Analiza tehnica a pietei de capital

ANALIZA TEHNICA A PIETEI DE CAPITAL

Analiza tehnica este procesul de studiere a istoriei cursului valorilor mobiliare, intr-un efort de a determina cursuri probabile viitoare [SS 90]. Specialistii, in analiza tehnica, pornesc de la premisa ca fortele cererii si ofertei sunt reflectate de preturile si volumele titlurilor tranzactionate. Prin examinarea aceste structuri, ei pot realiza previziuni cu privire la sensul si valoarea evolutiilor viitoare a cursurilor valorilor mobiliare.

In sensul cel mai restrans al analizei tehnice, se considera ca fluctuatiile pretului reflecta forte si influente atat rationale cat si emotionale. Miscarile pretului, oricare ar fi factorii care le determina, odata aparute, vor persista inca o perioada de timp, putand fi astfel detectate. CC ]

Activitatea tehnicianului se orienteaza in doua directii: sa identifice tendinta si sa determine sfarsitul trend-ului, momentul cand preturile incep sa evolueze in directia opusa acestuia. [CC2,99]

Prin utilizarea indicatorilor de presiune specialistii in analiza tehnica obtin informatii referitoare la evolutia intregii piete prin urmatoarele trei tipuri de semnale :

indicatori care arata ce fel de investitori cumpara si vand actiuni;

indicatori care evalueaza activitatea pe piata;

indicatori care releva psihologia indivizilor.

Analiza fundamentala permite specialistului sa determine randamentul pentru o anumita perioada si riscul obtinerii beneficiului respectiv, insa numai aceste evaluari nu sunt suficiente pentru a indica daca e bine sa se cumpere sau sa se vanda un titlu. Analiza tehnica este importanta in indicarea momentului lansarii ordinului de vanzare sau cumparare - ordin fundamentat, de altfel, pe previziunile referitoare la risc si rentabilitate.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI INVESTITORILOR

Se considera ca exista cumparatori, care sunt mai inteligenti , mai informati, mai rapizi in decizii decat altii, achizitiile si vanzarile de titluri vor fi coordonate cu actiunile acestor investitori, in masura in care pot fi identificati. Daca acestia nu cumpara si prefera sa-si sporeasca pozitia de lichiditate, se va adopta o tactica similara, lucru, ce presupune, insa identificarea corecta a investitorilor inteligenti , precum si determinarea exacta a informatiilor care dezvaluie actiunile lor. S-au dezvoltat o serie de teorii care studiaza

comportamentul unor astfel de investitori, care actioneaza pe piata. Dintre aceste teorii vor fi prezentate in continuare teoria "odd-lot"-urilor, care studiaza actiunile micilor investitori, teoria investitorilor institutionali cei care gestioneaza volume mari de bani, si teoria insiderilor, comportamentul acelor investitori care fac parte din organizatia a caror titluri le tranzactioneaza. CC

1.1. Teoria "odd-lot"

Micul investitor nu cumpara de obicei mai mult de 1 0 de actiuni ale unei companii. Aceste pachete de pana la 100 de actiuni si-au gasit in literatura de specialitate, denumirea de 'odd-lot', spre deosebire de pachetele mari de actiuni numite 'round-lot'.

Cei care vand si cumpara 'odd-lot' incearca sa actioneze in modul cel mai bun pe piata in cea mai mare parte a timpului, adica sa cumpere cand piata este in scadere, respectiv sa vanda cand aceasta creste. Este de fapt ilustrarea unei reguli de aur a oricarui investitor: 'cumpara ieftin si vinde scump'. Cu toate acestea tehnicienii inclina sa creada ca micul investitor tinde sa actioneze gresit in momentele critice, de schimbare structurala a pietei. Daca se presupune ca investitorul obisnuit, 'nesofisticat', de regula, se inseala, atunci va fi avantajos sa se urmeze o strategie total opusa cu a sa. [CC2, ], [BGM,97]

Pentru a descoperi cum actioneaza micul investitor, sunt adunate statistici cu privire la tranzactiile odd-lot. Volumul acestora este cuantificat si raportat zilnic. Statisticile au in vedere numarul actiunilor cumparate, al celor vandute si al vanzarilor

_{'scurte'. Se calculeaza o rata odd-lot ca raport intre vanzarile si cumpararile de 'odd-lot'.}

Rata odd lot =

Vanzari odd lot

_{Achizitii odd lot}

Evolutia acestui indice este urmarita, de obicei, in paralel cu cea a unuia din indicii pietei. O crestere a acestui indice sugereaza ca pe piata se cumpara mai mult decat se vinde, in timp ce o scadere arata ca se vinde relativ mai mult.

