Analiza echilibrului financiar

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Realizarea consecventa a obiectivului major al unei intreprinderi, adica maximizarea valorii sale patrimoniale, poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a unui echilibru financiar.

Echilibrul financiar, intr-o forma simplificata, este definit de egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen scurt si lung. Echilibrul financiar este format din mai multe echilibre partiale, si anume:

Echilibrul functional care vizeaza corelatia dintre fondul de rulment si nevoia (necesarul) de fond de rulment. Un fond de rulment peste necesar, asigura un excedent de trezorerie cu consecinte favorabile asupra echilibrului financiar al inteprinderii.

Echilibrul raportului creante - obligatii poate fi asigurat printr-o viteza de rotatie superioara a creantelor in comparatie cu cu cea a obligatiilor, creand in acest fel un surplus temporar de lichiditati.

Echilibrul lichiditatii financiare constituie o componenta a echilibrului financiar, generand in permanenta fluxuri monetare pentru achitarea obligatiilor scadente ale entitatii.

Echilibrul solvabilitatii financiare inseamna diminuarea in permanenta a gradului de indatorare a intreprinderii si finantarea afacerii din surse proprii.

Echilibrul venituri-cheltuieli exprima eficienta intregii activitati prin profitul obtinut si asigura mentinerea intreprinderii in afaceri.

Echilibrul monetar se asigura printr-un excedent permanent de disponibilitati banesti care permite derularea normala a afacerii.

Din cele prezentate, observam ca nu este suficienta egalitatea pentru a caracteriza starea de echilibru. In unele situatii (si este cazul majoritatii situatiilor prezentate), starea de echilibru trebuie marcata printr-o inegalitate, ca de exemplu: Venituri >Cheltuieli, iar diferenta o reprezinta profitul ca rezultat al unei afaceri. Inegalitatea Fond de rulment net >Nevoia de fond de rulment atesta o stare de echilibru, intrucat o valoare mai mare a fondului de rulment net fata de nevoia de fond de rulment asigura existenta disponibilitatilor care mentin capacitatea de plata a entitatii.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii financiare

Lichiditatea si solvabilitatea financiara exprima capacitatea unei entitati de a face fata platilor scadente. Daca lichiditatea financiara reflecta capacitatea entitatii economice de a face fata datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea financiara vizeaza coordonatele medii si lungi ale platii acesteia.

In legatura cu LICHIDITATEA FINANCIARA exista mai multe opinii in literatura de specialitate:

lichiditatea financiara este o componenta a diagnosticului financiar

lichiditatea financiara este forma a capacitatii de plata

lichiditatea financiara este o stare partiala a a echilibrului pe termen scurt a unei intreprinderi, de obicei durata exercitiului financiar

lichiditatea financiara arata capacitatea entitatii de a-si acoperi datoriile curente din activele curente.

Starea de lichiditate financiara depinde de urmatorii factori:

de raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor pe termen scurt. Cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza, iar timpul intre doua plati succesive se mareste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate

o trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate financiara

o amortizare accelerata a activelor corporale disponibilizeaza resurse financiare necesare platii obligatiilor scadente

cresterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursa reala de lichiditati

starea de profitabilitate reala (faptica) este componenta de baza a lichiditatii financiare

Conform reglementarilor in vigoare (OMFP nr. 3055/29.10.2009), exista urmatorii indicatori ai lichiditatii, reflectati in Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari" (primii doi indicatori):

Lichiditatea generala (curenta) (LG)

Lichiditatea intermediara (imediata, test acid) (LI)

Lichiditatea efectiva (LE)

1. Lichiditatea generala (curenta) (LG) reflecta capacitatea activelor curente de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente ale entitatii (a se vedea Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari").

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

- in forma absoluta

- in forma relativa

unde : =AC + CAV ,    AC = STOCURI + CREANTE + TREZORERIA

AC - ACTIVE CIRCULANTE

CAV - CHELTUIELI IN AVANS 

= DTS + Vav_<1an

DTS = SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT) + DATORII COMERCIALE + EFECTE DE COMERT DE PLATIT+ AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR + DATORII FISCALE+ ALTE DATORII

Vav_<1an - VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (Ct. 472) (din Bilant, randul 63, din cadrul grupei I "Venituri in avans", si anume: Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an)

Optimul pentru R_LG se situeaza in jurul valorii de 200% (cf. OMFP 3055/2009. A se vedea Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari").

