Evaziunea fiscala

EVAZIUNEA FISCALA

I.      NOTIUNE

Codul penal, precum si orice lege, trebuie sa admita si sa sanctioneze

orice incalcare a prevederilor sale imperative. In domeniul fiscal raportul fiscal este definitiv statornicit si este izvorat din dreptul pe care il are statul, persoana juridica, de a obliga alte persoane fizice sau juridice la o prestatie, imediata si viitoare, dar fara o contraprestatie imediata si echivalenta. In cadrul raportului fiscal are loc o transmisiune de proprietati din proprietate a unei persoane in patrimoniul statului, cu caracter obligatoriu si gratuit, fara insa a avea caracter de penalizare sau expropriere.[1]

Cheltuielile publice prezinta interes fie pentru comunitatea nationala, in ansamblul ei, in masura in care privesc sarcinile financiare generale ale statului, fie pentru comunitatile autohtone administrativ-teritoriale daca se refera la cheltuielile ce se afla in grija administratiei publice locale.

Contributia cetatenilor la cheltuielile publice se realizeaza prin plata de impozite si taxe.

Dispozitia constitutionala potrivit careia se instituie obligativitatea stabilirii numai prin lege a impozitelor, taxelor si a altor venituri care sustin bugetul de stat, cat si bugetul asigurarilor sociale de stat, constituie o implicita garantare a dreptului de proprietate a averii tuturor cetatenilor.

Mai precis, trebuie subliniat ca subiectele platitoare de impozite si taxe sunt atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice.

Pornind de la evolutia de ansamblu a criminalitatii economico-financiare promovarea unei noi legi (Legea nr.241/2005) pentru prevenirea si combaterea cu mai multa eficienta a acestor categorii de infractiuni s-a impus cu necesitate.

Aceasta lege are o dubla destinatie, pe de o parte de a aviza contribuabilii- persoane fizice si juridice straine- despre obligatia de a contribui, prin impozite si taxe, la suportarea cheltuielilor publice si de a preveni asupra consecintelor sanctionatorii la care se expun in cazul sustragerii frauduloase de la indeplinirea indatoririlor fiscale, iar pe de alta parte, de a constitui instrumentul juridic in temeiul caruia sa fie angajata raspunderea penala a celor cu rea-credinta, incalca prevederile legii.

Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, in noua Lege nr.241/2005 se prevede patru elemente principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabileste si masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi sanctiuni denumite infractiuni in legatura cu infractiunile de evaziune fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infractiuni de pericol; s-au definit mai multi termeni folositi in lege pentru o mai mare precizie.

Infractiunea de evaziune fiscala reprezinta, in materialitatea ei,

o infractiune de prejudiciu, dar si de pericol si se poate realiza in una din urmatoarele forme in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

II.   EVAZIUNEA FISCALA INTRE RAU EVIDENT SI RAU NECESAR

Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carui consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind, practic, imposibila. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietii si poate contribui la inechitati sociale datorate "accesului" si "inclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. Daca nu ar fi decat aceste "rele" aduse de evaziunea fiscala, dar ele nu se rezuma la atat, si statul ar trebui sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale.

Cu toate acestea, statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala urmarind, in principal, doua scopuri:

a) un scop "pozitiv" argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si

b) un scop "negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.

De aici desprindem chiar rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau

nu, al politicii fiscale, decurgand direct din cel al fiscalitatii, in general.[2]

Unul din secretele japonezilor in ce priveste formarea capitalului este

evaziunea fiscala care este incurajata oficial. In mod legal un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de cinci ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului. Astfel orice tara care vrea sa fie competitiva intr-o era antreprenoriala trebuie sa-si construiasca un sistem de impozite de tipul celui japonez care, printr-o atitudine de ipocrizie semioficiala, incurajeaza formarea capitalului.[3]

"Interventia" statului in mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala, trebuie analizata prin prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse, bugetare sau nu, crearea de inechitate in veniturile disponibile ale contribuabililor, etc.). De asemenea trebuie sa se tina seama ca "Efectul benefic al interventiei statului, in special sub raportul legislativ direct, imediat si, ca sa spunem asa vizibil, in timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte, neperceptibile. Unul din aceste efecte este fenomenul coruptiei care este practic inevitabil insotitor al evaziunii fiscale.

Desi nu se stie care sunt efectele fraudei, putem considera frauda fiscala ca fiind sansa sistemelor fiscale ca ele sa devina viabile.

Departe de a fi contrara democratiei, frauda fiscala nu este, din contra, decat manifestarea bruta a vitalitatii sale. De aceea, tocmai in interesul democratiei, este necesara o "lupta" permanenta si bine condusa pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

III.   CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun

contribuabililor ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale.

Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc.

In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziune care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala) si evaziune care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.

III.1 Evaziunea fiscala legala

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.

In practica, faptele de evaziune fiscala, bazate pe interpretarea favorabila a legii (evaziune fiscala legala), sunt diversificate si numeroase, in functie de invetivitatea contribuabililor si larghetea legii. Metodele cele mai frecvent folosite sunt urmatoarele:

• Investirea unei parti din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul acorda reduceri la impozitul pe profit;
• Folosirea prevederilor legale privind donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu;
• Scaderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate, in valoare mai mare decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale;
• Interpretarea favorabila a dispozitiilor legale, care prevad importante facilitati pentru contributiile la sprijinirea activitatilor social-culturale, stiintifice si sportive;
• Constituirea de fonduri de amortizare sau rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic.

Evaziunea legala poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si

imbunatatirea continutului legilor care au facut-o posibila.

III.2 Evaziunea fiscala frauduloasa

Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se, deci, pe frauda si pe rea-credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul statului un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.

Indiferent daca agentul economic foloseste calea neinregistrarii corecte (nedeclararii la organul fiscal) a tuturor veniturilor realizate din activitatea de baza ori din alte surse sau pe aceea a incalcarii nejustificate a costurilor de productie, a cheltuielilor de circulatie ori a cheltuielilor aferente altor surse de venituri, obiectivul urmarit de acesta este unul singur, si anume, diminuarea profitului impozabil si, pe aceasta baza, reducerea la minimum a impozitului datorat.

Pe masura adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii - pe multiple planuri - a relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen intern, national, ci a devenit unul international.

In tarile cu o experienta bogata in fiscalitatea adaptata cerintelor economiei de piata, evaziunea fiscala (specifica mai ales T.V.A) poate fi intalnita si sub forme, cum sunt:

• Frauda pe termen lung, care apare atunci cand un agent economic, care si-a creat in timp o buna reputatie prin comportament si rezultate, inceteaza brusc platile, declarandu-se in stare de faliment, dupa ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profitul in alta tara;
• Frauda pe termen scurt, care poate fi intalnita atunci cand o noua intreprindere infiintata (cu intentia ascunsa de a obtine bani prin pretentii false), inainteaza organelor fiscale o cerere justificata de rambursare a T.V.A, insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza  activitatea, iar platitorul dispare;
• Sindromul "Phoenix", cand o firma ce avea obligatii de plata a T.V.A se declara in stare de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director;
• Sindromul "companiilor multiple" apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe firme, printre care si una fantoma.
• Manipularile insignifiante care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari marunte in contabilitate, ca, de exemplu omiterea de la insumare a unor pagini, inregistrarea repetata a unor facturi de intrare, reportare gresita, etc.[5]

Dimensiunile evaziunii fiscale difera de la o tara la alta, in functie de

Legile si realitatile fiscale ale acestora, iar eficacitatea sistemului fiscal se masoara nu atat prin nivelul veniturilor fiscale atrase la buget, cat prin gradul de consimtire la impozit. Nivelul evaziunii fiscale intr-un anumit stat este invers proportional cu gradul de consimtire la impozit al contribuabililor din acel stat.

