Cambia, biletul la ordin si cecul

Cambia, biletul la ordin si cecul

In relatiile comerciale, interne si internationale, o importanta deosebita prezinta, titlurile de credit la ordin si in primul rand cambiile, biletul la ordin si cecul, datorita modului usor de a circula.

Legislatia romana in vigoare nu cunoaste o reglementare generala a titlurilor de credit. Ele sunt reglementate fie in Codul comercial (conosamentul), fie in legi speciale, cum sunt: cambia si biletul de ordin sau cecul ori polita de asigurare

1. Cambia

1.1. Notiune

Cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana numita tragator, unei alte persoane numita tras de a plati unei terte persoane numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia o suma de bani stabilita.

In operatiunea cambiala participa trei persoane:

tragatorul, creditorul sau expeditorul care emite titlul;

trasul, debitorul sau importatorul caruia ii este adresat ordinul sau mandatul de a plati o anumita suma;

beneficiarul sau terta persoana catre sau la ordinul careia se face plata.

Creanta tragatorului catre tras reprezinta proviziunea sau acoperirea cambiei, iar creanta beneficiarului contra tragatorului, valoarea furnizata.

1. Caracterele (trasaturile) cambiei

E cambia (trata) este un titlu de credit, plata cambiei fiind facuta, de regula, la scadenta. Pana in momentul scadentei, executarea obligatiei de plata se amana, realizandu‑se, astfel, o operatie de creditare;

E cambia este un titlu de credit formal si complet, in sensul ca, atat drepturile, cat si obligatiile, in totalitatea lor, rezulta din mentiunile inscrise in cambie;

E cambia este un titlu de credit care creeaza obligatii necon­ditionale, in sensul ca, obligatiile cambiale nu pot fi afectate de o conditie indiferent de natura ei; in cazul stipularii unei conditii, cambia va fi lovita de nulitate absoluta;

E cambia este un titlu de credit abstract, obligatiile decurgand din cambie fiind independente de raporturile juridice care au stat la baza emiterii ei (de exemplu, contractul de vanzare‑cumparare). De aceea prin cambie se creeaza obligatii autonome, distincte de cele existente in raporturile juridice fundamentale;

E cambia contine un ordin si se transmite printr‑o procedura speciala, respectiv prin "gir" (andosare) cu exceptia cazului cand cambia contine mentiunea "nu la ordin", situatie in care, cambia se va transmite potrivit dreptului comun, prin cesiune de creanta care insa presupune anumite aspecte derogatorii de la cesiunea traditionala din dreptul civil.

1.3. Functiile cambiei

Cambia indeplineste urmatoarele functii:

din punct de vedere economic si financiar, cambia, la origine, a fost un instrument de schimb valutar. De altfel, etimologic, "cambio" in limba italiana inseamna "schimb";

titlu de credit, aceasta reprezentand functia cea mai importanta a cambiei;

Pentru ca plata cambiei nu se face imediat ci la scadenta sau la vedere, cambia amana in timp plata datoriei si, ca atare, este titlu de credit.

Se admite totusi ca o plata sa se faca si imediat, printr‑o operatiune numita "scont". Beneficiarul sau dobanditorul cambiei poate remite cambia unei banci care va achita suma aratata in cambie. Pana la scadenta, banca va calcula si va retine echivalentul dobanzilor ce i se cuvin pentru faptul ca a achitat imediat suma de bani aratata in cambie.

instrument de plata. Tragatorul (emitentul cambiei) are posibi­litatea sa achite datoria pe care o are fata de creditorul sau prin tragerea unei cambii asupra unui debitor propus in favoarea creditorului, care devine beneficiarul cambiei.

1.4. Conditiile de validitate ale cambiei

E Conditii de fond

Cambia este un act juridic si, in consecinta, ca orice act juridic trebuie sa respecte conditiile de validitate prevazute de Codul civil. Aceste conditii de validitate se analizeaza in functie de particularitatile cambiei ca operatiune (fapt) de comert, potrivit art. 3 C. com.

Cambia este valabila daca emitentul are capacitatea juridica necesara unui comerciant.

E Conditii de forma

Cambia se intocmeste in forma scrisa, forma rezultand implicit din continutul art. 1 din Legea nr. 58/1934. Cambia contine atat mentiuni obligatorii, cat si facultative.

Mentiunile obligatorii ale cambiei:

denumirea de cambie

Potrivit Legii nr. 58/1934, inscrisul cambial trebuie sa contina denumirea de "cambie", ceea ce inseamna ca orice alta mentiune adica "trata" sau "polita" nu poate fi folosita pentru indicarea unei cambii.

Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinate

Ordinul de plata dat de tragator (emitentul cambiei) trasului trebuie sa fie pur si simplu si nicidecum afectat de o conditie, indiferent de natura ei. Ordinul de plata se exprima, de regula, prin cuvintele "veti plati", "platiti" sau "autorizati sa platiti".

Suma de bani care se va plati trebuie sa fie determinata in moneda de plata si sa se faca mentiunea in cifre si litere. In caz de neconcordanta va avea prioritate mentiunea in litere.  

