitate, cu implicatii asupra indicatorilor financiari fundamentali. Nu inseamna ca forta de munca este utilizata eficient.

c)

Este situatia ideala, ceea ce inseamna ca resursa umana este folosita la intreaga capacitate si calificare a ei.

Asemenea corelatii se analizeaza in dinamica pentru a pune in evidenta tendinta.

EXEMPLU - Pentru exemplificare sa consideram repartizarea muncitorilor pe categorii de calificare si a lucratorilor pe categorii de incadrare, la nivelul unei intreprinderi, conform datelor prezentate in tabelul urmator :

CONCLUZII :

Din datele prezentate, se constata ca ponderea mai mare a muncitorilor revine categoriei 3 de calificare (25,4%). Volumul lucrarilor dupa gradul de complexitate are ponderea cea mai mare pentru categoria a doua (32,6%). Tinand cont de acest lucru, precum si de abaterile inregistrate la fiecare categorie, se poate observa ca valoarea coeficientului mediu de calificare a fortei de munca este mai mare decat valoarea coeficientului mediu de complexitate a lucrarilor executate (2,738 >

Asadar, putem spune ca lucrari de categorii inferioare sunt executate de muncitori cu calificare superioara (muncitorii din categoriile 4, 5 si 6 executa lucrari de categoriile 1, 2 si 3, fiind utilizati sub nivelul lor de pregatire profesionala). Consecintele unei asemenea situatii sunt :

1-utilizarea insuficienta a capacitatii profesionale, a gradului de calificare a fortei de munca;

2-cresterea nerationala a costului produselor, intrucat conform codului muncii forta de munca trebuie platita in raport cu calificarea sa;

3-cresterea cheltuielilor cu salariile, precum si a celorlalte datorii catre stat calculate ca procent din fondul de salarii sunt o consecinta a necorelarii calificarii fortei de munca cu gradul de complexitate a lucrarilor;

4-se poate crea si o mentalitate paguboasa din punct de vedere al scaderii interesului privind cresterea calificarii in conditiile in care muncitorul este pus sa lucreze sub nivelul pregatirii sale.