Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

1. Dizolvarea societatilor comerciale

Dizolvarea societatilor comerciale reprezinta o etapa in procesul de incetare a personalitatii juridice a acestora, formata dintr‑un ansamblu de operatiuni care au ca urmare, de regula, lichidarea patrimoniului societatilor in cauza.

Dizolvarea se poate produce:

pe baza unei hotarari a asociatilor;

prin hotararea instantei judecatoresti;

in virtutea legii (de drept).

Legea societatilor comerciale prevede cauze comune, generale de dizolvare a societatilor comerciale si cauze specifice fiecarei forme.

1.1. Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale

Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale urmatoarele:

trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

imposibilitatea realizarii obiectului sau realizarea acestuia (dizolvare de drept);

declararea nulitatii societatii;

hotararea adunarii generale (dizolvare voluntara);

hotararea tribunalului;

falimentul societatii;

alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

1.2. Cauze speciale de dizolvare a societatilor comerciale in functie de fiecare forma de societate reglementata de lege

Dizolvarea societatilor de capital

q Dizolvarea societatilor pe actiuni

Conform art. 228 din Legea nr. 31/1990, republicata, societatea pe actiuni se dizolva:

in cazul si in conditiile prevazute de art. 153, respectiv, daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social;

cand capitalul social se micsoreaza sub minimul legal;

cand numarul actionarilor scade sub minimum legal.

q Dizolvarea societatii in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni se dizolva in cazul si in conditiile prevazute pentru societatea pe actiuni, conditii referitoare la valoarea minima a capitalului social si la numarul minim de asociati sau actionari.

Dizolvarea societatilor de persoane

q Dizolvarea societatii in nume colectiv

Conform art. 229 din Legea nr. 31/1990, republicata, societatile in nume colectiv se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita acestor cauze numarul asociatilor s‑a redus la unul singur si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii.

In cazul acestor societati, conform art. 230 din Legea nr. 31/1990, republicata, daca un asociat decedeaza si nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant aprobat, in termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.

q Dizolvarea societatii in comandita simpla

Societatile in comandita simpla de dizolva prin falimentul asociatului comanditat sau comanditar ori prin incapacitatea, excluderea, retra­gerea sau decesul acestuia.

In acest din urma caz, in lipsa de conventie contrara, societatea va plati mostenitorilor partea ce li se cuvine, dupa ultimul bilant aprobat, in termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului, afara daca mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in calitatea avuta de autorul lor.

Dizolvarea societatii cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social, sau dupa caz al micsorarii sub minimul legal de 2.000.000 lei, ori prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati cand datorita acestor cauze, numarul asociatilor s‑a redus la unul singur.

Sunt exceptate urmatoarele situatii:

in termen de noua luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social, acesta este intregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal de 2.000.000 lei;

in actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii celui decedat;

asociatul ramas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilalti asociati ori a incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului acestora, hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

1.3. Efectele dizolvarii

Din punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art. 233 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, ca dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii patrimoniului societatii. Prin exceptie, dizolvarea are loc fara lichidare in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege, cum ar fi dizolvarea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, caz in care patrimoniul societatii se transmite asociatului unic.

In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata asociatii pot hotari cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

Art. 232 din Legea nr. 31/1990, republicata prevede necesitatea inscrierii dizolvarii societatilor comerciale in Registrul comertului si publi­carea ei in Monitorul Oficial (cu exceptia cazului in care dizolvarea intervine ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societatii).

Conform art. 232 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, republicata, in cazul in care dizolvarea societatii se produce in urma falimentului, aceasta se va pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.

Pe perioada operatiunilor lichidarii, personalitatea juridica a socie­tatii se pastreaza, pana in momentul radierii acesteia din registrul comertului.

Ca noutate, art. 237¹ reglementeaza raspunderea asociatilor in cazul dizolvarii si lichidarii societatii.

Astfel, cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si chiar a lichidarii.

In cazul asociatilor care raspund limitat pentru obligatiile societatii, in limita aportului la capitalul social, raspunderea va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii, si, daca este cazul, a lichidarii societatii.

Cu toate acestea, asociatul cu raspundere limitata care abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

Reclamantul VB a solicitat ca, in contradictoriu cu paratii HDM si S.C. "M" S.R.L. sa se dispuna dizolvarea si lichidarea societatii comerciale "M" S.R.L,. la plata sumei de 548.000.000 lei catre reclamant, reprezentand dividende cuvenite pe anul 2000 reactualizate, inclusiv instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor societatii.