De-a lungul unui ciclu al pietei asa zisii 'odd-loter'-eri vor vinde cand piata este in crestere si vor cumpara cand ea scade. In timp ce piata creste, indicele 'odd-lot' scade. In orice caz, in apropierea sau in momentul de varf al pietei, indicele incepe sa creasca pe masura ce 'odd-lot'-erii vand proportional mai putin. Volumul cumpararilor 'odd-lot' creste notabil chiar inainte de intrarea pietei in declin. In mod similar, de a lungul declinului, indicele creste. In momentul premergator cresterii pietei, volumul vanzarilor de odd-lot creste foarte mult si indicele incepe sa scada. [MC,HG, 0]

Statisticile au demonstrat, fapt mentionat in deschiderea acestui subcapitol, ca micii investitori au tendinta de a intra in panica in momentele de turbulenta ale pietei, in acest caz actiunile lor nu mai prezinta importanta pentru a se putea prognoza evolutia viitoare a pietei.

1. Lichiditatile institutionale

O alta modalitate de orientare a actiunilor investitionale este in functie de directia in care actioneaza investitorii inteligenti. Pentru aceasta este necesar sa se identifice acesti investitori si sa se gaseasca indicatorii obiectivi ai activitatii lor de tranzactionare. Astfel de investitorii pot fi considerati persoanele care gestioneaza portofoliile fondurilor de pensii, a fondurilor mutuale, a societatilor de investitii, etc. [ND CB,97 Ei sunt investitorii profesionisti, meseria" lor este aceea de a creste valoarea disponibilitatilor date spre gestionare.

Fondurile mutuale, de exemplu, raporteaza lichiditatile in fiecare luna, indicatorii de structura a portofoliului lor se modifica la fiecare raportare. Actionandu-se dupa acest model, evolutia pietei se poate interpreta in corelatie cu structura portofoliului fondurilor mutuale; in momentul in care lichiditatile detin o pondere mare inseamna ca ei estimeaza ca piata este in scadere, dimpotriva atunci cand lichiditatile detinute sunt mici acest lucru semnifica faptul ca piata este in crestere.

Ca si in cazul comportamentelor micilor investitori si comportamentul investitorilor institutionali este un comportament subiectiv. Acesta se bazeaza pe analize si previziuni proprii, insa se considera ca ei detin mai multe informatii, au o imagine de ansamblu mai buna asupra pietei, cunostinte, abilitati si experienta in gestionare a banilor si a titlurilor mobiliare, decat alti investitori, din acest motiv investitorii institutionali sunt considerati ca fiind "investitorii inteligenti" de pe piata.

1.3. Insiderii

Managerii portofoliilor pot fi "inteligenti", dar in mod sigur cel mai inteligent investitor dintre toti ar trebui sa fie un insider", cineva care lucreaza in compania respectiva, cineva care afla de la sursa ce planuieste compania sa faca in viitor. Se poate tranzactiona dupa modelul insiderilor: daca ei cumpara, se va cumpara si se va vinde daca

ei vand. O carenta a sistemului este faptul ca informatia referitoare la activitatea acestui tip de investitor poate avea vechime de cateva luni in momentul dezvaluirii ei.

O alta situatie poate fi aceea in care insiderii cumpara si vand in acelasi timp, in acest caz vor fi analizate comportamentele care influenteaza semnificativ piata si care se bazeaza pe informatii certe ale viitorului companiei.

Indicatorii care surprind comportamentele anumitor categorii de investitori sunt de natura calitativa, si relativ greu de determinat, de aceea ei se coreleaza si cu alte grupe de indicatori cum ar fi cei care monitorizeaza activitatea pietei.

INDICATORI CARE EVALUEAZA ACTIVITATEA PE PIATA DE CAPITAL

Odata cu incercarea de a identifica grupurile de vanzatori si cumparatori, multi tehnicieni arata ca este importanta masurarea presiunilor de cumparare si vanzare pentru intreg ansamblu al pietei. In acest scop sunt folosite mai multe metode: teoria Dow, volumul de echilibru si pretul tranzactiei (OBV,PVT), indicele crestere / descrestere (AD- R), indicele de amplitudine (NH/NL), inchiderea ponderata (Weighted Close), metoda mediilor mobile (MACD - Mobile average convergence/ divergence) sau oscilatorul stocastic. [OF RP,99 , [CC2,99], [EI,VD,01]

In continuare se vor prezenta pe scurt doar cateva dintre aceste metode si anume: teoria Dow, metoda mediilor mobile (MACD - Mobile average convergence/ divergence) si oscilatorul stocastic.

