Analiza rentabilitatii - aplicatie

ANALIZA RENTABILITATII - APLICATIE

Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezinta astfel:

Tabel nr. 14

Studiu de caz

Se cunosc urmatoarele date:

Tabel nr. 15 - mii lei

Se cere:

sa se analizeze din punct de vedere structural rezultatul exercitiului;

2. sa se intocmeasca tabloul soldurilor intermediare de gestiune, sa se calculeze indicii de crestere si sa se comenteze evolutia indicatorilor.

Din tabelul nr. 15 se constata urmatoarele:

- rezultatul exercitiului a scazut de la 4107 mii lei in anul "n-2" la 1477 mii lei in anul "n", respectiv cu 64,04%;

- rezultatul financiar a inregistrat o scadere semnificativa de 97,57%, si anume de la 3212 mii lei in anul "n-2" la 78 mii lei in anul "n", scadere justificata de diminuarea activitatii si de ritmul de scadere al cheltuielilor ce a devansat scaderea veniturilor;

- rezultatul exploatarii a inregistrat o crestere majora de la 895 mii lei in anul "n-2" la 1399 mii lei in anul "n", respectiv 56,31%.

2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG )

±Δ = n - (n-1)

= (n / n-1)*100

In urma analizei SIG se constata urmatoarele:

- Scaderea valorii adaugate (VA) de la 208258 mii lei in anul "n-2" la 13553 lei in anul "n", si anume cu 93,49%. Ca urmare a diminuarii valorii adaugate, care a stat la baza calcului SIG, toate rezultatele au inregistrat o traiectorie descendenta, astfel:

- EBE a scazut cu 91,99%, ca urmare a diminuarii mai lente a cheltuielilor cu personalul si altor impozite si taxe (fara impozitul pe profit).

- Rezultatul exploatarii a scazut in anul "n" fata de de anul "n-2" cu 81,01% si anume de la 7368 mii lei in anul "n-2" la 1399 mii lei in anul "n".

- Rezultatul financiar s-a diminuat in anul "n" fata de anul "n-2" cu 3134 mii lei, respectiv cu 97,57%;

- Pe fondul scaderii rezultatului exploatarii, rezultatul curent s-a micsorat in anul "n" fata de anul "n-2" cu aproximativ 86,04%.

- Rezultatul exercitiului a crescut in anul "n" fata de anul"n-2" de la o valoare negativa de - 1695 mii lei la o valoare de 867 mii lei in anul "n".

Analiza factoriala a rezultatului exploatarii

Tabel nr. 16 - mii lei

t = T / Ns, wh = Qe / T, pre = Rexpl / Vexpl

Se cere sa se analizeze din punct de vedere factorial rezultatul exploatarii.

Chexpl

Rexpl = Vexpl 1 - = Vexpl * pre

Vexpl

Vexpl = Ns * t * wh

Rexpl Rexpl1 - Rexp0 1399 - 161 = - 5969 mii lei

a) Influenta modificarii Veniturilor din exploatare (Vexpl)

Rexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 - Vexpl0) * pre0

Rexpl (Vexpl ) = (23088 - 410867) * 0,0018

Rexpl (Vexpl ) = - 698,00 mii lei

a¹)Influenta modificarii fondului total de timp de munca:

ΔRexpl(T) = (T1 - T0) * wh0 * pre0

ΔRexpl(T) = (80760 - 95200) *

ΔRexpl(T) = - 108,17 mii lei

1) Influenta modificarii numarului mediu de salariati:

ΔRexpl(Ns) = (Ns1 - Ns0) * t0 * wh0 * pre0

ΔRexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 *

ΔRexpl(Ns) = - 40,75 mii lei

2) Influenta modificarii timpului mediu pe salariat:

ΔRexpl(t) = Ns1 * (t1 - t0) * wh0 * pre0

ΔRexpl(t

ΔRexpl(t) = - 67,49 mii lei

a²) Influenta productiei medii orare:

ΔRexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 - wh0) * pre0

ΔRexpl(wh

ΔRexpl(wh) = - 563,95 mii lei

b) Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

ΔRexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 - pre0)

ΔRexpl(pre

ΔRexpl(pre) = + 1355,27 mii lei

Concluzii:

Se constata ca rezultatul exploatarii a scazut in anul "n" fata de anul "n-2" cu 5969 mii lei.

Singurul care a avut un impact pozitiv la scaderea rezultatului exploatarii a fost profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare care l-a majorat cu 1355,27 mii lei.

Scaderea fondului total de timp de munca de la 95200 mii lei la 80760 mii lei a influentat negativ rezultatul exploatarii, acesta modificandu-se cu 22,50 mii lei.

De asemenea diminuarea numarului mediu de salariati precum si scaderea timpului mediu pe salariati a generat o micsorare a rezultatului exploatarii cu 40,75 mii lei, respectiv cu 67,49 mii lei.

Si productivitatea medie orara a scazut cu 563,95 mii lei influentand negativ rezultatul exploatarii.

Toate aceste diminuari se datoreaza scaderii veniturilor din exploatare care au inregistrat o valoare negativa de 698,00 mii lei.

Se recomanda schimbarea politicii privind resursele umane si adaptarea situatiei economice a firmei la conditiile de criza ( renuntarea la cheltuieli inutile, somaj tehnic).

Analiza rentabilitatii prin metoda ratelor

Se cunosc urmatoarele date:

Tabel nr. 17 - mii lei

Se cere:

• sa se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea economica a activului;
• sa se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea financiara a capitalului propriu.

a) Analiza factoriala a rentabilitatii economice a activului:

VT Pr

Re =  * * 100

AT VT

ΔRe = Re1 - Re0 = 2,86 - 0,52 = + 2,34%

VT1 Pr1 23448 1477

Re1 =   * * 100 = * * 100

AT1 VT1 51545 23448

Re1 = 2,86%

VT0 Pr0 476441 4107

Re0 = * * 100 = * * 100

AT0 VT0 784064 476441

Re0 = 0,52%

1) Influenta vitezei de rotatie a activului:

VT VT1 VT0 Pr0

ΔRe = - * * 100

AT AT1 AT0 VT0

VT 23448 476441 4107

ΔRe = - * * 100

AT 51545 784064 476441

VT

ΔRe = - 0,13%

AT

2) Influenta rentabilitatii veniturilor:

Pr VT1 Pr1 Pr0

ΔRe = * - * 100

VT AT1 VT1 VT0

Pr

ΔRe = + 2, 47%

VT

Concluzii:

Din analiza factoriala se observa ca rata rentabilitatii economice a activului, care este independenta de gradul de incadrare, politica fiscala de impozitare a profitului precum si de elementele extraordinare, a crescut in anul "n" fata de anul "n-2" cu 2,34 mii lei. Acest fapt se datoreaza rentabilitatii veniturilor care a majorat aceasta rata cu 2,47%. Viteza de rotatie a activului a influentat-o negativ, determinand o scadere cu 0,13%.

In aceste conditii se impune o analiza a structurii activului in vederea depistarii elementelor ce au contribuit la incetinirea vitezei de rotatie. Acestea ar putea fi:

- cresterea creantelor;

- cresterea stocurilor de productie neterminata;

b) Analiza factoriala a rentabilitatii financiara a capitalului propriu:

VT AT Pn

Rf = * * * 100

AT Kp VT

ΔRf = Rf1 - Rf0 = 1,91 + 0,22 = + 2,13%

VT1 AT1 Pn1

Rf1 = * * * 100

AT1 Kp1 VT1

23448 51545 867

Rf1 = * * * 100

51545 45203 23448

Rf1 = + 1,91%

VT0 AT0 Pn0

Rf0 = * * * 100

AT0 Kp0 VT0

476441 784064 -1695

Rf0 = * * * 100

784064 762357 476441

Rf0 = - 0,22%

1) Influenta vitezei de rotatie a activului:

VT VT1 VT0 AT0 Pn0

ΔRf = - * * * 100

AT AT1 AT0 Kp0 VT0

VT 23448 476441 784064 -1695

ΔRf = - * * * 100

AT 51545 784064 762357 476441

VT

ΔRf = 0,056%

AT

2) Influenta vitezei de rotatie a capitalului propriu:

AT VT1 AT1 AT0 Pn0

ΔRf = * - * * 100

Kp AT1 Kp1 Kp0 VT0

AT 23448 51545 784064 -1695

ΔRf = * - * * 100

Kp 51545 45203 762357 476441

AT

ΔRf = - 0,018%

Kp

3)Influenta vitezei de rotatie a profitului net:

Pn VT0 AT0 Pn1 Pn0

ΔRf = * * - * 100

VT AT0 Kp0 VT1 VT0

Pn 476441 139872 867 -302

ΔRf = * * - * 100

VT 139872 135998 23448 84994

Pn

ΔRf = +2,53%

VT

Concluzii:

In analiza factoriala a rezultat o majorare a capitalului propriu cu 2,13% datorita influentei pozitive a rentabilitatii nete a veniturilor totale care a crescut cu 2,86%. Desi viteza de rotatie a activului si viteza de rotatie a profitului net au avut valori pozitive, viteza de rotatie a capitalului propriu a influentat negativ rentabilitatea financiara.

Se recomanda o analiza atenta a cheltuielilor firmei in vederea eficientizarii acesteia. De asemenea, trebuie sa se acorde o atentie deosebita la cheltuielile cu salariile si la strategiile de relansare a ofertei pe piata.