In motivare, reclamantul a aratat ca intre asociati au intervenit neintelegeri grave car fac imposibila continuarea activitatii societatii, neintelegeri care au aparut din cauza faptului ca atat reclamantul cat si parata H.D.M. sunt asociati in alte societati avand acelasi obiect.

Paratii au formulat cerere privind excluderea din societate a reclamantului si respingerea actiunii reclamantului de dizolvare si lichidare a societatii, inclusiv de plata a dividendelor, aratand ca reclamantul este cel care a generat neintelegeri, faptul ca acesta a folosit mijloacele fixe ale societatii in interes personal, respectiv in societatea pe care si-a constituit-o separat.

Intrebare

Fata de situatia de fapt prezentata, ce va decide instanta de judecata? Dizolvarea societatii sau excluderea din societate a asociatului reclamant?

Administratia Finantelor Publice a Sectorului Bucuresti in contradictoriu cu S.C. "M" S.A., a formulat opozitie la hotararea de dizolvare si lichidare a S.C. "M" S.A., hotarare adoptata de Adunarea Generala Extraordinara a asociatilor pe considerentul ca, societatea are datorii catre bugetul de stat, debite ce nu pot fi  cunoscute decat in urma unui control de fond la societate. Nefinalizarea controlului la societate inainte de dizolvarea societatii duce la imposibilitatea statului de a mai recupera eventualele debite restante.

Din materialul probator depus la dosar s-a retinut ca S.C."M" S.A. este o societate de valori mobiliare care are potrivit legii speciale, un unic obiect de activitate, respectiv intermedierea de valori mobiliare. Intrucat societatea nu a fost in masura sa asigure un capital minim net in conformitate cu dispozitiile legale, C.N.V.M. a retras autorizatia de functionare a societatii.

Intrebare

Care este solutia pronuntata de instanta de judecata?

2. Notiune si forme de realizarea a fuziunii

2.1. Conceptul de fuziune

Fuziunea se realizeaza fie prin absorbtia unei societati de catre o alta societate, fie prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a constitui o societate noua.

In dreptul romanesc, institutia juridica a fuziunii societatilor comer­ciale este reglementata, in principal, de Legea nr. 31/1990, republicata.

Legiuitorul detaliaza procedura de fuziune a societatilor comerciale, procedura care are ca act principal proiectul de fuziune. Sunt reglementate totodata aspectele ce tin de continutul, de inregistrarea si publicitatea proiectului de fuziune.

Legislatia noastra contine, in egala masura, dispozitii referitoare la dreptul de opozitie al creditorilor societatilor care se reorganizeaza prin fuziune, cat si data la care fuziunea produce efecte juridice.

fuziunea prin absorbtie reprezinta operatiunea prin care una sau mai multe societati transmite alteia, ca urmare a dizolvarii fara lichidare, totalitatea activului si pasivului patrimonial, atribuindu‑se actionarilor sau asociatilor societatilor absorbite actiuni sau parti sociale si, eventual, o sulta in numerar, care sa nu depaseasca un procent de 10% din valoarea lor nominala sau din valoarea lor contabila;

fuziunea prin contopire si constituirea unei noi societati reprezinta operatiunea prin care mai multe societati se reunesc pentru a transmite unei societati care se constituie, ca urmare a dizolvarii si radierii lor, ansamblul activului si pasivului patrimonial, in schimbul atribuirii de parti sociale sau actiuni si, eventual, o sulta care sa nu depaseasca 10% din valoarea nominala sau, in lipsa acesteia, valoarea lor contabila.

2.2. Formele de realizare a fuziunii

Fuziunea este posibila numai in masura in care exista activ patrimonial la societatea care este absorbanta in schimbul patrimoniului transmis.

O societate "mama" poate fi absorbita de societatea "fiica", considerandu‑se ca acest lucru nu este nici ilicit si nici artificial . In schimb, nu poate participa la fuziune o sucursala a unei societati comerciale

Fuziunea se poate realiza intre societati care au forme diferite de constituire. Fuziunea antreneaza dizolvarea fara lichidare a societatilor care dispar si transmiterea universala a patrimoniului lor societatilor beneficiare, in starea in care se gasesc la data realizarii definitive a operatiunii. Ea antreneaza, in mod simultan, dobandirea de catre asociatii societatii care dispare, a calitatii de asociati ai societatii beneficiare, in conditiile determinate prin contractul de fuziune.

Cateodata, nu se poate proceda la schimbul partilor sociale sau al activelor societatilor care dispar, in cazul cand partile sociale sunt detinute:

fie de societatea beneficiara sau de o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pe socoteala societatii;

fie de societatea care dispare sau de o persoana care actioneaza in numele sau propriu, dar pe contul acestei societati.