Numele trasului

Trasul, cel care va face plata cambiei, poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica, aratandu‑se numele sau denumirea (ori numele comercial) al acesteia. Poate fi indicat ca tras insusi tragatorul. De asemenea, pot fi indicate mai multe persoane care sa faca plata, situatie in care aceste persoane vor raspunde in mod solidar.

Trasul indicat va face plata numai dupa acceptarea de catre el a cambiei.

Indicarea termenului de plata (scadenta)

Cambia trebuie sa contina indicarea scadentei sau a termenului la care se va plati cambia. Scadenta trebuie sa fie certa (adica sa se mentioneze ziua sau termenul limita la care se va face plata).

Cambia nu poate sa contina o mentiune cu privire la plata in rate a sumei aratate in cambie, o astfel de mentiune fiind lovita de nulitate absoluta.   

Daca in cambie nu se precizeaza scadenta, inseamna ca plata ei se va face "la vedere".

Modalitatile de stabilire a scadentei

O cambie poate fi trasa la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit timp de la data emisiunii, la o zi fixa.

Indicarea locului platii cambiei

Cambia trebuie sa prevada locul unde se va face plata cambiei indicandu‑se numai localitatea si nicidecum domiciliul ori sediul debitorului. Pot fi indicate mai multe locuri de plata la alegerea posesorului cambiei (art. 2 alin. 5 din Legea nr. 58/1934).

Daca in cambie nu se prevede locul platii legea prezuma ca acesta este locul aratat langa numele trasului (art. 2 alin. 3).

Cambia poate sa contina o clauza prin care sa se indice ca loc de plata fie domiciliul unui tert, fie localitatea unde domiciliaza trasul, fie alta localitate. O astfel de cambie poarta denumirea de cambie domiciliata.

Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia se va face plata (numele beneficiarului)

Pot fi indicate mai multe persoane in calitate de beneficiar, dupa cum poate fi beneficiar chiar tragatorul insusi (art. 3 din Legea nr. 58/1934).

Data si locul emiterii cambiei

Data emiterii cambiei presupune indicarea zilei, lunii si anului emiterii ei. Cambia care nu prevede data emiterii va fi lovita de nulitate absoluta. Indicarea datei emiterii are importanta pentru a se stabili exigibilitatea platii cambiei daca exista mentiunea efectuarii platii "la un anumit termen de la emiterea cambiei" si pentru a se verifica capacitatea juridica a tragatorului in momentul emiterii ei.

Locul emiterii cambiei presupune indicarea localitatii unde a fost emisa cambia. In lipsa mentiunii cu privire la locul emisiunii, legea prezuma ca acesta este locul indicat langa numele tragatorului.

Indicarea locului unde a fost emisa cambia are importanta in stabilirea legii aplicabile, daca ea contine un element extraneu (strain).

Semnatura tragatorului

Tragatorul este obligat sa semneze cambia, indicand numele, prenu­mele, respectiv denumirea (firma). Semnatura trebuie sa fie autografa.

Aceeasi conditie trebuie a fi indeplinita si cu privire la semnaturile celorlalti debitori cambiali, respectiv, tras, girant si avalist.

Semnatura tragatorului si celelalte semnaturi aplicate pe cambie au caracter independent, asa incat fiecare dintre ele trebuie sa fie valabile.

Elemente sau mentiuni facultative ale cambiei

clauza "nu la ordin", inseamna interzicerea transmiterii cambiei prin gir. In acest caz cambia se va transmite prin cesiune de creanta potrivit dreptului comun;

clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest". Exercitarea actiunii in regres se poate face numai daca beneficiarul cambiei intocmeste un protest de neacceptare. De la aceasta regula exista o exceptie, respectiv in cazul cand in cambie este stipulata clauza "fara protest", situatie in care beneficiarul este scutit de obligatia de a intocmi protestul de neacceptarea si, deci va putea exercita actiunea in regres in caz de refuz de acceptare din partea debitorului cambiei (tragator, tras, avalist);

clauza privind "indicarea unui acceptant la nevoie", in cazul refuzului acceptarii sau a platii cambiei de catre tras;

clauza "fara procura", ceea ce inseamna ca posesorul cambiei pretinde suma de bani aratata in cambie, in virtutea unui drept propriu si nicidecum in calitate de procurator sau mandatar;

clauza "dupa aviz". Daca in cambie exista o asemenea clauza ea se traduce in sensul ca trasul va face plata numai dupa primirea avizului dat de catre tragator;

clauza "valoare data in garantie" se traduce in sensul ca titlul a fost dat in scopul garantarii executarii altei obligatii.

Cambia in alb

Tragatorul poate emite in mod intentionat o cambie care nu cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de lege, dar care urmeaza a fi completate ulterior de catre primitorul cambiei sau de un posesor succesiv al acesteia (art. 12 din Legea nr. 58/1934). O asemenea cambie este numita "cambie in alb".

Cambia in alb trebuie sa contina numele tragatorului, nefiind necesare si celelalte mentiuni.

Cambia in alb poate fi completata oricand, pe baza "contractului de completare" incheiat intre tragator si primitorul cambiei, insa inainte de prezentarea ei la plata si cel mai tarziu in termen de 3 ani de la data emiterii ei.