IV.    CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

Pentru a putea sa intelegem corect, sa dimensionam real fenomenul

evaziunii fiscale, pentru a elabora si aplica masuri eficiente de combatere a acestuia, trebuie, in primul rand, sa intelegem cauzele acestui fenomen complex.

Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple, dintre care le subliniez pe cele mai importante:

• Excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscala), mai cu seama pentru unele categorii de contribuabili, aceasta excesivitate se explica in parte si are drept efect, tocmai amploarea evaziunii fiscale;
• Sistemul legislativ fiscal, care pe langa faptul ca este incomplet, prezinta mari lacune, imprecizii si ambiguitati, creeaza pentru contribuabilul evazionist un spatiu larg de manevra, in incercarea sa de sustragere de la plata obligatiilor fiscale legale;
• Psihologia contribuabilului si insuficienta educatie fiscala si civica a acestuia;
• Modul de organizare, functionare si dotare a organelor fiscale si a celor de control financiar-fiscal;
• Lipsa unor reglementari clare, precise si unitare pentru combaterea acestui fenomen.

Posibilitatile de eludare a fiscului difera de la o categorie sociala la

alta, in functie de natura si provenienta veniturilor ori a averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a controlului fiscal, precum si de alti factori specifici. Dintre toate categoriile sociale, salariatii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilitati de eludare a fiscului, deoarece impunerea acestora se face pe baza declaratiei unui tert-intreprinzator (angajator). In schimb industriasii, comerciantii, liber profesionistii au din plin posibilitati de eschivare de la impozit, datorita faptului ca impunerea se face pe baza de declaratie.

In mod concret, in raport de conditiile sociale si economice, ale perioadei de tranzitie din tara noastra, abaterile fiscal-financiare si deficientele din activitatea agentilor economici au in principal urmatoarele cauze:

• Posibilitatea oferita prin lege de a autoriza infiintarea si functionarea de societati comerciale, cu multiple activitati in obiectul de activitate, fara a se verifica dotarile si conditiile reale de desfasurare a acestora, in cadrul legal existent;
• Limita minima a capitalului social care nu asigura conditiile pentru recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului;
• Lipsa reglementarilor procedurii de suspendare a agentilor economici;
• Lipsa de operativitate si, uneori chiar refuzul organelor vamale in furnizarea de informatii legate de operatiunile de vamuire, in vederea identificarii operative a cazurilor de contrabanda si implicit de evaziune fiscala;
• Lipsa unor prevederi legale si a unor sanctiuni mai severe pentru inexistenta documentelor de insotire a marfurilor, pe tot circuitul parcurs de acestea, in vederea eliminarii posibilitatilor de producere ulterioara a unor documente justificative, in urma unor situatii surprinse si constatate de organul de control;
• Nivelul de retribuire a acestuia, tehnica de calcul, mijloace informatice, cursuri de perfectionare profesionala de masa, atat in tara cat si in spatiul UE, mijloace juridice, proceduri, etc.

V.   INFRACTIUNILE PREVAZUTE DE LEGEA PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA  EVAZIUNII FISCALE

Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale,

in noua Lege nr. 241/2005 se prevede patru elemente principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabileste si masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi infractiuni denumite infractiuni in legatura cu infractiunile de evaziune fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infractiuni de pericol; s-au definit mai multi termeni folositi in lege pentru o mai mare precizie.

Totusi, nu trebuiau dezincriminate unele fapte care continua sa prezinte pericolul unor infractiuni cu implicatii deosebite asupra economiei subterane.

In art.1 din lege se prevede ca sunt incriminate doua categorii de infractiuni si anume: cele de evaziune fiscala [art.9 alin.(1) lit. a)-g)] si alte infractiuni aflate in legatura cu cele de evaziune fiscala (art.3-8).

Putem preciza ca prin aparitia noii legi a evaziunii fiscale se face un pas important menit sa contribuie din plin la reducerea ratei criminalitatii pe aceasta linie si implicit, a economiei subterane care aduce grave prejudicii bugetului general consolidat.

Organele competente sa verifice modul in care contribuabilii respecta dispozitiile legale de organizare si de desfasurare a activitatilor economice producatoare de venituri impozabile sau bunurile supuse impozitelor si taxelor sunt organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si din unitatile teritoriale subordonate, Garda Financiara si alte organe de control abilitate potrivit legii.

V.1 Infractiunea prevazuta de art.3

Continutul legal. Potrivit art.3, constituie infractiune fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale privind buna desfasurare a activitatilor economico-financiare a caror realizare presupune indeplinirea cu onestitate de catre contribuabili a obligatiilor inscrise in documentele de control privind refacerea documentelor distruse.

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de documentele de evidenta contabila.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal si are calitatea de contribuabil.

In art.2 lit.b) este definit contribuabilul ca fiind "orice persoana fizica sau juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica care datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat".[7]

Subiectul pasiv al infractiunilor fiscale este statul, precum si organele de control competente care au dispus refacerea documentelor distruse.

Art.2 lit.g), defineste organele competente ca fiind acele "organe care au atributii de efectuare a verificarilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii". Dintre acestea amintesc: Garda Financiara, Curtea de Conturi, ANAF (inspectie fiscala), reprezentantii autoritarii vamale, Directiile Generale ale controlului financiar de stat.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta in fapta de a nu reface documentele de evidenta contabila distruse, obligatie care rezulta din documentul de control.

Este greu sa se probeze ca documentele au fost distruse si nu pierdute, sustrase, ascunse prin cesionare a partilor sociale, a actiunilor urmata de predarea arhivei la persoane neidentificabile, situatii cand aceasta prevedere devine inaplicabila.

De asemenea, nu se distinge intre distrugerea datorata cazului fortuit, fortei majore, distrugerea facuta sau dispusa de contribuabil sau distrugerea facuta de autori neidentificati. Intr-o asemenea situatie, aceasta infractiune poate intra in concurs cu una din infractiunile prevazute de art.217, art.219 sau art.242 C.pen.

In continutul acestei infractiuni se prevede si o conditie privind timpul savarsirii infractiunii. Documentele trebuie refacute intr-un anumit termen - interval de timp care trebuie sa fie rezonabil. Termenul este cel prevazut in documentul de control. Daca trece acest termen si documentele nu au fost refacute, infractiunea se va consuma la implinirea termenului.