Din punct de vedere economic, fuziunile fac obiectul unei clasificari traditionale care face distinctia intre:

fuziunea prin contopire;

fuziunea prin absorbtie (anexare);

restructurarile interne.

Fuziunea prin contopire

Pe scurt, aceasta operatiune juridica si economica se caracterizeaza prin reducerea la o singura unitate a doua sau mai multe entitati deosebite anterior.

Aceasta alianta care duce la crearea unei noi entitati, presupune punerea in comun a aporturilor societatilor care au fuzionat, asemanandu‑se astfel cu contractul de societate. Cel mai bun instrument de realizare a acestei intelegeri perfecte este crearea unei societati noi.

Fuziunea prin absorbtie

Din cauza constrangerilor de ordin fiscal, in majoritatea cazurilor este preferata fuziunea prin absorbtie.

Fuziunea prin absorbtie, cunoscuta ca fuziune prin "anexare", nu se concretizeaza intr‑un partaj echitabil de interese, ci mai degraba prin suprematia unei societati asupra altei societati, fara ca aceasta dominare sa fi fost impusa in mod obligatoriu prin forta. Este vorba aici de o veritabila achizitie, de un transfer de putere si de control, ca urmare a unei mutatii patrimoniale.

Aceste doua tipuri de reorganizari (fuziunea prin contopire si fuziunea prin absorbtie) sunt rezultanta unui proces care se realizeaza in doi timpi:

intocmirea proiectului de fuziune pe baza hotararii asociatilor fiecarei societati care se reorganizeaza;

realizarea acordului final privind fuziunea propriu‑zisa.

Restructurarile interne

Restructurarile interne au ca obiect o remodelare juridica a puterii in interiorul unui grup, cu scopul de a modifica organizarea interna a intreprinderii pentru a face fata imperativelor de dezvoltare a acesteia.

2.3. Efectele fuziunii

Transmisiunea universala a patrimoniului

Atat in cazul fuziunii prin contopire, cat si al fuziunii prin absorbtie societatea care se constituie, ori societatea absorbanta este tinuta de toate obligatiile societatii absorbite care nu sunt achitate in timpul fuziunii. Societatea absorbanta nu are calitatea de tert fata de cocontractantii societatii absorbite, care pot dovedi prin orice mijloc de proba, o eventuala simulatie pe care o poate invoca orice subiect al contractului incheiat cu societatea absorbita.

q Activul transmis

Prin fuziune se transmit, in principiu, toate drepturile care au apartinut societatii absorbite sau a societatilor care se reunesc. Astfel:

dreptul de a actiona in justitie apartine societatii absorbante sau societatii nou create;

societatea absorbanta poate formula actiune in justitie pentru repararea prejudiciului cauzat de administratorii societatii absorbite.

societatea absorbanta poate sa continue executarea silita (initiata) de societatea absorbita, fara sa obtina un nou titlu executoriu.

Drepturile societatii absorbite asupra unor titluri (actiuni) pe care le detine la o terta persoana, trebuie sa se prevada in raportul de actiuni al societatii emitente.

Daca se transmit bunuri imobile, potrivit Legii nr. 7/1996 modificata, trebuie sa se faca mentiune in registrele de publicitate imobiliara cu privire la societatea care a preluat dreptul ca efect al fuziunii.

Operatiunile de fuziune se analizeaza ca operatiuni privind schimburile de drepturi sociale. Ele nu constituie, in nici un caz, operatiuni de instrainare de valori imobiliare si deci nu sunt supuse dispozitiilor legale referitoare la respectarea dreptului de preemtiune instituit prin legile speciale

Drepturile de proprietate industriala

Drepturile asupra marcilor de fabrica si a celor de comert se transmit societatii absorbante, cu exceptia cazului cand o terta persoana intenteaza actiune in constatarea nulitatii absolute a fuziunii.

Fata de terti, transmiterea dreptului de proprietate asupra marcilor de fabrica si a celor de comert se face din momentul efectuarii mentiunii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

q Pasivul transmis

Se transmit societatii absorbante:

datoriile nescadente ale societatii absorbite;

obligatia de garantie pentru viciile lucrului care apartinea societatii absorbite, in cazul unui contract de vanzare‑cumparare;

datoriile care izvorasc dintr‑un fapt al societatii absorbite, chiar daca au caracter personal;

obligatia de nonconcurenta asumata de societatea absorbita.

Instanta de judecata poate sa limiteze la o anumita suma raspunderea societatii absorbante pentru datoriile societatii absorbite (daca exista conventie de limitare a raspunderii intervenite intre cele doua societati - absorbanta si absorbita).

q Transmiterea contractelor

Fuziunea prin absorbtie are ca efect subrogatia legala a societatii absorbante, in drepturile societatii absorbite, fara nici o alta formalitate, cu exceptia celei de publicitate prevazuta in legislatia societatilor comerciale. In aceste conditii, societatea absorbanta preia si contractele societatilor absorbite, cu luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:

in cazul contractelor de inchiriere, proprietarul spatiului comercial inchiriat este obligat sa respecte efectele subrogatiei;

contractele de concesiune nu se pot transmite societatii absorbante decat cu acordul concendentului;

contractele de asociere in participatiune se transmit cu acordul coparticipantilor.

contractele de munca incheiate de societatea absorbita sunt transmise de drept societatii absorbante.

Aceasta transmisiunea insa nu inlatura dreptul pe care il are societatea absorbanta de a determina nevoile sale reale de personal. De aceea concedierile consecutive ca efect al fuziunii nu au caracter abuziv daca intervin in cadrul unei reorganizari a intreprinderii, cu respectarea legii. In principiu insa, reprezentantii salariatilor trebuie consultati inaintea efectuarii operatiunii de fuziune

Drepturile tertilor asupra fuziunii

Societatea absorbanta devine debitoarea creantelor non‑obligatare ale societatii absorbite, in locul acesteia. Aceasta substituire nu antreneaza o novatie a creantei. De aceea, este gresita acea practica a unor societati comerciale care, dupa fuziune, au intocmit acte aditionale la contractele incheiate de societatea absorbita, acte prin care au modificat unul dintre subiectele participante, respectiv in locul societatii absorbite a fost mentionata societatea absorbanta.

Daca in contractul incheiat intre societatea absorbita, care avea calitatea de debitor, si terta persoana creditoare s‑a prevazut ca aceasta din urma sa ceara restituirea debitului imediat, in caz de fuziune, se va aplica clauza contractuala, fara ca societatea creditoare sa faca opozitie in instanta, cu privire la fuziune.

Dreptul la opozitie este acordat creditorilor tuturor societatilor participante la fuziune, ale caror creante sunt anterioare publicarii proiectului de fuziune.

In dreptul roman, potrivit art. 243 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, "opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori convine cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor."

2.4. Incetarea existentei societatii absorbite

Un alt efect al fuziunii prin absorbtie este disparitia (dizolvarea fara lichidare) a societatii absorbite si radierea ei din registrul comertului.

Legiuitorul, in art. 249 din Legea nr. 31/1990, republicata, face precizari numai in legatura cu data fuziunii.

In privinta desfiintarii societatii absorbite evident, aceasta se produce din momentul radierii ei din registrul comertului.

Practic, cele doua momente, de efectuare a mentiunii de majorare a capitalului social a societatii absorbante si de radiere a societatii absorbite se produc la aceeasi data.

2.5. Constituirea unei noi societati

Fuziunea prin contopire inseamna constituirea unei noi societati prin reunirea celor care fuzioneaza.

Data fuziunii este data inmatricularii in registrul comertului a societatii nou create, moment in care se efectueaza si mentiunea de radiere din registrul comertului a societatilor comerciale care au fuzionat. 

3. Divizarea

Divizarea se face prin impartirea patrimoniului unei societati care isi inceteaza existenta, intre doua sau mai multe societati existente sau care iau fiinta prin acest procedeu. In acest caz, divizarea este totala.

Divizarea unei societati poate sa fie si partiala, atunci cand se desprinde o parte din patrimoniul unei societati care‑si pastreaza existenta si se transmite acea parte catre o alta societate, constituindu‑se o societate noua din fractiunea respectiva de patrimoniu. In acest caz, o societate transmite o parte din patrimoniul sau altei societati deja existente sau care se constituie astfel si in schimbul aportului primeste parti sociale care se atribuie asociatilor societatii care s‑a reorganizat prin divizare.

In cazul divizarii, societatile care dobandesc bunurile societatii divizate, vor raspunde pentru obligatiile acesteia proportional cu valoarea bunurilor dobandite. Exceptional, se poate stabili si o alta proportie.

In ipoteza in care nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o anumita obligatie, vor raspunde in mod solidar societatile care au dobandit bunuri prin divizare. Aceleasi reguli se aplica si in cazul divizarii partiale.

Transmisiunea patrimoniului societatii divizate catre alte societati existente sau catre societatea comerciala care se constituie, se face cu titlu universal ori, cu titlu particular (adica, se transmit "mase" de drepturi si obligatii din patrimoniul societatii care se reorganizeaza prin divizare ori numai drepturi legate de un singur bun si obligatiile corelative acestuia).

4. Procedura de fuziune sau de divizare

Potrivit dispozitiilor art. 238‑251 din Legea nr. 31/1990, republicata, fuziunea si divizarea societatilor comerciale urmeaza in general aceleasi reguli procedurale.

Fuziunea si divizarea se pot face si intre societati care au forme diferite (societati in nume colectiv, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni).

Societatile in lichidare pot fuziona sau se pot divide daca nu a inceput repartitia partilor ce li se cuvin din lichidare.

4.1. Perioada intermediara

Realizarea fuziunii necesita indeplinirea unor formalitati complexe intr‑un interval de timp relativ lung. Se poate scurge un interval de cateva luni intre data cand se evalueaza patrimoniul transferat, stabilirea raportului de schimb al partilor sociale si data realizarii definitive a fuziunii. Or, in timpul acestei perioade intermediare, existenta si pasivul societatii care urmeaza a‑si inceta existenta se modifica, in asa fel incat situatia patrimoniala din momentul realizarii definitive a fuziunii nu mai coincide cu cea existenta in momentul depunerii bilantului de fuziune. Valoarea titlurilor emise de societatea absorbanta in beneficiul societatii absorbite poate evolua, dar nu neaparat in acelasi sens. Rezulta ca evaluarea aporturilor si calculul partilor sociale sau actiunilor emise risca sa fie din nou facuta in raport de valoarea lor la momentul realizarii operatiei definitive de fuziune.

Patrimoniul societatii absorbite este transmis societatii beneficiare in starea in care se gaseste la data realizarii definitive a operatiunii de fuziune, cu exceptia hotararii contrare a adunarii generale a asociatilor. Drepturile asociatilor, stabilite in proiectul de fuziune raman neschimbate, chiar daca activul net al societatilor in cauza s‑a modificat in timpul perioadei intermediare.

Din punct de vedere contabil si financiar, societatea beneficiara trebuie sa inscrie in registrele sale toate operatiunile de activ si de pasiv efectuate de societatea absorbita in timpul perioadei intermediare. Proiectul de fuziune trebuie sa prevada data de la care aceste operatiuni vor fi preluate de societatea absorbanta sau de cea care se constituie.

Din punct de vedere juridic, nu este necesar a se reuni asociatii societatii absorbite pentru a aproba bilantul si contul de operatiuni realizate in timpul perioadei intermediare. In cazul in care, in perioada intermediara societatea absorbita ar inregistra pierderi, este indicat ca in proiectul de fuziune sa se prevada un "provizion", prin reducerea activului net aportat la un nivel cel putin egal cu pierderile previzibile.

Din punct de vedere fiscal, organul fiscal admite ca in caz de fuziune cu efect retroactiv, societatea absorbanta inglobeaza in rezultatele sale financiare beneficiile si pierderile inregistrate de societatea absorbita in timpul perioadei intermediare, cu doua conditii:

daca momentul la care se produce fuziunea nu depaseste prima zi a exercitiului financiar al societatii absorbite in cursul careia a intervenit operatiunea;

daca fuziunea si clauza de retroactivitate au o existenta normala, si nu sunt concepute numai din ratiuni de ordin fiscal, pentru a se beneficia de reduceri sau exonerari de impozite datorate statului

4.2. Proiectul de fuziune sau de divizare

Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in adunarea generala a asociatilor

Administratorii societatilor care participa la fuziune sau divizare intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare care va cuprinde:

forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante;

fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;

stabilirea si evaluarea activului si pasivului care se transmit societatilor beneficiare;

modalitatile de predare a partilor sociale si data la care acestea dau dreptul la dividende

raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, dupa caz, cuantumul sultei care se plateste; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori chiar societatea absorbita;

cuantumul primei de fuziune sau de divizare;

data situatiei financiare de fuziune/divizare care va fi aceeasi pentru toate societatile participante;

orice alte date care prezinta interes pentru fuziune sau divizare.

Proiectul de fuziune sau de divizare se va depune la Oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate, pentru a fi vizat de catre judecatorul delegat. Proiectul vizat se publica pe cheltuiala partilor in Monitorul Oficial al Romaniei, integral sau partial, potrivit dispozitiilor judecatorului delegat.

Creditorii societatilor care fuzioneaza ori se divid, precum si orice alta persoana prejudiciata pot face opozitie daca au creante anterioare publicarii proiectului de fuziune sau de divizare. Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de solutionare a cererii.

Operatiunea de fuziune sau de divizare nu este suspendata, in cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau prezinta garantii acceptate de creditori, ori se intelege cu acestia in legatura cu plata datoriilor.