1.5. Acceptarea cambiei

Executarea obligatiei prevazuta in cambie depinde de manifestarea de vointa a trasului, deoarece trasul trebuie sa accepte cambia, astfel el devenind debitor principal.

Prezentarea cambiei pentru acceptare este, de regula, facultativa pentru beneficiar. In mod exceptional, beneficiarul (posesorul) cambiei are obligatia prezentarii cambiei spre acceptare in cazul in care scadenta cambiei este intr‑un anumit termen de la "vedere".   

Este, de asemenea, obligatorie prezentarea cambiei pentru acceptare, daca exista in continutul ei o clauza prin care este prevazuta o asemenea obligatie.

Prin acceptare, trasului ii revin obligatii atat fata de posesorul (beneficiarul) cambiei, cat si fata de tragator (emitentul), astfel:

fata de posesorul cambiei, trasul este obligat sa faca plata, fiind tinut in mod solidar cu tragatorul, eventual cu avalistul, pentru executarea obligatiei;

fata de tragator, trasul are obligatia ca in caz de neplata sa dispuna de actiunea directa pe care o are impotriva are impotriva acceptantului.

Acceptarea cambiei se face prin mentiunea de acceptare facuta pe cambie.

Acceptarea poate fi revocata de catre tras, situatie in care va mentiona pe titlu "anulat", adaugand semnatura. Revocarea se poate face numai inainte de inapoierea titlului catre posesorul cambiei.

Refuzul de a accepta cambia se consemneaza intr‑un protest de neacceptare care are valoarea unui inscris autentic inregistrat intr‑un Registru special al Notarului Public.

Daca exista refuz de acceptare a cambiei, posesorul poate exercita inainte de scadenta, dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti debitori cambiali.

Cambia poate fi acceptata, in mod exceptional, de alte persoane indicate in cuprinsul cambiei sau de o terta persoana (care doreste sa faca plata).

1.6. Transmiterea cambiei

Transmiterea cambiei se realizeaza prin gir si prin cesiune.

E Girul

Notiune

Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr‑o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlu respectiv

Girul se realizeaza prin intermediul unei mentiuni facute pe spatele titlului cu privire la numele dobanditorului si contine ordinul de plata adresat trasului sau emitentului de catre posesorul cambiei de a se face plata aceluia (in mainile) caruia s‑a transmis cambia.

Persoana care transmite titlul (cambia) este denumita "girant", iar aceea care o primeste poarta denumirea de "giratar".

Cambia circula de la o persoana la alta prin ordinul scris mentionat pe dosul titlului sau pe un inscris separat (allonge), document numit "ordin‑gir" sau andosament.

Functiile girului

Principala functie a girului este aceea de transmitere a cambiei, giratarul dobandind astfel proprietatea asupra cambiei.

Prin gir se transmit toate garantiile constituite in vederea "asigurarii" platii cambiei, respectiv: gajul, ipoteca si privilegiile.

Daca in cambie figureaza clauza "nu la ordin", cambia nu se va transmite prin gir ci, prin cesiune de creanta, potrivit dispozitiilor din Codul civil. O alta functie a girului este aceea de "garantie" pentru acceptare.

Prin transmiterea cambiei apelandu‑se la procedura girului se doban­deste un nou garant privind obligatiile cambiale. Fiecare giratar devine debitor cambial impreuna cu trasul, tragatorul si, eventual, avalistii.

Girul nu indeplineste functia de garantie in cazul cand in cambie este prevazuta mentiunea "fara garantie".

In sfarsit, girul mai indeplineste si functia "de legitimare" a posesiunii cambiei

Conditiile de validitate ale girului

Conditiile de fond (speciale):

q girul trebuie sa fie neconditional. Orice conditie este nula;

q girul nu poate fi dat numai pentru o parte din suma, ceea ce inseamna ca girul nu poate fi partial. Sanctiunea in acest caz este tot nulitatea absoluta.

Conditiile de forma:

q mentiunea trebuie facuta pe dosul titlului sau pe un ("allonge") folosindu‑se formula: "platiti lui" sau "platiti la ordinul lui";

q mentiunea trebuie sa fie urmata de semnaturi si de data.

Forme specifice ale girului

Girul in alb

Girul in alb este acel gir care nu arata numele giratarului, fiind valabil daca exista semnatura girantului pusa pe dosul titlului sau pe adaos (allonge).

Posesorul poate sa completeze girul cu propriul sau nume, indican­du‑se ca giratar. Totodata girul in alb poate fi completat si cu numele unei alte persoane careia giratarul posesor intentioneaza sa‑i transmita titlul.

Girul la purtator

Girul la purtator este ca si girul in alb, un act pe care nu figureaza numele giratarului. Documentul circula prin simpla lui remitere, posesorul fiind prezumat a fi titularul dreptului asupra cambiei.

E Cesiunea de creanta

Atat girul, cat si cesiunea de creanta au ca efect transmiterea dreptului patrimonial asupra sumei (valorii) aratata in titlu si asupra celorlalte garantii ale dreptului, de la o persoana girant‑cedent catre giratar‑cesionar. 

In schimb, daca in cazul girului giratarul dobandeste un drept propriu si autonom fara sa i se opuna exceptiile care puteau fi opuse girantului (prescriptia, compensatia etc.), in cazul cesiunii, cesionarul dobandeste drepturile pe care le‑a avut cedentul, astfel incat debitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate exceptiile pe care le putea invoca fata de cedent.

Prin gir, girantul garanteaza executarea obligatiei, pe cata vreme in cazul cesiunii de creanta, cedentul nu garanteaza fata de cesionar pentru solvabilitatea debitorului cedat.

Din punct de vedere formal, girul este valabil prin simpla mentiune facuta pe titlu cu privire la dobanditor, in timp ce, in cazul cesiunii este obligatorie notificarea debitorului sau acceptarea in forma autentica din partea debitorului cedat.  

1.7. Garantarea cambiei. Avalul

Notiune

Avalul contine angajamentul unei terte persoane numita avalist prin care se obliga sa faca plata cambiei, garantand astfel executarea obligatiei de catre cel ce trebuia sa plateasca, numit avalizat

Asadar, avalistul garanteaza efectuarea platii de catre avalizat.

Avalul se indica pe cambie si se semneaza de catre persoana care‑l da, folosindu‑se mentiunea "pentru aval".

Avalul se poate da pentru garantarea executarii obligatiei, fie de catre tras, fie de catre tragator sau chiar pentru un alt avalist.

Avalul este asemanator fidejusiunii din dreptul comun, cu unele particularitati:

avalul nu poate sa fie dat sub conditie;

avalul nu poate sa prevada beneficiul de diviziune si de discutiune al avalistului, acesta raspunzand in mod solidar cu ceilalti debitori cambiali;

avalul poate garanta numai o parte din obligatie;

daca nu se precizeaza persoana avalizata, se prezuma ca avalul este pentru garantarea obligatiilor tragatorului.

Efectele avalului

Avalistul, fiind un fidejusor cambial, are aceleasi obligatii ca si fidejusorul, potrivit dreptului comun, cu exceptia celor care sunt incompatibile cu regimul juridic al cambiei;

Obligatia de garantie a avalistului este o obligatie accesorie, subsidiara obligatiei principale;

Avalistul poate opune posesorului titlului exceptiile pe care debitorul avalizat le avea contra lui;

Avalistul are dreptul de a opune posesorului exceptiile si decaderile debitorului garantat;

In cazul platii cambiei, avalistul se subroga in toate drepturile posesorului, exercitand dreptul de regres impotriva celorlalti debitori cambiali: tras, tragator etc.

1.8. Plata cambiei

Plata cambiei se face la scadenta. Cambia cu scadenta la vedere va fi platita la prezentare, cu exceptia cazului cand s‑a prevazut un termen de plata calculat de la "vedere".

Plata efectuata de tras ii elibereaza pe toti debitorii cambiali. Refuzul trasului are drept consecinta raspunderea solidara a tuturor debitorilor cambiali (tragator, girant, avalist).

Locul platii trebuie sa fie aratat in continutul cambiei. In lipsa indicarii locului platii, plata se va face in localitatea indicata langa numele trasului.

In situatia in care nu se prevede vreo localitate, plata se va face la sediul trasului sau celui indicat sa faca plata (deci plata este cherabila).

Plata va fi efectuata de catre tras, daca a acceptat cambia si de catre avalisti.

Efectele platii.

Daca plata se face la scadenta, efectul firesc este stingerea datoriei cambiale. Cand plata se face de catre un girant, sunt liberati de plata numai debitorii cambiali succesivi lui, nu si cei anteriori.

Plata partiala si plata anticipata

In principiu se admite, atat plata partiala, cat si cea anticipata.

Plata partiala este admisa, cu exceptia celei care se face de debitorii de regres (girantii) sau de avalistii lor.

Plata partiala nu poate fi facuta anticipat fata de scadenta. In schimb plata integrala, poate fi facuta chiar inainte de scadenta, dar cu consimtamantul creditorului.

1.9. Mijloacele cambiale

Potrivit legii, mijloacele cambiale sunt proceduri speciale de valorificare a drepturilor cambiale. Ele constau in actiuni cambiale care pot fi folosite impotriva celor obligati la plata cambiei sau actiuni de punere in executare a cambiei.

Actiunile cambiale sunt de doua feluri:

A Actiunea cambiala directa, indreptata impotriva celor direct obligati la plata (acceptantul sau avalistul sau). Actiunile cambiale directe sunt cereri de chemare in judecata obisnuite, care se exercita in temeiul titlului, in interiorul termenului de prescriptie.

Daca trasul accepta cambia trasa asupra lui, dar la scadenta refuza plata, creditorul il poate urmari fie pe el, fie pe avalistii sai. El are impotriva acestei categorii de persoane obligate o actiune cambiala directa.

Tragatorul, girantii si avalistii lor nu‑si asuma decat o obligatie subsidiara de plata, in sensul ca nu pot fi urmariti de creditorul cambial decat daca plata nu are loc.