Potrivit art.95 C.proc.fisc., in realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control: controlul prin sondaj, controlul inopinat, controlul incrucisat.

Potrivit art.103 alin.(7), la inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control. La finalizarea inspectiei fiscale contribuabilul este obligat sa dea o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. In declaratie se va mentiona si faptul ca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil [alin.(8)]. Contribuabilul are obligatia sa indeplineasca masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala [alin.(9)]. Una din obligatii se poate referi si la refacerea documentelor distruse.

Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol ce rezulta din inactiunea autorului. Daca acesta nu reface documentele de evidenta contabila distruse, nu se pot efectua de catre organele de control in conditii optime verificarile financiar-contabile pentru a se vedea daca exista sau nu incalcari ale legii privind combaterea evaziunii fiscale.

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se comite aceasta infractiune este intentia directa sau indirecta, asa cum rezulta din textul de lege. Nu are importanta mobilul si scopul.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Infractiunea se consuma in momentul in care termenul prevazut in documentul de control a expirat iar documentele de evidenta contabila nu au fost refacute. Termenul nu este unul legal, ci este stabilit de organul de control si trebuie sa fie rezonabil.

Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa, in schimb poate avea mai multe modalitati faptice.

Infractiunea se pedepseste cu amenda de la 5.000 RON la 30.000 Ron.

V.2 Infractiunea prevazuta de art.4

Continutul legal. Potrivit art.4, constituie infractiune refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarii financiare, fiscale sau vamale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale privind buna desfasurare a activitatilor economico-financiare a caror realizare presupune indeplinirea cu onestitate de catre contribuabili a obligatiilor inscrise in documentele de control privind prezentarea documentelor legale si bunurilor din patrimoniu.

Obiectul material este reprezentat de documentele legale si bunurile din patrimoniu.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal.

Infractiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale - coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv al infractiunilor fiscale este statul sau, dupa caz, unitatile administrativ-teritoriale: municipiul, judetul, orasul, comuna, ale caror bugete locale necesare suportarii cheltuielilor publice au fost ori pot fi afectate prin savarsirea acestora.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta in refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarilor financiare, fiscale sau vamale.

Fapta de refuz, deci o omisiune, exprima o pozitie psihica intentionata, insemnand neacceptare, respingere la o solicitare expresa. Trebuie catalogat tot refuz in sensul prevazut de text si conduita de respingere fatisa a oricarei solicitari in acest sens.

Prin urmare, actul de refuz poate fi explicit cand contribuabilul declara sau din comportamentul sau reiese ca nu vrea si ca nu va pune la dispozitia organelor de control documentele ori bunurile solicitate, dar poate fi si implicit, in care caz refuzul consta in acte repetate de neprezentare, nejustificate si chiar sustragerea de la prezentare.

Urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol datorita imposibilitatii verificarii respectarii de catre contribuabili a obligatiilor financiare, fiscale sau vamale fata de stat de catre organele de control abilitate si a depistarii eventualelor fraude fiscale.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa sau indirecta.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii are loc instantaneu, in momentul expirarii refuzului respectiv. Bineinteles, refuzul pentru a produce efecte juridice trebuie sa intervina dupa ce in prealabil a fost somata de trei ori.

Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa si anume, cea a refuzului; in schimb poate avea mai multe modalitati faptice.

Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

V.3 Infractiunea prevazuta de art.5

Continutul legal. Constituie infractiune, potrivit art.5, impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este comun cu cel al tuturor infractiunilor de evaziune fiscala.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.

Infractiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale: coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv al infractiunilor fiscale este statul sau, dupa caz, unitatile administrativ-teritoriale: municipiul, judetul, orasul, comuna, ale caror bugete locale necesare suportarii cheltuielilor publice au fost ori pot fi afectate prin savarsirea acestora.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii consta in impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra in conditiile legii, in sedii, incinte ori pe terenuri in scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

De regula, pentru buna desfasurare a relatiilor autoritate-contribuabil, se prezuma buna-credinta a partilor bazata pe relatia de parteneriat existenta intre stat si adresant. Din acest motiv, legea a instituit drepturi si obligatii de ambele parti, printre acestea numarandu-se obligatia contribuabililor de a permite accesul autoritarii in locurile unde sau pe care se desfasoara activitati supuse controlului financiar, fiscal sau vamal.

Organul de control nu poate fi decat unul din cele prevazute de lege, cum ar fi Ministerul Finantelor Publice, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor, precum si toate organele subordonate, cum ar fi de exemplu, Garda Financiara, Directia Generala a controlului financiar de stat, Curtea de Conturi ori celelalte organe reprezentative din teritoriu.

Nu are nici un fel de relevanta daca impiedicarea este facuta de contribuabilul supus controlului sau de catre o alta persoana, textul de lege cerand numai o actiune de impiedicare fara sa precizeze de cine trebuie sa fie executata.

De asemenea, nu are importanta pentru existenta infractiunii modalitatea in care s-a realizat infractiunea prevazuta in art.5 din Legea nr.214/2005. Aceasta impiedicare se poate face in orice mod, printr-o actiune sau inactiune, care are drept urmare imposibilitatea organelor abilitate de a patrunde in sediul, incinta sau terenul care face obiectul controlului.

Urmarea imediata consta in producerea unei stari de pericol datorita imposibilitatii verificarii respectarii de catre contribuabili a obligatiilor fiscale, financiare sau vamale fata de stat de catre organele de control abilitate se a depistarii eventualelor fraude fiscale.

Latura subiectiva. . Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa sau indirecta.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand subiectul activ a impiedicarii indiferent de modalitate, intrarea organelor competente, in scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, in sediile, incintele sau terenurile ce urmeaza controlate.

Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa si anume cea a impiedicarii, in schimb poate avea mai multe modalitati faptice.

Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

V.4 Infractiunea prevazuta de art.6

Concept. Potrivit art.6, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale privind bugetul public consolidat, relatii a caror nastere, existenta si normala desfasurare este conditionata de incriminarea faptelor prevazute in textul de lege.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ este calificat, el fiind contribuabilul care are obligatia legala de a retine la sursa impozitele si contributiile datorate. De regula, acest lucru nu poate fi facut decat de catre angajator sau reprezentantul unei unitati economice.

Participatia penala este posibila sub orice forma.

Subiectul pasiv este reprezentat de institutiile care au ca obiect de activitate colectarea sumelor de bani din care se alcatuieste bugetul general consolidat, deoarece prin fapta subiectului activ se incalca regulile privind acest buget. In subsidiar, subiect pasiv poate fi persoana fizica sau persoanele care ar putea suferi un prejudiciu ca urmare a nevirarii sumelor prevazute in textul de lege.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii se prezinta sub forma unei inactiuni care consta in nedepunerea sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Trebuie retinut faptul ca inactiunea trebuie precedata de o retinere a sumelor prevazute de lege. Termenul de 30 de zile incepe sa curga din momentul retinerii sumelor respective.

O cerinta esentiala a laturii obiective o constituie indeplinirea unei conditii de timp: pana la implinirea celor 30 de zile, inactiunea nu poate atrage raspunderea penala, iar odata cu trecerea celor 30 de zile, neindeplinirea obligatiei legale atrage existenta infractiunii in forma consumata. Depunerea sumelor dupa implinirea celor 30 de zile nu constituie o cauza de nepedepsire, dar s-ar putea tine seama de aceasta, ca fiind o circumstanta atenuanta judiciara.

Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatile pe care le desfasoara institutiile abilitate avand ca obiect colectarea sumelor de bani din care se alcatuieste bugetul general consolidat.

Legatura de cauzalitate intre actiunea faptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi materialitatea faptelor.

Latura subiectiva. Fiind vorba de o infractiune care se savarseste prin omisiune, forma de vinovatie ar putea fi atat intentia, cat si culpa. In cazul nostru forma de vinovatie este doar intentia, aspect cerut expres de textul de incriminare.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Fiind vorba despre o infractiune omisiva care se consuma dupa expirarea unui termen, nu se poate vorbi despre consumarea infractiunii decat dupa expirarea acestuia, daca se constata savarsirea infractiunii prevazuta in textul de lege. Aceasta infractiune este una continua astfel activitatea infractionala dureaza de la expirarea celor 30 de zile si pana la indeplinirea obligatiilor. Infractiunea poate fi comisa si in forma continuata.

Infractiunea prevazuta de art.6 cunoaste o singura modalitate normativa.

Pedeapsa aplicabila pentru infractiune este inchisoare de la un an la 7 ani sau amenda.

V.5 Infractiunea prevazuta de art.7 alin.(1)

Continutul legal. Constituie infractiune punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este identic cu cel al infractiunilor de evaziune fiscala.

Obiectul material este reprezentat de timbrele, banderolele si formularele tipizate cu regim special.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ poate fi, in principiu, orice persoana fizica cu capacitate penala, intrucat cerintele legii nu se refera la vreo calitate speciala a faptuitorului.

Participatia penala este posibila sub orice forma.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii prevazute in art.7 alin.(1) se realizeaza printr-o actiune de punere in circulatie a timbrelor, banderolelor, precum si a formularelor tipizate cu regim special.

Codul fiscal in vigoare precizeaza ca supra anumitor produse supuse accizarii se vor aplica timbre sau banderole. Dimensiunea si elementele ce vor fi inscriptionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme. Antrepozitatul autorizat sau importatorul este obligat sa aplice marcajele la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticla, astfel incat deschiderea ambalajului sa deterioreze marcajul.

Punerea in circulatie este operatiunea prin care timbrele, banderolele ori formularele tipizate cu regim special sunt introduse in circuitul financiar si fiscal.

Urmarea imediata consta in crearea unui pericol pentru circuitul financiar si fiscal prin punerea in circulatie a timbrelor, banderolelor si a formularelor tipizate cu regim special.

Legatura de cauzalitate intre actiunea faptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi materialitatea faptelor.

Latura subiectiva se poate prezenta sub aspectul vinovatiei, atat sub forma intentiei directe, dar si sub forma intentiei indirecte.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii are loc in momentul punerii in circulatie a timbrelor, banderolelor ori a formularelor tipizate.

Infractiunea prevazuta de art.7 alin.(1) cunoaste o singura modalitate normativa, aceea a punerii in circulatie, insa in plan faptic modalitatile se pot infatisa diversificat: vanzare, punere la dispozitie, raspandire,etc.

Pedeapsa aplicabila pentru infractiune este inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

V.6 Infractiunea prevazuta de art.7 alin.(2)

Continutul legal. Potrivit art7 alin (2), constituie infractiune tiparirea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special este identic cu cel al infractiunilor de evaziune fiscala.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal. Legea nu prevede in sarcina subiectului activ nici o cerinta speciala, fiind suficient ca acesta sa stie ca timbrele, banderolele ori formularele tipizate cu regim special puse in circulatie sunt false ori ca a tiparit asemenea elemente.

Participatia penala este posibila in oricare din formele sale. In ipoteza instigarii la tiparirea de timbre etc. false, daca dupa consumarea infractiunii instigatorul le pune in circulatie in sarcina sa va fi retinuta numai calitatea de autor la infractiunea analizata, modalitatile de comitere a faptei fiind alternative.

Subiectul pasiv al infractiunilor fiscale este statul.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta in doua actiuni alternative.

Prima actiune este reprezentata de tiparirea de timbre, banderole ori formulare tipizate cu regim special falsificate. Consideram ca sunt indeplinite elementele constitutive ale acestei infractiuni si in ipoteza in care un angajat al Imprimeriei Nationale, institutie abilitata sa tipareasca asemenea produse, tipareste un numar mai mare de timbre, banderole sau tipizate cu regim special decat fusesera comandate, surplusul retinandu-l la sine.

A doua actiune este aceea de punere in circulatie a timbrelor, banderolelor sau tipizatelor falsificate.

Urmarea imediata consta in crearea unui pericol pentru circuitul financiar si fiscal prin tiparirea sau punerea in circulatie a timbrelor, banderolelor si a formularelor tipizate cu regim special falsificate.

Latura subiectiva se poate prezenta, sub aspectul vinovatiei, sub forma intentiei directe.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Pentru aceasta infractiune consumarea are loc in momentul tiparirii ori a punerii in circulatie a timbrelor, banderolelor ori a formularelor tipizate falsificate. Aceste modalitati pot imbraca forma continuata, daca actele de tiparire sau de punere in circulatie se savarsesc la intervale diferite de timp in baza aceleiasi rezolutii infractionale, infractiunea epuizandu-se la data efectuarii ultimului act de executare.

Infractiunea prevazuta de art.7 alin.(2) cunoaste doua modalitati normative:tiparirea ori punerea in circulatie. In plan practic, cele doua actiuni pot fi transpuse intr-o multitudine de modalitati faptice.

Pedeapsa aplicabila pentru infractiune este inchisoarea de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

V.7 Infractiunea prevazuta de art.8

Continutul legal. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta, de catre contribuabil, a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

Obiectul infractiunii Obiectul juridic este constituit din relatiile sociale referitoare la circuitul financiar si fiscal si protejarea bugetului general consolidat, a caror nastere si dezvoltare este conditionata de o comportare cinstita a contribuabililor in procedurile de rambursare, compensare sau restituire a diferitelor sume de la bugetul general consolidat.[13]

Obiectul material lipseste in cazul acestei infractiuni, sumele de bani obtinute nelegal ca urmare a stabilirii gresite a impozitelor, taxelor sau contributiilor, reprezentand rezultatul infractiunii.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al acestei infractiuni este calificat, fiind vorba intotdeauna de un contribuabil.

Subiectul pasiv este statul, reprezentat de organele fiscale induse in eroare si prejudiciate prin rambursarea, restuire sau compensarea nelegala a anumitor sume de bani.

Latura obiectiva. Elementul material este constituit dintr-o actiune, respectiv stabilirea impozitelor, taxelor sau a contributiilor la bugetul general consolidat.

Pentru a existenta acestei infractiuni este necesar ca stabilirea impozitelor, taxelor sau contributiilor sa se faca cu rea-credinta.

Se observa din dispozitiile de mai sus ca aceasta infractiune este insotita, de regula, de infractiuni de falsuri in inscrisuri sau fals in contabilitate, aceste infractiuni constituind mijlocul de realizare a infractiunii scop, respectiv determinarea sumei taxei, impozitului sau contributiei si, implicit, obtinerea nelegala de sume de bani de la bugetul general consolidat.

Urmarea imediata consta in obtinerea nelegala a unor sume de bani de la bugetul general consolidat, cu titlu de rambursari, restituiri sau compensari, prin aceasta realizandu-se o prejudiciere a statului.

Legatura de cauzalitate intre actiunea ce formeaza elementul material si rezultatul produs trebuie demonstrata, infractiunea fiind una de rezultat.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa. Nu se cere existenta vreunui mobil sau scop pentru intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii, acestea vor fi luate in considerare la individualizarea pedepsei.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii rezultatului aratat in norma de incriminare, respectiv in momentul obtinerii nelegale a unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa, in schimb poate avea mai multe modalitati faptice.

Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

V.8 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.a)

Continutul legal. Asa cum rezulta din textul incriminator, constituie infractiune ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material il constituie declaratiile de impunere masluite de contribuabil.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana fizica responsabila penal, mai ales cand este vorba de modalitatile de ascundere a obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile, deoarece actiunea de "ascundere" poate fi savarsita atat in interesul propriu, cat si in interesul altei persoane.

Aceasta infractiune este susceptibila de participatie sub toate formele: coautorat, instigare, complicitate.

Latura obiectiva. Elementul material consta in sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin ascunderea bunului ori a sumei impozabile ori taxabile.

Este evidenta asemanarea cu continutul infractiunii prevazuta de art.11 lit.a) din Legea nr.87/199, deosebirea fiind cea data de modalitatile de savarsire. In cazul acestei infractiuni se impune intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sustragerea sa se realizeze in modalitatea normativa prevazuta de lege si anume ascunderea bunului (cand detinerea acestuia este supusa impozitului sau taxei), ori a sursei impozabile (cand nu este vorba de obiecte sau de alte valori materiale sau activitati).

Redactarea textului duce la interpretari cu consecinte juridice diferite. Astfel, intr-o prima interpretare, s-au facut urmatoarele observatii: textul incrimineaza "sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale", ca si cum aceasta ar fi fapta ilicita ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii, cand, in realitate, fapta ilicita ce caracterizeaza latura obiectiva a acestei infractiuni consta in ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile (in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale); sustragerea de la plata obligatiilor fiscale este scopul urmarit prin comiterea faptei, iar nu insasi fapta, cu alte cuvinte, notiunea de "sustragere" este folosita in acest text nu ca verb care exprima o actiune - a sustrage, sustragere- ci, ca substantiv - o sustragere, doua sustrageri, mai multe sustrageri.

Urmarea imediata a faptei este crearea unei stari de pericol cu

privire la incasarea integrala, de la toti cei obligati, potrivit legii, a sumelor reprezentand obligatii fiscale catre stat, deci pericolul de pagubire al patrimoniului public al statului. In consecinta aceasta infractiune este o infractiune formala (de pericol), iar nu o infractiune materiala, deoarece legea cere sa existe doar scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale catre stat, iar nu si realizarea acestui scop.

Raportul de cauzalitate care trebuie sa existe intre fapta si urmare este prezumat de lege, nefiind necesara stabilirea si dovedirea lui de catre organele judiciare.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa, adica a intentiei calificate de scop.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea acestei infractiuni are loc odata cu savarsirea faptei de ascundere a bunului sau a sursei impozabile ori taxabile.

Activitatea infractionala va putea cunoaste o amplificare si prin repetarea faptei la intervale diferite de timp, in legatura cu obiecte sau surse ascunse diferite ori cu alte diferite actiuni asemanatoare, in scop de sustragere de la plata obligatiilor fiscale catre stat, caz in care va exista fie o infractiune unica continua, continuata, fie un concurs real de infractiuni continue, dupa cum va rezulta din imprejurarile concrete ale cauzei, una sau mai multe rezolutii infractionale.

Infractiunea prezinta o singura modalitate normativa si anume, ascunderea bunului sau a sursei impozabile ori taxabile.

In cazul savarsirii acestei infractiuni, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

Aceste circumstante agravante se aplica tuturor infractiunilor cuprinse in art.9 al legii.

V.9 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.b)

Continutul legal. Constituie infractiune omisiunea in tot sau in parte a evidentierii in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale, efectuate sau a veniturilor realizate.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material il constituie actele contabile sau alte documente legale in care nu se evidentiaza operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal. In situatia in care fapta este savarsita prin neevidentierea in documente contabile oficiale a veniturilor sau de neinregistrarea unor documente justificative pentru cheltuieli nereale, subiect activ nu poate fi decat o persoana cu atributii financiar contabile, deci calificat.

Latura obiectiva. Elementul material consta in fapta de a omite evidentierea in acte contabile sau alte documente legale "in tot sau in parte, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor obtinute".

Elementul material se poate realiza si printr-o actiune omisiva constand in neevidentierea in intregime sau in parte in actele contabile ori in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Prin "omisiunea evidentierii, in total sau in parte in documentele contabile a operatiunilor comerciale sau a veniturilor realizate" se intelege omisiunea de a evidentia veniturile in documentele contabile oficiale sau in alte documente legale.

Urmarea imediata consta in neplata obligatiilor fiscale catre stat prevazute de lege, precum si plata unor obligatii fiscale catre stat micsorate in raport cu cele prevazute de lege.

Latura subiectiva .Forma de vinovatie sub care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop, fapta savarsindu-se pentru a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii este concomitenta cu producerea rezultatului, respectiv suprimarea sau diminuarea obligatiilor fiscale.

Infractiunea se prezinta sub o singura modalitate normativa si anume, omisiunea evidentierii in actele contabile sau alte documente legale in tot sau in parte, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. In plan practic, aceasta modalitate se poate infatisa sub diverse forme.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

V.10 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.c)

Continutul legal. Constituie infractiune, potrivit acestui text de lege, evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material il constituie actele contabile sau alte documente legale in care se evidentiaza cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal.

Latura obiectiva. Elementul material consta in fapta de a evidentia in acte contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu au la baza operatiuni legale ori de a evidentia alte operatiuni fictive.

Elementul material se poate realiza printr-o fapta comisiva - evidentierea de cheltuieli care au avut la baza operatiuni nereale.

Pe baza acestor acte nejustificative false, se opereaza apoi in celelalte documente contabile cheltuieli nereale, evident cu consecinta diminuarii venitului net si implicit a diminuarii obligatiilor fiscale catre stat.

Urmarea imediata consta in diminuarea obligatiilor fiscale catre stat prevazute de lege.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie ceruta de catre textul incriminator este intentia directa calificata prin scop, fapta savarsindu-se in vederea sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infractiunii are loc odata cu savarsirea actiunii incriminate, adica odata cu consemnarea in actele contabile sau in alte documente legale de cheltuieli care au la baza operatiuni nereale ori a altor operatiuni fictive.

Infractiunea se prezinta sub o singura modalitate normativa, aceea de evidentiere, care poate fi realizata practic sub diverse forme.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

V.11 Infractiunea prevazuta de art.,9 lit.d)

Continutul legal. Prin art.9 lit.d) legiuitorul a incriminat alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material este reprezentat de actele contabile, memoriile aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor.

Subiectii infractiunii. Autor al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal. Participatia este posibila in toate formele sale.

Latura obiectiva Elementul material se realizeaza prin alterarea memoriilor aparatelor de taxat, marcaj, altor mijloace de stocare a datelor, dar si in distrugerea sau ascunderea actelor contabile ori a memoriilor aparatelor de taxat, marcaj, etc. In mod necesar, pentru existenta infractiunii, oricare din aceste actiuni trebuia sa aiba ca scop diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.

Pentru intregirea elementului material se cer intrunite doua cerinte

esentiale: fapta sa fie savarsita intr-una din urmatoarele modalitati legale alternative: alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxare, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor; prin fapta savarsita intr-una din aceste modalitati alternative sa se urmareasca suprimarea ori diminuarea obligatiilor fiscale.[15]

Urmarea imediata consta in alterarea, distrugerea sau ascunderea actelor contabile, memoriilor aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau altor mijloace de stocare a datelor. Aceasta infractiune presupune o stare de pericol determinata de neasigurarea perceperii integrale a obligatiilor fiscale de la contribuabili. Nu este necesara sustragerea efectiva de la plata obligatiilor fiscale, ci doar urmarirea scopului respectiv.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop si anume, diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.

Forme.Modalitati.Sanctiuni Consumarea acestei infractiuni are loc in momentul desavarsirii faptei in oricare dintre modalitatile alternative si a producerii rezultatului material.

Infractiunea prezinta mai multe modalitati normative: alterarea, distrugerea sau ascunderea actelor contabile, memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor. Fiecarei modalitati normative poate sa-i corespunda o multitudine de modalitati faptice.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

V.12 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.e)

Continutul legal. Constituie infractiune executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material este constituit de evidentele contabile duble, respectiv de inscrisurile sau mijloacele de stocare a datelor.

Subiectii infractiunii. Autor al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pentru a raspunde penal. Participatia este posibila in toate formele sale.

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin executarea de evidente contabile duble prin folosirea de inscrisuri sau altor mijloace de stocare a datelor.

Organizarea sau/si conducerea de evidente contabile duble nu presupune in mod necesar o adevarata contabilitate paralela cu cea oficiala, fiind suficienta tinerea doar a unora dintre aceste documente care alcatuiesc contabilitatea.

Pentru intregirea elementului material al laturii obiective a infractiunii se cer intrunite doua cerinte esentiale: fapta sa fie savarsita prin executarea de evidente contabile duble; prin fapta savarsita sa se urmareasca suprimarea ori diminuarea obligatiilor fiscale.[16]

Urmarea imediata consta intr-o evidenta contabila paralela cu cea oficiala organizata. Nu este necesara sustragerea efectiva de la plata obligatiilor fiscale, ci doar urmarirea scopului respectiv.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re.

Latura subiectiva Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop si anume, diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.

Forme.Modalitati.Sanctiuni Consumarea acestei infractiuni are loc in momentul desavarsirii faptei in oricare dintre actiunile ce realizeaza executare de evidente contabile duble si a producerii rezultatului material.

Amplificarea activitatii infractionale poate surveni numai in situatia in care, in imprejurari diferite ca timp si ca loc, faptuitorul tine la zi evidente contabile diferite. Pentru aceasta ultima ipoteza, va exista fie o infractiune unica continua - continuata, fie un concurs real de infractiuni continue, in functie de imprejurarile concrete ale cauzei.

Infractiunea prezinta o singura modalitate normativa.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

V.13 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.f)

Continutul legal. Constituie infractiune sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul material este reprezentat de documentele in care se insereaza date fictive privind sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ principal va fi intotdeauna calificat, deoarece legea cere ca declaratia fictiva sa fie facuta in cazul societarii cu raspundere limitata de asociatul unic sau imputernicitul societatii pentru oricare alt tip de societate, respectiv administratorii ori mandatarii cu capacitate penala.

Infractiunea este susceptibila de participatie sub orice forma, cu o singura restrictie ceruta coautorului. Acesta va trebui in mod necesar sa aiba calitatea speciala ceruta de lege.

Latura obiectiva. Elementul material se caracterizeaza prin sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta facuta de contribuabili sau de imputernicitii acestuia cu privire la sediul unei societati comerciale ori la sediul secundar in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Aceasta infractiune reprezinta o varianta de specie a infractiunii de fals in declaratii prevazute de Codul penal, motiv pentru care, in cazul intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii din ambele texte nu va exista un concurs de infractiuni, ci un concurs de texte, facandu-se aplicarea dispozitiilor din legea speciala conform Codului penal.

Se observa ca aceasta infractiune "se inrudeste" si cu cea prevazuta de art.48 din Legea nr.26/1990 privind registrul comertului, care sanctioneaza "persoana care, cu rea-credinta, a facut declaratii inexacte, in baza carora s-a operat o inmatriculare ori s-a facut o mentiune in registrul comertului ( . )". Desi legiuitorul nu precizeaza unde trebuie sa aiba loc declararea fictiva pentru ca infractiunea sa existe, din economia textului rezulta cu certitudine ca declaratia trebuie facuta in fata organelor fiscale.

Urmarea imediata a actiunii ilicite este de natura materiala, constand in sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal, creand posibilitatea pentru contribuabil de a savarsi acte de evaziune fiscala fara a fi descoperit, deoarece organele fiscale nu-i cunosc sediul real.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa calificata de scopul sustragerii de la controlul fiscal.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea are loc in momentul realizarii rezultatului cerut de norma de incriminare, respectiv sustragerea de la efectuarea controlului financiar, fiscal sau vamal.

Fapta este, totusi susceptibila de amplificare prin efectuarea unor declaratii repetate, de fiecare data contribuabilul aratand un alt sediu fictiv la anumite intervale de timp. Intr-o situatie ca atare, va exista fie o infractiune unica continuata, a carei epuizare va avea loc la data ultimei declaratii, fie un concurs real de infractiuni, in functie de imprejurarile concrete ale cauzei care vor releva existenta uneia sau mai multor rezolutii infractionale.

Infractiunea prezinta o singura modalitate normativa si mai multe modalitati faptice.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

V.14 Infractiunea prevazuta de art.9 lit.g)

Continutul legal. Este infractiune substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infractiunilor analizate anterior.

Obiectul mat6erial este reprezentat de bunurile asupra carora au fost instituite masurile de sechestru legal aplicat.

Subiectii infractiunii. Subiectul activ principal poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. In ipoteza in care bunurile sunt instrainate de catre debitor, atunci suntem in prezenta unui subiect activ calificat.

Participatia este posibila in toate formele sale.

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin intermediul mai multor actiuni alternative si anume, substituirea, degradarea sau instrainarea bunurilor sechestrate conform prevederilor legale.

Instituirea sechestrului de catre organul fiscal se face prin intocmirea unui proces-verbal a carui forma este indicata expres de normele in vigoare.

Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, dupa caz, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.[18]

In privinta prevederilor procedurale penale, trebuie sa fie in discutie savarsirea unei infractiuni, iar aplicarea sechestrului trebuie sa vizeze repararea prejudiciului.

Urmarea imediata difera in functie de modalitatea normativa savarsita, insa presupune intotdeauna producerea unui rezultat. Din acest motiv raportul de cauzalitate trebuie demonstrat pentru fiecare fapta in parte, facandu-se astfel legatura dintre fapta comisa si rezultatul produs.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop.

Forme.Modalitati.Sanctiuni. Infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza una din actiunile incriminate si s-a produs rezultatul specific.

Infractiunea prezinta trei modalitati alternative legale care pot imbraca diverse forme practice. Daca autorul infractiunii comite doua sau mai multe din modalitatile incriminate de legiuitor, vom fi in prezenta unei singure infractiuni si nu a unui concurs.

Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.

Textul de lege prevede si doua circumstante agravante. Astfel, daca prin fapta prevazuta mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a cesteia se majoreaza cu 2 ani.

Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

VI.    PREVENIREA SI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

Pentru a stabili si aplica cele mai bune si eficiente masuri de

combatere a evaziunii fiscale trebuie, in primul rand, sa cunoastem cauzele acestui fenomen, etiologia sa si efectele economice, sociale, politice si morale pe care le produce.

Eficacitatea procesului de stopare sau macar de limitare severa a fenomenului de evaziune fiscala consta in capacitatea de a inlatura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective si nu de inlaturare a efectelor acestui fenomen.

De aici rezulta, in mod clar, importanta cunoasterii fenomenului de evaziune fiscala, a mecanismului de transpunere in realitate si factori psihologici si morali, ce il determina pe contribuabil sa recurga la acte de sustragere de la indeplinirea obligatiilor fiscale legale.

Avand in vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscala, principala directie de combatere a acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru). In acest sens, a fost elaborata Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscala a devenit un fenomen omniprezent in plan economic si social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscala este ingrijoratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere poate atenta in viitor la stabilitatea economiei nationale.

In plan economic o situatie echilibrata a bugetului de stat ar conduce la echilibrarea macroeconomica si la asigurarea conditiilor unei dezvoltari economice.

Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sa se impuna niste sanctiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor.

Legile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa, din neglijenta, sau din cauze independente de vointa contribuabilului. Este necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze de catre B.N.R. norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.

Tara noastra a avut unul dintre cele mai bune coduri de procedura fiscala, dar care a fost abrogat de regimul de dictatura instaurat dupa cel de al doilea Razboi Mondial.

VII.  JURISPRUDENTA

Patronul Autoimpex DC Timisoara, cercetat penal

Capetele de acuzare: evaziune fiscala, fals, uz de fals

Dupa semnalele de alarma trase de redactorii TIMPOLIS, in urma investigatiilor facute in ceea ce priveste afacerile derulate de indivizi de teapa lui Brienza Tiziano, Said Fares, Dinu Calin, care au luat sume imense din banci, dar se eschiveaza sa le mai returneze, Politia Timis a mai facut un act de dreptate. Ofiterii Serviciului pentru Combaterea Criminalitatii Economico-financiare din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Timis au finalizat cercetarea penala impotriva lui Dinu Calin-Ioan gasindu-l vinovat. Cum era de asteptat. S-a ajuns la concluzia ca, in calitate de asociat si administrator la S.C. Autoimpex DC S.R.L. Timisoara, Dinu Calin, in varsta de 33 de ani, a ridicat, in intervalul anilor 1994-1997, de la casieria societatii, mai multe sume de bani, fara sa poata in final justifica decontarea sumei totale de peste 2.237.000.000 de lei. In plus, s-a constatat ca nu a inregistrat in evidentele financiar-contabile ale firmei obligatiile financiare datorate bugetului de stat privind salariile, creand astfel un prejudiciu de aproape 50 de milioane de lei. Pe parcursul urmaririi penale, in cauza au fost efectuate sase expertize grafologice, altele contabile, de tehnica judiciara in constructii si de tehnica judiciara in agricultura. Cercetarile demarate de ofiterii de la "economic" au fost finalizate in 4 februarie curent de Serviciul Cercetari Penale Timis. Acesta a inaintat dosarul Parchetului de pe langa Tribunalul Timis cu propunere de trimitere in judecata. Acuzele care i se aduc lui Dinu Calin sunt evaziune fiscala, incalcari ale Legii contabilitatii, ale Legii societatilor comerciale, fals si uz de fals. S-a dovedit de asemenea ca suma de bani nejustificata de patronul timisorean, ca avans spre decontare, provine din creditele acordate de Bancorex. In prezent, firma Autoimpex DC se afla in faliment judiciar. Acesta nu este unicul matrapazlac al vestitului deja Dinu Calin. Asa cum TIMPOLIS a mai scris, in 20 octombrie 1997, datoria patronului catre Bancorex a fost de 21.030.887.934 de lei, 842.414,50 de dolari SUA si 512.697,79 de guldeni olandezi. In perioada 5 septembrie - 31 decembrie 1995, Dinu Calin a beneficiat de la Bancorex, Sucursala Lipscani, de un plafon de lucru in lei, al carui sold debitor a fost, in 31 decembrie 1995, de 13.160.544.699 de lei. Bani primiti pentru achizitionarea a 802 vaci de lapte Frizer si Red Holchstein, din Olanda, o fabrica ultramoderna de lapte, o fabrica de nutreturi, o moara performanta si utilaje pentru abator. Numai ca vacile au fost lasate sa moara de foame Cu toate ca S.C. Autoimpex DC S.R.L. a beneficiat de la Bancorex, in ianuarie 1997, de o linie de credit de un miliard de lei, strict pentru furaje. In pofida datoriei pe care firma nu o rambursase. Interesant este de ce i-a mai acordat Bancorex-ul acea linie de credit daca activitatea devenise neprofitabila? Din 1997, firma lui Dinu Calin a fost administrata de judecatorul sindic Aurel Mihaies. O parte din vaci, (cu toate ca erau gajate la Bancorex), i-au fost vandute lui Brienza Tiziano - asa-zisul investitor italian, care chiar daca a prejudiciat B.C.I.T. Timisoara cu peste sase miliarde de lei, continua sa sfideze! Desi s-au invartit cam in aceleasi cercuri, cazul lui Brienza inspira, se pare, teama atat la D.G.F.P.C.F.S. Timis, cat si la Parchet, cauza trenand de luni de zile

Anchetat pentru evaziune si spalare de bani

Conform declaratiei de avere a sotiei afaceristului, Stana Anghelescu, averea familiei era de 100 de miliarde de lei. Florian Anghelescu facea afaceri in mai multe domenii, cele mai profitabile din ele fiind fabricarea si vanzarea de tigarete si distributia de produse petroliere.

