| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
ANALIZA UTILIZARII POTENTIALULUI TEHNIC
In analiza utilizarii potentialului tehnic, principalii indicatori se refera la gradul de utilizare a capacitatii de productie, calculat dupa relatia :
 
 , unde:
= gradul de utilizare a capacitatii de
productie   
Acest indicator este folosit in determinarea costului subactivitatii, respectiv a costului neutilizarii utilajelor. Semnificatia acestui indicator este acea productie maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada de timp, utilizand echipamentele (dotarea tehnica) la randamentul prevazut prin constructie si in conditii optime de exploatare.
Principalele caracteristici ale capacitatii de productie ce decurg de aici sunt .
a)-structura mijloacelor fixe;
b)-gradul de utilizare a timpului;
c)-randamentul mijloacelor fixe.
Analiza factoriala a GUCP scoate in evidenta utilizarea extensiva si utilizarea intensiva a mijloacelor fixe :
 
, unde:
Nua = numarul de utilaje active (in functiune);
Nu = numarul total de utilaje;
rl = randamentul mediu orar al utilajului;
tul = timpul mediu de lucru pe echipament;
tul / tu max = gradul de utilizare a timpului maxim disponibil;
rl / r max = raportul dintre randamentul efectiv si randamentul maxim al echipamentului de lucru;
Nua / Nu = gradul de folosire a dotarii tehnice.
Gradul de folosire (utilizare) a dotarii tehnice evidentiaza modul de utilizare extensiva a dotarii tehnice. Reducerea perioadei necesara efectuarii reparatiilor, extinderea perioadei de exploatare intre reparatii reprezinta rezerve de crestere a GUCP.
Analiza utilizarii timpului de lucru se face pe baza indicatorului gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (GUT).
 
, unde:  
tul = tipul efectiv lucrat al utilajului;
tu max = timpul maxim disponibil al utilajului.
Timpul maxim disponibil al utilajului rezulta din timpul total calendaristic din care se scad:
a) - timpul aferent opririlor legale;
b) - timpul aferent opririlor tehnologice;
c) - timpul aferent reparatiilor.
Timpul efectiv nelucrat va fi analizat pe cauze si pe termene. In general, timpul nelucrat este determinat de :
a) - lipsa de comenzi;
b) - lipsa de materiale;
c) - lipsa de forta de munca calificata;
d) - defectiuni mecanice;
e) - prelungirea timpului de reparatii.
Utilizarea timpului de lucru al utilajelor influenteaza in final, o serie de indicatori economico-financiari, cum ar fi :
a) - valoarea cifrei de afaceri;
b) - valoarea adaugata;
c) - cheltuielile cu amortizarea la 1.000 lei productie fabricata;
d) - profitul;
e) - eficienta utilizarii resurselor umane;
g) - eficienta activelor de exploatare;
h) - eficienta capitalului propriu sau a capitalului permanent .
Un alt indicator il reprezinta randamentul utilajului (ru):
 
, unde:  
Nu = numarul de utilaje;
Q = productia fizica sau valorica obtinuta.
EXEMPLU - Pentru exemplificare, consideram capacitatile de productie dintr-o intreprindere cu profil industrial, prezentate in datele mentionate in tabelul urmator :
| 
   Nr crt  |  
   INDICATORI  |  
   MAXIM  |  
   EFECTIV  | 
 ||
| 
    |  
    |  
    |  
    | 
 ||
| 
    |  
   Numarul de echipamente  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Timpul de functionare pe schimb (ore)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Numarul de schimburi  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Timp de functionare (luni)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Timp mediu lunar (zile)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Productia pe ora-masina (mp)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Timp total de functionare (ore)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Productie (mp)  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
| 
    |  
   Gradul de utilizare a capacitatii  |  
    |  
    |  
    |  
    | 
 
In anul anterior, atat capacitatea maxima de productie (Q max), cat si capacitatea efectiva neutilizata (Q).
Q max = nr echipamente x nr schimburi x timpul total de functionare pe 1 utilaj schimb x productia pe ora-masina
 ; 
 ;
 ; 
;
 ;![]()
Inregistrarea unor coeficienti subunitari ai gradului de utilizare a capacitatii de productie, in cei doi ani analizati se datoreaza in exclusivitate actiunii factorilor extensivi. Cresterea gradului de utilizare a capacitatii in anul curent fata de anul anterior, se explica prin cresterea randamentelor echipamentelor tehnologice, imbunatatirea dotarii tehnice, extinderea timpului de functionare prin introducerea celui de-al doilea schimb de lucru, in conditiile unei compozitii tehnologice mai slabe si a unei utilizari incomplete a timpului disponibil.
In diagnosticarea eficientei potentialului tehnic, un rol important il are indicatorul randamentul marginal (r marg), care reprezinta variatia productiei la cresterea cu o unitate a consumului de resursa analizat:
 
 
Modificarea randamentului mediu orar de utilizare a echipamentelor de lucru (dotarii tehnice) influenteaza o serie de indicatori economico-financiari la nivel de intreprindere cum ar fi :
a) - valoarea productiei fabricate;
b) - cifra de afaceri;
c) - productivitatea muncii;
d) - profitul.
Eficienta dotarii tehnice se analizeaza cu ajutorul unor modele factoriale de forma :
1) - Eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de productia obtinuta:
 
, unde:
   
= compozitia tehnologica a mijloacelor fixe;
= eficienta mijloacelor fixe direct productive;
= gradul de utilizare a capacitatii.
2) - Eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de cifra de afaceri:
 
= prin acest model se evidentiaza evolutia eficientei mijloacelor fixe prin prisma compozitiei tehnologice (Mf' / Mf), a eficientei mijloacelor fixe active (Qf / Mf'), dar si al gradului de valorificare a produselor fabricate destinate vinzarii (CA / Qf).
Spre deosebire de primul model, acest model face legatura dintre utilizarea eficienta a mijloacelor fixe si rezultatele finale ale activitatii de productie.
3) - Eficienta mijloacelor fixe exprimata in functie de profitul aferent cifrei de afaceri:
 
= prin acest model se evidentiaza, suplimentar celorlalte modele prezentate, efectul modificarii structurii vanzarilor, al modificarii costurilor si calitatii productiei, scoase in evidenta prin indicatorul profit la 1 leu cifra de afaceri (P / CA).
Acesti factori de influenta a eficientei utilizarii mijloacelor fixe constituie rezerve de crestere a rentabilitatii
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: | 
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |