Scurt istoric. Natura institutie
Institutie de origine constitutionala, Curtea de Conturi a Romaniei reia o veche traditie existenta in tara noastra in materie de control specializat.
Prima Curtea de Conturi a fost infiintata in tara noastra, prin Legea din 24 ianuarie 1864. Existenta ei a fost mentionata si prin Constitutia din 1866 in articolul 116, care prevede ca , " pentru toata Romania este o singura Curte de Conturi ".
In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din Constitutia din anul 1973 conform careia: " Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in aplicarea bugetului. "
Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.
Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art. 139 din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: " Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii, curtea exercita atributii jurisdictionale. "
In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind "organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar".
In opinia Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de jurisdictie, are in vedere jurisdictia financiara.
In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139, alin.1 se modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: "Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate."
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma, nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a statului; ea indeplineste o functie complexa, de control si de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public national din exercitiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului local.
Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate exercita, in numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta competenta.
Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la:
Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.
Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin hotarare, sa efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.
Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.
2. Organizarea functionarea si statutul persoanelor
Curtii de Conturi
Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 94/1992 cu modificari si completari ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:
Sectia de control financiar ulterior;
Sectia jurisdictionala;
Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;
Camere de Conturi judetene si cea a municipiului Bucuresti;
Secretariatul general.
Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurori financiari. Membrii Curtii de Conturi in numar de 18 sunt consilieri de conturi, acestia alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.
Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Plen.
Acesta cuprinde reglementari privind:
conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere si Presedintelui Curtii;
atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control si jurisdictionale, precum si de raportare;
organizarea Curtii de Conturi, respectiv a sectiilor de control ulterior si jurisdictionale, colegiului jurisdictional al Curtii si camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.
De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare si functionare a procurorilor financiari si Secretariatului general. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si prin statutul functionarului public.
Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
