Analiza profitului firmei de constructii "Construcciones y Pinturas" cu ajutorul variabilelor numar de muncitori, cifra de afaceri, cheltuieli totale si alte cheltuieli neprevazute

Universitatea Transilvania

Facultatea de Stiinte economice

Analiza profitului firmei de constructii "Construcciones y Pinturas" cu ajutorul variabilelor numar de muncitori, cifra de afaceri, cheltuieli totale   si alte cheltuieli neprevazute

Introducere

Conform Andei Racsa, trainer si consultant, la ABC Training Consult, profitul unei firme, reprezinta scopul sau rezultatul financiar al oricarei afaceri. Marimea profitului este masura unei afaceri de succes. Pentru a obtine profit, trebuie sa cunoastem si sa intelegem foarte bine, mediul economic, politic, legislativ, in care ne desfasuram activitatea, sa stabilim obiective si strategii pentru propria afacere si sa administram eficient resursele limitate de care dispune firma. Pentru a putea maximiza profitul unei afaceri, trebuie sa analizam performantele anterioare, sa stabilim obiective si strategii clare, privind directia de dezvoltare a firmei, sa alocam resursele necesare si sa urmarim constant rezultatele vizate.

Profitul unei firme, reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile totale ale firmei. Dar pentru a evalua obiectiv marimea profitului obtinut, trebuie sa analizam periodic, premisele si modul de obtinere al acestuia. Trebuie sa cunoastem in orice moment, valoarea acestor costuri si sa dimensionam consumul eficient al resurselor, astfel incat, sa nu se genereze pierderi. Un instrument extrem de util pentru controlul profitului este Pragul de minima rentabilitate, sau nivelul minim al vanzarilor pentru care firma nu inregistreaza pierderi. In acest caz, profitul este egal cu 0.

Deoarece exista o multitudine de factori care influenteaza profitul firmei "BNG Construcciones y Pinturas" se impune analiza influentei pe care numarul de muncitori, cheltuielile totale, cifra de afaceri si alte cheltuieli neprevazute o exercita asupra profitului.

Modelul econometric folosit pentru efectuarea analizei propuse este urmatorul:

Pr_t = a₀ + a₁ NRL_t + a₂ CT_t + a₃ CA_t + a₄ ACH_t + ε_t

Unde:

- PR_t = profitul in luna t;

NRL_t = numarul de lucratori in luna t;

CT_t = cheltuielile totale ale firmei, in luna t;

CA_t = cifra de afaceri a firmei, in luna t;

ACH_t = alte cheltuieli neprevazute ale firmei, in luna t;

- a_1, a_2, a₃, a₄, sunt parametrii modelului;

- ε_t este eroarea.

Datele folosite pentru estimarea parametrilor, se refera la perioada iunie 2005- septembrie 2006(anexa1). Datele au fost obtinute din documentele contabile ale firmei.

Folosind aceste date, aplicand metoda celor mai mici patrate, s-au determinat urmatoarele valori ale estimatorilor, conform modelului:

PR_t = 30,82929 - 4,844678 NRL_t -0,999598 CT_t + 0,9999959 CA_t - 0,002889 ACH_t

(-1,43) (-1006,01) (-927,04) (-2,25)

n = 16

R² = 0,99

( · ) = t Student

Unde:

-n reprezinta numarul de luni in care s-au facut observarile asupra variabilelor;

-R² este coeficientul de determinatie, care masoara proportia variantei variabilei de explicat, in functie de regresia variabilelor explicative.

Valorile calculate care sunt mai mari decat valorile t teoretic sunt cele corespunzatoare variabilelor explicative CT_t, CA_t si ACH_t . Concluzia pe care o putem trage este ca putem garanta cu o probabilitate de 95% ca variabilele Cheltuieli totale, Cifra de afaceri si alte cheltuieli neprevazute au o influenta semnificativa asupra Profitului. Cealalta variabila nu are o influenta semnificativa asupra Profitului, prin urmare poate fi retrasa din model.

Pentru a testa daca modelul este global semnificativ se va aplica testul Fisher.

Efectuand calculele in Excel va rezulta ca F* este 530536,125, iar F teoretic este 2,47. Obesrvam ca valoarea lui F* este mai mare decat valoarea lui F teoretic; astfel putem garanta cu o probabilitate de 95% ca modelul ales este global semnificativ.

Deoarece conform Testului Student doar trei variabile au o influenta semnificativa asupra variabilei de explicat, Profitul, vom reface modelul initial, pastrand doar aceste variabile, adica CA,CT si ACH.

Noul model va fi:

VF_t = a₀ + a₁CT_t + a₂ CA_t + a₃ACH_t + ε_t

Unde:

- CT_t = cheltuieli totale in luna t;

- CA_t = cifra de afaceri in luna t;

- ACH_t =alte cheltuieli in luna t;

- a_1, a_2, a₃, sunt parametrii modelului;

- ε_t este eroarea.

Pentru a testa stabilitatea modelului in timp vom aplica Testul CHOW, care este un test de tip Fisher. Efectuand calculele necesare, cu ajutorul lui Excel, obtinem F calculat egal cu 1,157, iar F teoretic este 3,837. Observam astfel ca F calculat este mai mic decat F teoretic, concluzia este ca putem garanta ca nu exista diferente intre variatia reziduurilor calculata pe intreaga perioada si cele calculate pe subperioade, iar coeficientii modelului sunt semnificativ stabili pe ansamblul perioadei. Putem afirma, astfel, ca modelul ales este stabil in timp.