De cele mai multe ori se considera ca rata lichiditatii generale (curente) reflecta o situatie buna daca are valori cuprinse intre [120% - 200%], limita minima a sa fiind de 100%. Apropierea de aceasta valoare arata ca situatia entitatii este delicata deoarece exista o corespondenta deplina intre activele curente si resursele corespunzatoare si orice intarziere in incasarea creantelor conduce la imposibilitatea acoperirii obligatiilor curente.

In cazul unei rate a lichiditatii curente sub 100%, situatia devine riscanta deoarece intreprinderile sunt in situatia de a inregistra plati restante cu influenta nefavorabila asupra fluxurilor lor monetare. In acest caz, remedierea situatiei se poate realiza prin reducerea nivelului stocurilor fara a afecta continuitatea productiei, sau prin reducerea termenului de incasare a creantelor.

Daca rata lichiditatii generale (curente) are valori mai mari de de 120%, aceasta inseamna ca situatia lor este buna, deoarece cel putin pe termen scurt, datorita activelor curente mai mari decat obligatiile curente, acestea au capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. In acest caz, aparitia unor evenimente neprevazute in miscarea activelor circulante sau in deteriorarea valorii acestora este acoperita din diferenta dintre activele curente si datoriile curente.

De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca o rata a lichiditatii curente mai mare de 200%-250% nu inseamna intotdeauna o activitate eficienta deoarece marimea acestei rate e influentata de marimea stocurilor care de multe ori se caracterizeaza printr-un nivel redus al lichiditatii (stocuri cu miscare lenta sau fara miscare, stocuri degradate sau greu vandabile etc.).

2. Lichiditatea intermediara (imediata, test acid) (LI) evidentiaza capacitatea activelor curente, altele decat stocurile (S) de a participa la finantarea datoriilor curente ale intreprinderii (a se vedea Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari").

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

- in forma absoluta

- in forma relativa

Intervalul de siguranta pentru R_LI este [50%-100%→150%].

Depasirea nivelului optim poate reflecta o gestionare ineficienta fie a creantelor (dificultati in ceea ce priveste incasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici eficiente de plasamente).

3. Lichiditatea efectiva (LE) masoara gradul in care trezoreria acopera platile scadente ale emtitatii.

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

- in forma absoluta

- in forma relativa

Valoarea optima a acestei rate este cuprinsa intre [40% - 60%]. In prezent aceasta rata poate evolua si sub acest nivel, cu mentiunea faptului ca riscul pe care si-l asuma creditorii intreprinderii este mai mare decat riscul pe care si-l asuma proprietarii.

O alta rata care caracterizeaza capacitatea entitatii de a onora prompt datoriile tinind cont numai de disponibilitatile existene este:

Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este cuprinsa in intervalul [20% - 30%].

O valoare mai ridicata a acestei rate nu constituie o garantie ca intreprinderea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt, daca celelalte elemente ale activului curent au un grad redus de lichiditate.

Un nivel scazut al acestei rate poate asigura mentinerea echilibrului financiar daca intreprinderea detine stocuri, creante sau investitii pe termen scurt usor transformabile in lichiditati, in concordanta cu exigibilitatea datoriilor curente.

Analiza ratei lichiditatii efective ( mai ales a doua rata) trebuie efectuata cu rezerve deoarece:

disponibilititile se modifica semnificativ, in perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre incasari si plati;

incasarile substantiale, dintr-o anumita perioada nu reprezinta neaparat un indiciu de echilibru financiar, ci pot fi cauzate de incasari lente in perioada imediat precedenta;

nivelul relativ scazut poate fi interpretat nu numai ca un semnal al dificultatilor intampinate in recuperarea creantelor, dar si ca o politica de gestiune stricta a disponibilitatilor.

In activitatea practica nivelele optime ale indicatorilor de lichiditate pot fi considerate orientative si in consecinta modiificate corespunzator daca se iau in considerare si alti factori precum:

conditiile concrete de desfasurare a activitatii de exploatare a fiecarei intreprinderi cand detinerea de active de natura stocurilor, creantelor si a plasamentelor usor mobilizabile permite transformarea lor rapida in lichiditati;

abilitatea de negociere cu clientii si furnizorii pentru obtinerea unor durate de incasare a creantelor mai mici decat durata de plata a datoriilor pe termen scurt;

utilizarea eficienta a resurselor materiale prin realizarea unor viteze de rotatie a acestora (ca nr. de rotatii) mai mare decat nivelul mediu al ramurii;

Indicatorii de lichiditate caracterizeaza calitatea activitatii economico-financiare care scade atunci cand mijloacele banesti sunt avansate in elemente de active circulante cu o rotatie incetinita sau intrerupta (marfuri greu vandabile, clienti neincasati al timp, materii prime degradate).

Gradul de lichiditate a elementelor de active circulante are o influenta directa asupra echilibrului financiar. Cu cat nivelul lichiditatii este mai mic sau inregistreaza o tendinta de scadere, influenta se transmite direct asupra necesarului de fond de rulment care va inregistra valori crescatoare. In ultima instanta, deprecierea gradului de lichiditate va influenta structura utilizarilor temporare si implicit echilibrul entitatiii pe termen scurt.

SOLVABILITATEA FINANCIARA reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a rambursa la scadenta ratele si dobanzile aferente creditelor angajate fata de banci, pe termen mediu si lung. Solvabilitatea financiara este specifica mai multor circuite financiare derulate pe parcursul mai multor exercitii financiare.

Indicatorul prin care se poate reflecta starea de solvabilitate financiara este Solvabilitatea financiara generala (SG). Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

- in forma absoluta

- in forma relativa

unde:   - reprezinta activul bilantier recalculat (adica activul total ramas dupa ce s-a facut fata datoriilor curente, sau echivalentul grupei F "Active totale minus datorii curente", din bilant)

= Activul imobilizat (AI) + Activul circulant (AC) + Cheltuieli in avans (CAV) - Datorii pe termen scurt (DTS) - Venituri inregistrate in avans de natura Sumelor de reluat intr-o perioada de pana la un an (Vav_<1an

Adica: = AI + AC+ CAV - (DTS + Vav_<1an) = AI + (AC + CAV) - (DTS + Vav_<1an) =

= AI +-= AI + LG

LG - reprezinta lichiditatea financiara in forma absoluta

RC - reprezinta ratele curente si dobanda aferenta creditelor bancare pe termen mediu si lung

Intervalul de siguranta pentru R_SG este R_SG >180%.

Din acest indicator general se desprind alti doi indicatori, si anume: Solvabilitatea pe termen mediu (SM) si Solvabilitatea pe termen lung (SL).

Solvabilitatea financiara pe termen mediu (SM)

- in forma absoluta

- in forma relativa

unde: RCM - reprezinta ratele curente si dobanda aferente creditelor bancare pe termen mediu (scadenta intre 1-5 ani)

Solvabilitatea financiara pe termen lung (SL)

- in forma absoluta

- in forma relativa

unde: - reprezinta activul bilantier ramas dupa ce s-a facut fata platilor pe termen scurt () si termen mediu (RCM)

= AI + LG - RCM

RCL - reprezinta ratele curente si dobanda aferente creditelor bancare pe termen lung (scadenta intre 5-25 ani).

Unii analisti britanici, sunt de parere ca starea de solvabilitate este pusa in evidenta si prin intermediul ratelor de dependenta financiara (The debt equity ratio; The debt to the dept plus equity ratio).

unde:   CBS - reprezinta creditele bancare pe termen scurt

CBTL - reprezinta creditele bancare pe termen mediu si lung

TR - reprezinta trezoreria

Intervalul de siguranta financiara pentru acest indicator este cuprins intre [0% - 50%]. O varianta a indicatorului ratei dependentei financiare este rata dependentei financiare in raport cu totalul finantarii afacerii, adica:

Starea de solvabilitate financiara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul ratei parghiei financiare (Financial Leverage Ratio) calculata fie ca raport intre totalul datoriilor (DT) si totalul activelor (AT), fie ca un raport intre totalul datoriilor si capitalurile proprii (CPR):

sau

Indicatorul evidentiaza in ce masura resursele economice ale entitatii s-au procurat din capitalul strain.

Solvabilitatea financiara a intreprinderii este evidentiata si de indicatorul grad de acoperire a dobanzii (Times Interest Earned Ratio), care se determina ca un raport intre profitul net inainte de plata taxelor si a dobanzilor (Earning Before Interest and Taxes) si totalul dobanzilor achitate, adica:

unde:    RNE - reprezinta rezultatul net al exercitiului , IP - reprezinta impozitul pe profit CHD - reprezinta cheltuieli cu dobanzile, EBIT - reprezinta profitul net inainte de plata taxelor si a dobanzilor