1. Teoria Dow

Unul din instrumentele utilizate de analistii tehnici pentru a masura cererea si oferta si pentru a previziona pretul actiunilor este teoria lui Dow. Aceasta teorie, fundamentata de Charles Dow la inceputul secolului, este probabil cea mai veche abordare tehnica, formala, a pietei. Ea este utilizata pentru a indica modificarile de pret si de tendinta atat pentru piata in ansamblu ei cat si pentru titluri individuale.

Descoperirea rasturnarilor de tendinta ale indicilor bursieri s-au realizat prin analiza graficului, in care se prezinta cursurile de deschidere a celor doi indici Dow Jones: indicele actiunilor industriale si indicele actiunilor societatilor feroviare. Prin studierea evolutiei

celor 30 si respectiv 20 de titluri cuprinse in cadrul celor doi indici, s-au stabilit mai multe tipuri de fluctuatii ciclice. Aceste cicluri au fost clasificate de Dow in cicluri primare sau principale, secundare si minore. [CESA

Trend-ul primar sau principal este ciclul pe termen lung care conduce piata ascendent sau descendent, el poate acoperi o perioada de pana la patru ani. Acest tip de fluctuatie indica tendinta generala a pietei.

Tendintele secundare sau reactii intermediare se manifesta sub forma unor forte restrictive asupra trend-ului primar, cu tendinta de a corecta deviatiile de la limitele generale. Ele sunt evolutii ascendente pana se atinge o faza pe termen lung descendenta sau invers. Aceste trend-uri secundare se pot desfasura pe durata a unei saptamani sau a catorva luni.

Trend-urile minime sunt fluctuatiile zilnice sunt neglijabile, cu o valoare analitica scazuta, datorita duratei scurte si variatiei reduse in amplitudine.

Supozitia de la care pleaca teoria lui Dow este relativ simpla: o piata este in crestere ('bull market') atunci cand se ating cresteri succesive ce survin dupa corectii secundare incadrate intr-un trend ascendent, ca in figura 1. Teoria mai cere ca toate corectiile secundare descendente sa fie de mai scurta durata si amplitudine decat cele ascendente.

_{Situatia inversa va fi valabila pentru o piata in scadere ('bear market').}

_{Valoare indice de piata}

_{Fig.1 Evolutia pietei cu trend ascendent}

Timp

O piata puternica, cu o tendinta continua, fie ca este 'bull market' - in crestere sau 'bear market' - in scadere, este cea pe care ambii indicatori evolueaza in aceeasi directie. Cand mediile au tendinte opuse, piata este considerata slaba sau nehotarata.

Exista, in principal, doua critici aduse acestei teorii si anume: faptul ca fluctuatiile secundare nu sunt foarte clar determinate, iar cea de a doua, ca metoda nu face decat sa confirme evolutia pietei pe termen lung si nu sa o anticipeze. [BGM,9

Chiar mai mult, in economia moderna, exista o serie de relatii, uneori invizibile si foarte complexe destul de greu de surprins fara ajutorul unor mijloace de calcul performante. O astfel de relatie complexa exista intre fluxurile de numerar, rata dobanzilor pe termen lung si pietele de capital.

Conform teoriei Dow, daca se studiaza evolutia celor doi indicatori care stau la baza ei, in momentul in care rata inflatiei si rata dobanzilor pe teren lung scad, atunci pietele de capital ar trebui sa cunoasca perioade de crestere, datorita faptului ca celelalte forme de investitii preferate in perioadele inflationiste cum ar fi: investitii in valori imobiliare, aur, sau depozite bancare, sunt parasite in favoarea investitiilor cu randament mai ridicat - investitiile in valori mobiliare - actiuni, obligatiuni sau alte produse ale pietelor de capital. Acesta ar trebui sa fie comportamentul investitorilor - din punct de vedere teoretic, in realitate nu se intampla intotdeauna astfel. In figura se poate

_{observa ca in ultimii 60 de ani au existat multe exceptii de la regula amintita.}

Dow 0 Industrial

Dow 20 Obligatiuni

Indexul preturilor de consum

Sursa: Basics of trading_ Internet journal_2 02

_{Fig. 2 Corelatia dintre evolutia indecsilor Dow 30 si Dow 0 pentru NYSE si rata inflatiei}

Din grafic se poate observa ca au existat de-a lungul timpului multe perioade in care practica a contrazis teoria. Fapt ce se datoreaza conexiunilor complexe care exista in cadrul economiilor moderne, relatii greu de observat si foarte greu de previzionat fara ajutorul unor modele economico - matematice complexe. Calculatoarele pot fi antrenate si invatate sa detecteze astfel de situatii exceptionale, decizia si actiunea apartine insa tot factorului uman, specialistului, investitorului, el va hotari, pe baza informatiilor pe care le detine, daca va cumpara sau va vinde.