Una din ipotezele modelului liniar clasic de regresie este aceea ca nu exista multicoliniaritate printre variabilele explicative incluse in model. Multicoliniaritatea se refera strict la existenta mai multor relatii liniare, iar termenul de coliniaritate se refera la existenta unei singure relatii liniare. Aceasta distinctie se face in practica folosindu-se in ambele situatii termenul de multicoliniaritate.

Pentru testarea multicoliniaritatii se foloseste Testul Farrar-Glauber. Efectuand calculele necesare cu ajutorul programului Excel vom obtine valoarea lui hi patrat calculat egala cu 36,989, iar valoarea lui hi patrat teoretic egala cu 7,814. Observam ca valoarea calculata este mai mare decat valoarea teoretica, in aceste conditii afirmam ca putem garanta cu o probabilitate de 95% ca exista multicoloniaritate.

Variabilele auxiliare Dummy se includ in model printre variabilele explicative. Firma noastra vrea sa vada influenta pe care o are pretul asupra profitului sau. In cazul nostru, variabila auxiliara Dummy, influenteaza semnificativ nivelul profitului si se poate estima acest lucru cu o probabilitate de 99%.

Una din ipotezele modelului general, in prezenta careia se poate aplica metoda celor mai mici patrate pentru determinarea estimatorilor modelului o constituie lipsa autocorelatiei erorilor. Deoareace numarul de observari efectuate este mai mare de 15, detectarea autocorelatiei erorilor se realizeaza folosind testul Durbin Watson. Valoarea calculata a marimii DW este egala cu 2,097, iar aceasta apartine intervalului (d₂ , 4-d₂); putem concluziona astfel ca nu exista autocorelatie a erorilor.

Una din ipotezele modelului general este ipoteza de homoscedasticitate (adica varianta erorii este constanta). Ipoteza de heteroscedasticitate se verifica cu ajutorul testului Goldfeld-Quandt.

Realizand calculele necesare vom obtine, o valoare calculata a lui F egala cu 2,054, conform Testului Fisher, care sa va compara cu valoarea tabelara a lui F, in acest caz egala cu 19. Deoarece F calculat este mai mic decat F tabelar rezulta ca modelul este homoscedastic, adica erorile au o varianta constanta.

Analiza factorilor

Realizarea tuturor acestor teste a avut ca scop verificarea modelului pentru ca acesta sa poata fi aplicat.

Modelul fiind corect il putem utiliza avand ca scop analiza profitului sub influenta unor factori ca cheltuielile totale,cifra de afaceri si alte cheltuieli neprevazute.

Coeficientul de corelatie partiala al influentei cheltuielilor totale asupra profitului, cand inlaturam celelalte doua variabile este -2,799. Coeficientul de corelatie partiala al influentei cifrei de afaceri asupra profitului este de 2,534, iar coeficientul de corelatie partiala al influetei cheltuielilor neprevazute asupra profitului este 1,377.

Coeficientul de determinatie, obtinut pentru regresia dintre profit si cheltuielile totale este 0,0042; pentru regresia dintre profit si cifra de afaceri este de 0,099, iar pentru regresia dintre profit si cheltuielile neprevazute este 0,051.

Cheltuielile totale influenteaza cel mai mult profitul firmei, urmate de cifra de afaceri.

Previziuni ale profitului pentru urmatorii 2 ani:

In urmatorii 2 ani putem garanta cu o probabilitate de 95% ca profitul firmei "BNG Construcciones y Pinturas" va avea valori cuprinse in intervalele:

1. Pentru luna octombrie:

Pr apartine intervalului (13877,469;13936,95);

2. Pentru luna noiembrie:

Pr apartine intervalului (1863,714;1913,955);

CONCLUZII

In urma acestei analize au reiesit urmatoarele concluzii:

1. Variabilele care influenteaza semnificativ profitul sunt cheltuielile totale, cifra de afaceri si alte cheltuieli neprevazute;

2. Modelul a fost reconstruit, scotand variabila numar de lucratori din model deoarece aceasta nu influenta semnificativ profitul firmei;

3. Cu ajutorul testului de semnificatie globala am ajuns la concluzia ca modelul este bine construit;

4. Modelul este stabil in timp;

5. Modelul are prezumtia de multicoliniaritate;

6. In ceea ce priveste autocorelatia erorilor putem spune ca in acest model nu avem autocorelatie;

7. Pretul influenteaza si el valoarea profitului;

8. Putem garanta cu o probabilitate de 95% ca modelul nostru este homoscedastic;

9. Variabila care influenteaza cel mai mult profitul este CT(cheltuieli totale), o crestere a acesteia determinand o scadere a profitului.

Dupa cheltuielile totale, cifra de afaceri influenteaza si ea profitul, o crestere a acesteia, determinand o crestere a profitului.

Alte cheltuieli neprevazute influenteaza in cea mai mica masura profitul, o crestere a acestor cheltuieli determinand o micsorare a profitului.