Obligatia tragatorului de a garanta plata este absoluta, in timp ce obligatia de garantie a girantilor nu este absoluta, deoarece acestia pot fi exonerati atat de raspunderea pentru acceptare, cat si de aceea pentru plata.

Obligatia de garantie consta in obligatia de a plati in clipa cand obligatul principal nu‑si indeplineste prestatia, fie la scadenta, daca refuza plata, fie inainte de scadenta, daca nu se intampla anumite fapte care dau certitudinea ca plata cambiei nu va avea loc.

A Actiunea cambiala de regres, contra oricarui alt obligat cambial, (tragatorul, girantii si avalistii acestora).

Actiunile cambiale de regres pot fi exercitate pe cale judiciara, in conditiile prevazute de lege.

Daca prestatia trasului (plata) nu are loc la scadenta sau inainte, in cazurile enumerate mai sus, posesorul cambiei poate urmarii pe aceia care aveau obligatia de a garanta aceasta prestatie. Acestia sunt obligati de regres, iar actiunea impotriva lor este regresul cambial.

Titular al dreptului de regres este, mai intai, posesorul legitim al cambiei, si mai apoi debitorii de regres. Avalistul unui debitor de regres poate si el urmari pe cel avalizat, precum si pe girantii anteriori debitorului sau.

Regresul la scadenta

Dreptul de regres se exercita la scadenta, exercitarea lui presupunand existenta unor conditii materiale, prezentarea titlului in termene legale si neefectuarea platii.

Regresul inainte de scadenta

Cazurile in care posesorul cambiei poate sa exercite, inainte de scadenta, drepturile de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati de regres sunt (art. 48 lit. b din lege):

Refuzul acceptarii cambiei

Daca la prezentarea cambiei, acceptarea a fost refuzata, in tot sau in parte, posesorul cambiei poate exercita dreptul de regres impotriva tuturor semnatarilor cambiei.

Refuzul acceptarii cambiei nu da dreptul la exercitarea actiunilor de regres inainte de scadenta in cazul cambiilor neacceptabile sau a unei interdictii de prezentare.

Dificultati de plata ale trasului

Inainte de scadenta, posesorul cambiei poate exercita actiuni de regres daca trasul se afla in dificultate de plata. Legea are in vedere falimentul trasului, chiar daca nu este constatat printr‑o hotarare judecatoreasca, fiind suficienta declararea procedurii

Falimentul tragatorului

Posesorul cambiei poate exercita inainte de scadenta actiuni in regres, in cazul in care tragatorul a fost supus procedurii falimentului. In toate cazurile prevazute de art. 48 din lege, dreptul de exercitare a actiunilor inainte de scadenta nu se stinge.

1.10. Protestul

Pentru a putea pastra si exercita drepturile cambiale, legea impune posesorului indeplinirea unor anumite formalitati. Constatarea efectuarii lor se face in mod obisnuit printr‑un protest.

Situatiile care trebuie constatate prin protest sunt:

q prezentarea cambiei si refuzul predarii;

q prezentarea cambiei si refuzul platii la scadenta sau inainte, in caz de nesiguranta economica a trasului;

q neprezentarea cambiei pentru acceptare, daca indicatul domiciliaza la locul platii (art. 75 din lege);

q refuzul platii din partea acceptantului prin interventie sau a indicatului la nevoie (art. 79 din lege);

q refuzul de acceptare a unei cambii ce trebuia prezentata intr‑un anumit termen sau unei cambii platibila la un anumit timp de la vedere;

q refuzul de restituire a unuia dintre exemplarele cambiei, cand exista mai multe exemplare;

q refuzul detinatorului unui exemplar original al cambiei de a‑l preda posesorului legitim al copiei cambiei;

q constatarea platii prin interventie sau a refuzului platii oferite prin interventie.

O importanta deosebita si o utilizare frecventa o au in special primele doua feluri de protest: protestul pentru neplata si protestul de neaccep­tare. Ele sunt legate de institutia regresului

Protestul de neplata este indispensabil pentru conservarea dreptului de regres al posesorului cambiei. El poate fi intocmit in una din cele doua zile urmatoare platii.

Protestul de neacceptare nu este obligatoriu daca posesorul cambiei are obligatia de a prezenta cambia la acceptare intr‑un anumit termen sau in cazul in care urmareste sa exercite regresul inainte de scadenta.

Daca protestul de neacceptare a fost intocmit in termen, posesorul cambiei este dispensat de obligatia de a mai prezenta din nou cambia, la scadenta, pentru plata cambiei.

Forma si continutul protestului

Protestul se face printr‑un singur act, intrucat nu s‑ar putea admite adresarea mai multor proteste. Protestul poate fi adresat si printr‑un act separat in care trebuie facuta mentiunea de adresare pe cambie. Competenta intocmirii protestului apartine executorului judecatoresc si notarului public.

Protestul are valoarea unui act autentic si, intocmit in conditiile legii, face dovada deplina, cele constatate neputand fi combatute decat prin inscrierea in fals. Legea permite ca debitorii in regres sa renunte la adresarea protestului.

Clauza de scutire de protest (fara protest) trebuie scrisa pe cambie si semnata, dupa caz, de: tragator, girant sau avalist.

Cuprinsul protestului este stabilit de lege si trebuie sa contina urmatoarele elemente:

q data intocmirii;

q numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;

q numele si prenumele persoanei careia i s‑a intocmit protestul;

q aratarea locului unde s‑a intocmit protestul;

q mentionarea cererilor facute;

q somatia de plata;

q raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s‑a obtinut nici un raspuns.

Protestul trebuie sa fie semnat de persoana care l‑a intocmit.

Protestul poate fi inlocuit, daca posesorul este de acord, printr‑o declaratie de refuz, de acceptare sau de plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaos, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Stersaturile, indreptarile sau adaugirile, pentru a fi luate in seama, trebuie sa fie aprobate de executorul judecatoresc sau de notarul public.

Avizul

In cazul in care trasul refuza acceptarea sau plata cambiei, posesorul cambiei trebuie sa incunostinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului. Fiecare girant este tinut ca, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostintarea primita, cu precizarea numelui si adreselor celor care au facut incunostintarile precedente.

Legea cambiala prevede ca obligatia de incunostintare exista ori de cate ori se deschide dreptul de regres, fie ca aceasta formalitate se petrece la scadenta, in ipoteza neplatii, sau inainte de scadenta, in caz de nacceptare.

In principiu, obligatia incunostintarii ia nastere numai daca protestul a fost adresat sau daca, existand clauza "fara protest", s‑a facut prezentarea cambiei.

Obligatia de avizare nu exista cand regresul se deschide ca urmare a declaratiei de faliment a trasului si, cand, desi acceptarea va fi refuzata, posesorul nu doreste sa se foloseasca de facultatea de exercitare a regresului inainte de scadenta.

Avizarea se poate face prin orice mijloc de comunicare (scrisoare, telegrama etc.), prin simpla trimitere a cambiei neacceptate sau neplatite si poate fi dovedita prin orice mijloace de proba, sarcina probei revenind aceluia care este obligat sa dea avizul.

Nerespectarea formalitatilor de avizare nu decade din dreptul de regres. Cel care nu a facut incunostintarea, raspunde pentru paguba cauzata din culpa sa, fara ca despagubirile sa poata depasi suma mentionata pe cambie.

Prin neindeplinirea obligatiei de avizare se intrerupe lantul incunostintarilor, avand dreptul la despagubire nu numai cel care ar fi trebuit sa primeasca avizul, ci si toti predecesorii acestuia, care si ei, la randul lor, nu au mai fost avizati.

1.11. Executarea cambiala

Posesorul cambiei, pe langa actiunile directe si de regres (actiuni cambiale) are si posibilitatea caii executarii cambiei. Pe aceasta cale, posesorul cambiei trece direct la executare, in temeiul cambiei, care are valoarea unui titlu executor.

Caracterul executor al cambiei este o caracteristica a titlului (orice clauza de excludere a fortei executorii a cambiei este considerata nescrisa).

Conditiile executarii cambiale

Dreptul de executare cambiala apartine posesorului cambiei, care poate fi beneficiarul sau ultimul giratar al cambiei si debitorii in regres care au platit cambia. Acest drept se exercita impotriva debitorilor cambiali. Creditorul poate intenta o actiune cambiala impotriva oricaruia dintre debitori, care se va judeca intr‑un ritm accelerat.

Cambia trebuie sa fie completa din punct de vedere formal, iar posesorul ei, ultimul giratar, sa fi indeplinit actele de diligenta cambiala pentru exercitarea regresului.

Girantul, in baza unui gir dat dupa protest poate, de asemenea sa procedeze la executare, intrucat girul dupa protest produce efectele unei cesiuni si transmite giratarului toate drepturile cambiale ale girantului.

Executarea cambiala poate fi folosita cu conditia ca drepturile cambiale sa nu fie prescrise.

Investirea cambiei

In vederea executarii cambiale, legea impune investirea cambiei cu formula executorie. Aceasta trebuie investita de judecatoria in a carei raza se gaseste locul de plata, sau, in lipsa indicatiei, locul domiciliului trasului.

Rolul instantei judecatoresti se va limita la verificarea conditiilor formale ale cambiei si scadenta cambiei, precum si daca au fost efectuate actele de conservare a drepturilor cambiale.

Investirea cambiei cu formula executorie se ordona printr‑o incheiere, care nu este supusa decat recursului.

Formalitati privind executarea cambiala

Din momentul investirii cambiei cu formula executorie se poate proceda la executarea silita a debitorului, legea cambiala cuprinzand anumite dispozitii referitoare la somatia pe care creditorul trebuie sa o adreseze debitorului si opozitia pe care o poate face debitorul.

Astfel, posesorul cambiei investita cu formula executorie trebuie sa adreseze debitorului o somatie de plata, care se notifica prin executorul judecatoresc.

Somatia trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei, a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata .Transcrierea protestului devine obligatorie daca somatia se adreseaza unui debitor in regres.

Opozitia la executare

Debitorul poate exercita opozitia la executare in termen de 5 zile de la primirea somatiei. Aceasta opozitie se depune la instanta care a investit cambia cu titlu executoriu. Prin opozitie, debitorul pune in discutie valabilitatea titlului, putand invoca exceptii care il exonereaza de obligatia de plata si care se rezolva pe calea unui proces cambial, initiat de debitor.

Suspendarea executarii

In mod exceptional, art. 62 alin. (3) din lege, admite ca instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea in cazul in care debitorul nu recunoaste semnatura (caz in care debitorul se inscrie in fals) sau procura

1.1 Exceptiile cambiale

Doctrina a clasificat exceptiile cambiale in doua categorii: obiective si subiective.

Exceptiile obiective

Exceptiile obiective privesc titlul cambial, obligatia cambiala si conditiile cerute pentru executarea actiunilor cambiale. Ele se subdivid in:

exceptii obiective absolute, exceptii pe care orice debitor le poate invoca impotriva oricarui creditor (posesorul cambiei), ca de exemplu: nevalabilitatea formala a cambiei datorita nerespectarii conditiilor impuse din lege; prescriptia dreptului la actiune; stingerea obligatiei pentru plata efectuata de tras etc.

exceptii obiective relative, exceptii pe care anumiti debitori le pot opune oricaruia dintre posesorii cambiei. Intra in aceasta categorie: nevalabilitatea obligatiei cambiale, falsificarea semnaturilor cambiale, lipsa de reprezentare etc.

Exceptiile subiective

Exceptiile subiective privesc persoana posesorului cambiei si se subclasifica in:

exceptii subiective absolute, pe care orice debitor cambial le poate opune anumitor posesori ai cambiei, de exemplu: incapacitatea posesorului cambiei de a primi plata ori falimentul acestuia etc.

exceptii subiective relative, care privesc un anumit raport cambial, de exemplu, exceptiile referitoare la viciile de consimtamant, exceptii referitoare la raportul juridic fundamental etc.

In conformitate cu art. 63 alin (3) din lege, orice exceptie cambiala trebuie formulata de catre debitor la primul termen de infatisare. Aceasta exceptie trebuie sa fie grabnic solutionata si intemeiata pe o proba scrisa.

Orice actiune rezultand din cambie impotriva acceptantului si avalistilor sai se prescrie in termen de 3 ani, termen care curge de la data scadentei cambiei (prescriptia actiunilor directe).

Actiunile posesorului cambial impotriva girantilor, a tragatorului si avalistilor se prescriu in termen de 1 an, termen care curge da la data protestului de neacceptare a platii (prescriptia actiunilor in regres).

Actiunile girantilor exercitate de unii contra altora si impotriva tragatorului se prescriu in termen de 6 luni, termen care curge din ziua cand girantul a platit cambia, ori din ziua cand actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.

1.13. Actiuni extracambiale

Pe langa mijloacele cambiale, legea reglementeaza si mijloace extracambiale, actiuni de drept comun, care pot fi folosite de catre posesorul cambiei pentru satisfacerea drepturilor sale. Sunt actiuni extracambiale:

E Actiunea cauzala

Prin emiterea cambiei ‑ ca si prin transmiterea ei ‑ se nasc anumite obligatii abstracte, desprinse din cauzele care le‑au dat nastere. Emiterea cambiei sau transmiterea ei nu duce la stingerea raporturilor fundamentale. Numai exceptional, poate opera o novatie, caz in care obligatia veche din raportul fundamental este inlocuita cu o obligatie noua. In cazul in care obligatia cambiala nu s‑a executat, posesorul cambiei are la indemana impotriva debitorului, pe langa actiunile cambiale si o actiune bazata pe raportul fundamental, numita actiune cauzala.

Pentru a se exercita o actiune cauzala trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

lipsa de acceptare sau de plata, dovedit prin intermediul protestului;

posesorul cambiei trebuie sa ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instantei sesizate cu actiunea cauzala si cu dovedirea indeplinirii formalitatilor necesare pentru consemnarea fata de debitor a actiunilor de regres apartinand posesorului cambiei.

Daca actiunea este admisa si s‑a efectuat plata, cambia depusa la grefa instantei va fi predata creditorului, care devine astfel posesorul legitim si care va putea exercita actiune de regres la care are dreptul

Prescriptia actiunii cauzale intervine in termen de 3 ani de la data protestului de neacceptare sau de neplata.

E Actiunea de imbogatire fara cauza

Aceasta actiune poate fi folosita cand posesorul cambiei a pierdut actiunile cambiale si impotriva debitorilor cambiali nu are o actiune cauzala. Legea considera ca fiind inechitabila pastrarea de catre debitorii cambiali a sumei cuvenite posesorului cambiei si, in consecinta, recunoaste acestuia posibilitatea de a reclama ceea ce i se datoreaza prin actiunea de imbogatire fara cauza.

Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fara cauza legea cere indeplinirea urmatoarelor conditii:

existenta unui titlu cambial valabil;

pierderea tuturor actiunilor cambiale prin decadere sau prescriptie;

lipsa unei actiuni cauzale;

existenta unei imbogatiri pe nedrept a uneia sau unora dintre debitori;

existenta unei daune (prejudiciu) suferita de posesorul cambiei.