Florian Anghelescu era urmarit penal in doua dosare, sub acuzatiile de spalare de bani si evaziune fiscala, cu un prejudiciu creat statului de peste doua milioane de dolari. Controversatul personaj detinea si o fabrica de tigarete in comuna prahoveana Ceptura. In urma vizitei din luna aprilie 2005 a procurorilor, au fost confiscate din sediul firmei Industry SRL peste 100.000 de pachete de tigari si circa 300.000 de timbre cu aceeasi serie. Anghelescu mai era acuzat de concurenta neloiala si mai multe infractiuni prevazute de Codul Vamal, motiv pentru care avea interdictie de parasire a tarii.

Cateva sute de mii de pachete de tigari cu timbre false au fost descoperite si confiscate si in noiembrie 2005. Atunci, Florian Anghelescu a fugit cu cateva dube cu tigari de la unul din depozitele din comuna Voluntari chiar in timpul unei descinderi a comisarilor garzii financiare. Numai in urma acelui control, ANAF a descoperit o evaziune de aproape 700 de mii de euro.

La acel moment, firma lui Anghelescu nu detinea evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime si produsele finite, fiscul identificand si un minus de inventar de 27.530 de kg de tutun. ANAF ceruse atunci anularea autorizatiei de antrepozit fiscal pentru firma lui Anghelescu

Gheorghe Ciorba, trimis in judecata pentru evaziune fiscala

Omul de afaceri Gheorghe Ciorba, implicat intr-un scandal de coruptie impreuna cu cei doi fosti ministri Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan, a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala de Parchetul de pe langa Judecatoria Negresti Oas, transmite corespondentul ROMPRES.

Potrivit unui comunicat de presa transmis vineri de Inspectoratul Judetean de Politie Satu Mare, Ciorba este acuzat ca, in perioada ianuarie 2003 - mai 2004, in calitate de administrator al societatii Mitrut Com SRL Certeze, a inregistrat in evidentele contabile cheltuieli care nu aveau la baza operatiuni reale.

Acesta a inregistrat in contabilitate zece contracte de subantrepriza cu diverse societatea comerciale, unele dintre ele fictive si altele cu care nu a avut niciodata raporturi comerciale.

Prin omisiunea inregistrarii in actele contabile a operatiunilor comerciale realizate si a veniturilor obtinute, respectiv diminuarea lor cu cheltuieli fictive in valoare de peste 3,6 milioane lei, Ciorba a produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane lei vechi la bugetul statului, reprezentand TVA suplimentar si impozitul pe profit.

Totodata, sustin anchetatorii, Ciorba a ridicat in numerar sume de bani, in valoare totala de aproximativ 7,2 milioane lei, pentru care a completat declaratii de justificare cu date nereale.

Declaratiile respective nu s-au mai regasit in actele contabile, iar sumele au fost ridicate pentru salarii, achizitii materiale si aport propriu, in conditiile in care societatea figura cu doi angajati si nu avea inregistrata nici o operatiune de aport propriu la capital.

Gheorghe Ciorba a mai fost implicat in alte doua cazuri de coruptie la Satu Mare.

In primul dosar, din 2005, el a denuntat un functionar din Primaria Satu Mare, Cosmin Vasile Tuturas, dupa ce a primit de la acesta 40.000 de euro pentru a interveni intr-un dosar de spalare de bani si evaziune fiscala.
Ciorba sustinea ca i s-ar fi cerut sa intervina pe langa procurori pentru a obtine solutionarea favorabila a unui dosar.

Tot el a fost implicat, in martie 2007, intr-un dosar in care secretarul executiv al PSD Satu Mare, Vasile Fernea, fost sef al Corpului de Control al Prefecturii Satu Mare, a fost trimis in judecata de DNA pentru trafic de influenta in forma continuata.

Potrivit DNA, si in acest dosar, Ciorba a facut autodenunt dupa ce i-a dat lui Vasile Fernea 13.000 de lei si 1.000 de dolari in urma unor controale ale functionarilor Directiei Generale a Finantelor Publice la firmele administrate de omul de afaceri.

Scandalul a fost cu atat mai mare cu cat DNA l-a acuzat pe Fernea ca a depus cei 13.000 de lei la casieria PSD Satu Mare, pentru sustinerea campaniei electorale.

In ultimul dosar, Ciorba s-a autodenuntat la DNA dupa ce a incercat sa obtina diverse lucrari in tara cu sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes.

Procurorii DNA au efectuat cercetari penale fata de Ioan Muresan, pentru complicitate la savarsirea a doua infractiuni de cumparare de influenta, prevazute de art. 61 din Legea 78/2000, si fata de Gheorghe Ciorba, om de afaceri, pentru savarsirea a doua infractiuni de cumparare de influenta.

Din probele administrate pana in prezent de procurori a rezultat ca, in cursul lunii septembrie 2007, fostul ministru Ioan Avram Muresan ar fi inlesnit transmiterea promisiunii si darea unor produse in valoare de 1.500 de lei si a sumei de 15.000 de euro, de la invinuitul Gheorghe Ciorba, unui demnitar al statului roman, pentru ca acesta din urma sa favorizeze firmele omului de afaceri la licitatii publice organizate de institutii publice.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a sesizat, luni, pe presedintele Traian Basescu pentru ca sa ceara urmarirea penala a lui Decebal Traian Remes, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta.

Decebal Traian Remes este acuzat ca ar fi luat mita de la Gheorghe Ciorba printr-o tranzactie mijlocita de fostul ministru al Agriculturii, Ioan Avram Muresan.

Procurorii DNA efectueaza cercetari penale si fata de Muresan, pentru complicitate la savarsirea a doua infractiuni de cumparare de influenta.

'Din probele administrate pana in prezent de procurori a rezultat ca, in cursul lunii septembrie 2007, fostul ministru Ioan Muresan a inlesnit transmiterea promisiunii si darea unor produse in valoare de 1.500 lei si a sumei de 15.000 euro, de la invinuitul Gheorghe Ciorba, unui demnitar al statului roman, pentru ca acesta din urma sa favorizeze firmele omului de afaceri la licitatii publice organizate de institutii publice aflate in subordinea demnitarului', anunta Directia Nationala Anticoruptie.

BIBLIOGRAFIE

• Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

• P.E.Drucker - "Inovatia si sistemul antreprenorial", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993

• N.Hoanta - "Evaziunea fiscala", Editura Tribuna Economica , Bucuresti, 1997

• N.Conea,C. Gheorghe,E.Tanislav,M.Conea - "Infractiuni prevazute in legi speciale", Editura Semne, Bucuresti, 2000

• I.Vacarel si colaboratorii - "Finante publice", Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2002

• D.Moraru, M.Nedelescu, C.Voinea - "Finante publice", Editura Economica, Bucuresti, 2005

• C. Voicu, Al.Boroi - "Dreptul penal al afacerilor", Editia 3, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006