Metoda mediilor mobile de convergenta - divergenta

Metoda mediilor mobile de convergenta - divergenta este unul dintre cei mai importanti indicatori de moment si se calculeaza conform formulei:

MMCD Mavg 1 ) Mavg 2 )

unde MMCD - medie mobila a raportului de convergenta divergenta; Mavg(12) - media mobila exponentiala cu perioada de 12 zile; Mavg(26) - media mobila exponentiala cu perioada de 26 zile.

Acest indicator este un oscilator, ce arata relatia dintre cele doua medii mobile; pentru a-l putea analiza se mai calculeaza un indicator suplimentar numit trigger , determinat ca o medie mobila exponentiala cu perioada de noua zile.

Semnale de cumparare sunt generate cand oscilatorul MMCD creste deasupra trigger-ului, iar semnalele de vanzare sunt in momentul in care MACD scade sub trigger (fig.3). S-au reprezentata grafic MMCD si cursul bursier pentru Whirlpool in anul 20 1. Sagetile orientate in sus reprezinta un semnal de cumparare si apar in momentul in care MMCD depaseste trigger-ul, iar sagetile orientate in jos reprezinta semnale de vanzare si au fost trasate in momentul in care MMCD a fost depasit de trigger, unde trigger ul este

_{reprezentat prin linia punctata din cadranul superior - MMCD (fig. 3).}

Sursa: NYSE Bulletin

_{Fig 3. Evolutia actiunilor Whirpool si graficul determinat pe baza mediilor mobile}

Atunci cand se produce o miscare puternica a pretului, ca de exemplu in octombrie sau la inceputul lui februarie, indicatorul da semnale puternice si inainte de miscarea preturilor, dar pentru oscilatii mici ale pretului, ca la mijlocul lunii noiembrie, acest indicator nu a fost util. [BGM 7], [CC 99]

Una din cele mai aspre critici aduse acestui indicator este ca el furnizeaza adesea semnale false sau intarziate asupra pietei, aceasta deficienta provine din faptul ca el este determinat pe baza datelor istorice, din trecut este de fapt un post calcul, astfel investitorii care se bazeaza pe analiza tehnica pierd foarte multe oportunitati de investitii intre aparitia semnalelor de vanzare sau cumparare.

3. Oscilatorul stocastic

Oscilatorul stocastic compara relatia dintre pretul de inchidere al unei actiuni cu plaja de variatie a pretului pentru o perioada de timp.

Indicatorul stocastic se traseaza cu ajutorul a doua linii. Linia principala este denumita C, a doua linie, numita %M, este o medie mobila a %C.

Formula oscilatorului stocastic cuprinde patru variabile si anume :

Perioada %C - este numarul de perioade folosit in calculul stocastic;

Perioada lenta %C - aceasta variabila controleaza uniformizarea interna a variabilei

C. O valoare de 1 reprezinta un oscilator rapid, in timp ce o valoare de 3 reprezinta un oscilator lent.

Perioada %M - este numarul de perioade in functie de care se calculeaza media mobila a lui %C. Media mobila este denumita %M si se deseneaza cu o linie punctata deasupra lui %C.

Metoda M -este tipul de medie aritmetica, exponentiala, variabila sau ponderata)

folosita pentru a calcula perioada M.

_{Valoarea lui % C se obtine din urmatorul raport:}

_Inchiderea

curenta - Minimul

pretului minim in %C

perioade

₁₀₀

^{Maximul pretului maxim in %C}

perioade - Minimul pretului minim in %C

^perioade

De exemplu, pentru a calcula %C cu perioada de 10 zile se va determina, in primul rand, maximul celor mai mari preturi de tranzactionare si minimul celor mai mici preturi de tranzactionare din ultimele 10 zile. Sa presupunem ca in timpul celor 10 zile de tranzactionare cel mai mare pret maxim a fost 46 si cel mai mic pret minim a fost 3 , cu o

_{plaja de variatie de 8. Daca inchiderea curenta a fost 1, %C se calculeaza dupa formula:}