Potrivit legii, actiunea de imbogatire fara cauza apartine posesorului titlului.

Biletul la ordin

1. Notiune

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acestuia

In cazul biletului la ordin participa doua persoane:

emitentul, care se obliga sa faca plata;

beneficiarul, caruia i se face plata sau la ordinul caruia se va face plata.

Elemente esentiale ale biletului la ordin

Ca si cambia, biletul la ordin trebuie sa contina mentiunile prevazute de art. 104 din Legea nr. 58/1934 si care comporta aceleasi explicatii, respectiv:

q denumirea de bilet la ordin;

q promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;

q scadenta;

q locul de plata;

q numele beneficiarului;

q data si locul emiterii;

q semnatura emitentului.

Nerespectarea acestor conditii de forma atrage dupa sine sanctiunea nulitatii titlului.

3. Cecul

3.1. Notiune

Cecul este un inscris care contine ordinul dat de emitentul cecului numit tragator, unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, de a plati o suma de bani unui beneficiar la prezentarea titlului.

Subiectele participante in cadrul operatiunii sunt:

tragatorul (sau emitentul titlului), care dispune efectuarea unei plati;

trasul (sau banca), care primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata;

beneficiarul (posesorului titlului sau terta persoana), care incaseaza la scadenta suma indicata.

Titlul se trage asupra bancii, in limita fondurilor de care dispune emitentul.

Cecurile se emit de titularul contului, potrivit conventiei incheiate cu banca.

Plata cecului poate fi garantata printr‑un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Obligatia avalistului este la fel ca cea garantata. Avalistul care plateste cecul dobandeste toate drepturile rezultand din titlu, impotriva avalizatorului si a celor tinuti fata de persoana garantata.

In situatia in care trasul nu plateste cecul prezentat in termen util, posesorul titlului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si avalistilor. Refuzul de plata trebuie constatat printr‑un protest sau declaratie a trasului scrisa si datata pe cec.

Posesorul titlului isi poate realiza drepturile prin actiunea in regres sau prin executarea silita, daca cecul a fost investit cu formula executorie.

3. Elementele esentiale ale cecului

Legea prevede urmatoarele elemente esentiale:

q denumirea de cec;

q mandatul (ordinul) neconditionat de a plati o anumita suma de bani;

q numele trasului;

q locul de plata;

q data si locul emiterii;

q semnatura tragatorului.

Sanctiunea pentru nerespectarea acestor elemente esentiale este nulitatea.

De regula, cecul poate fi tras in mai multe exemplare identice, cu exceptia titlurilor la purtator. Ele trebuie sa contina un numar de ordine, iar in absenta numerotarii, fiecare exemplar constituie un cec distinct. Datorita naturii titlului nu se admite emiterea de copii.

Formele cecului

In functie de modurile de circulatie, cecurile pot fi:

nominative;

la ordin

la purtator.

In functie de modul de incasare, cecul pot fi:

barat, avand pe fata titlului doua linii paralele.

Bara poate fi generala sau speciala si se face de posesorul sau de tragatorul cecului.

Cecul cu bara generala se plateste unei banci sau unui client al trasului si nu cuprinde nici o mentiune intre cele doua linii, sau se scrie numai "banca" sau un alt echivalent.

Cecul cu bara speciala cuprinde intre cele doua linii numele unei banci. Cecul cu barare speciala se plateste bancii aratate intre bare. In situatia in care banca este chiar trasul, plata se va face unui client al sau.

Forma cecului barat are relevanta practica in sensul ca evita folosirea si falsificarea titlurilor care au fost pierdute sau furate. In acelasi timp cecul barat permite si creditarea clientului fiind un instrument de plata scriptic.

circular, care reprezinta un titlu de credit la ordin emis de o banca autorizata si se plateste la vedere posesorului legitim al titlului.

certificat, care contine semnatura trasului pe fata titlului. Aceasta semnatura are semnificatia certificarii (acoperirii) si mentinerea acestei acoperiri la dispozitia posesorului cecului pana la expirarea termenului de prescriptie.

postal, care reprezinta un serviciu bancar facut de posta, alaturi de contul curent postal si de viramentul postal. Cecul postal este supus acelorasi reguli de forma ca si cecul barat, cu singura particularitate ca nu poate fi transmis prin gir.

de calatorie, titlu cu o valoare fixa emis de o banca pentru a fi utilizat de o persoana care efectueaza un voiaj in strainatate.

netransmisibil, care poate fi platit numai primitorului sau ori la cererea acestuia. Cu suma care figureaza in cec poate fi creditat contul curent al primitorului. Acest cec nu poate fi transmis decat unei banci pentru incasare in numele primitorului.

platibil in cont tragatorul sau posesorul lui fiind in drept sa interzica plata in numerar, inserand transversal pe fata cecului cuvintele "platibil in cont", "numai pentru virament".

Banca trasa efectueaza numai operatiunea scriptica (credit in cont, virament in cont sau compensatie). Operatiunea scriptica de virament echivaleaza cu plata.