 |  |
|
Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei in functie de schimbarea pretului sau a oricareia din conditiile ofertei.
Pentru calcularea marimii coeficientului elasticitatii ofertei unui anumit bun, in functie de pretul acestuia (Eop) se utilizeaza urmatoarele formule:
Eop = 
Eop = 
Eop = 
In functie de nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret, formele ofertei se prezinta astfel:
oferta este elastica atunci cand unui anumit procent de modificarea pretului unitar ii corespunde o modificare mai mare a ofertei, adica Eop > 1;
oferta cu elasticitate unitara, cand unui procent in modificarea pretului ii corespunde unul similar in schimbarea ofertei, adica Eop = 1;
oferta este inelastica atunci cand procentul modificarii ofertei este mai mic decat procentul modificarii pretului, deci Eop < 1;
oferta perfect elastica, presupune ca la un pret dat, oferta sa creasca la infinit,
Eop T
oferta perfect inelastica reprezinta un caz extrem, cand la orice modificare a pretului, oferta nu se modifica, Eop = 0.
Elasticitatea ofertei este determinata de o serie de factori:
Costul de productie
Intre nivelul costului de productie si elasticitatea ofertei exista o relatie negativa, adica cresterea costului va determina o scadere a elasticitatii ofertei si invers, daca toate celelalte imprejurari raman constante.
Daca un bun poate fi depozitat si stocat o anumita perioada de timp, elasticitatea ofertei in functie de pretul acestui bun creste si invers, in cazul in care posibilitatile de stocare sunt reduse.
Costul stocarii
In costul stocarii sunt incluse atat cheltuielile de depozitare, chirii, salarii, cat si cheltuielile legate de pierderea prin depreciere a nivelului calitativ al bunurilor stocate. Intre posibilitatile de stocare si nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret exista o relatie pozitiva.
Perioada de timp de la modificarea pretului
a) Pentru o perioada a pietei foarte scurta de timp de la modificarea pretului bunului, ca urmare a cresterii cererii, ofertantii nu pot mari productia, astfel oferta este perfect inelastica;
b) Perioada scurta de timp imprima ofertei un caracter inelastic.
In conditiile cresterii pretului bunului ca rezultat al cresterii cererii, exista posibilitatile sporirii, in anumite limite, a cantitatii oferite prin utilizarea unui volum mai mare de resurse disponibile, dar procentul de crestere a cantitatii oferite este mai mic decat procentul de sporire a pretului.
c) Perioada indelungata de timp asigura posibilitatea unei oferte elastice. Producatorii pot spori cantitatea factorilor de productie implicati in producerea bunului printr-un proces investitional destinat largirii capacitatilor de productie existente sau prin intrarea de noi firme in industria bunului respectiv.
Activitatea B:
1. Sa presupunem ca piata bunului X este descrisa de urmatoarele functii ale cererii si ofertei:
C(p) = 100 - 10p si O(p) = 15 + 5p
a. Sa se afle pretul si cantitatea de echilibru.
b. Daca s-ar fixa cantitatea vanduta sau cumparata pe piata la X = 50 buc., sa se afle pretul la care producatorii ar putea produce si pretul la care consumatorii ar dori sa cumpere aceasta cantitate.
2. In urma unui studiu efectuat pe piata se descopera urmatoarele:
la pretul p = 18 cantitatea ceruta este c = 165
la pretul p = 6 cantitatea ceruta este c = 225
la pretul p = 12 cantitatea oferita este o = 135
la pretul p = 6 cantitatea oferita este o = 45
Se cere:
a. Sa se determine functiile cererii si ofertei.
b. Sa se determine pretul si cantitatea de echilibru.
c. Sa se determine ce se intampla cu cheltuiala consumatorului daca se produce o crestere a pretului fata de pretul de echilibru.
3. Intr-o anumita perioada de timp pe piata unui produs s-a descoperit ca atunci cand pretul este de 100 u.m., cantitatea ceruta este de 200 buc., iar cand pretul este de 80 u.m. cantitatea ceruta este 2800. Se stie ca curba cererii si ofertei sunt descrise de urmatoarele functii:
C(p) = 3000 - 100p
O(p) = 2000 + 100p
Daca se presupune ca s-ar introduce o taxa de 4 unitati monetare pentru fiecare unitate de produs vanduta de producator, se cere:
a. Sa se determine pretul de echilibru inainte de introducerea taxei.
b. Sa se determine pretul de echilibru dupa introducerea taxei.
c. Calculati cat suporta cumparatorul si producatorul din taxa unitara de 4 unitati monetare.
4. Sa presupunem ca cererea completa a individului A pentru bunul X este:
XA = 20 - 4Px + 0,02 MA + 0,8Py
Iar a individului B este:
XB = 10 -2Px + 0,04 MB + 0,4 Py
Unde Py este pretul unui alt bun Y; MA si MB sunt veniturile monetare ale celor doi indivizi. Se cere:
a. Functia cererii complete la nivelul pietei.
b. Sa se determine si sa se reprezinte grafic curbele cererii individuale cand MA = MB = 2000 si Py = 100.
5. Oferta si pretul evolueaza conform datelor din tabelul urmator :
|
Indicatori |
T0 |
T1 |
|
Pretul ( u.m. / buc. ) |
|
|
|
Cantitatea oferita ( buc. ) |
|
|
In acest caz oferta va fi :
a) elastica;
b) inelastica;
c) perfect elastica;
d) perfect inelastica;
e) imposibil de precizat pe baza datelor din tabel.
6. Functiile cererii si ofertei , exprimate in raport cu variabila pret se prezinta astfel :
CX = 30 - 5 Px
Ox = 20 + 5 Px .
In aceste conditii, pretul si cantitatea de echilibru vor fi :
a) 25 si respectiv , 1 ;
b) 1 si respectiv , 25 ;
c) 20 si respectiv, 2 ;
d) 2 si respectiv, 20 ;
e) 3 si respectiv , 35.
7. Sa se comenteze urmatorul text :
" Orice productie are ca scop, in ultima instanta, sa satisfaca un consumator. De obicei trece insa timp intre suportarea costurilor de catre producator si cumpararea produselor de catre consumatorul final. In acest interval, intreprinzatorul trebuie sa faca cele mai precise anticipari de care este capabil, cu privire la pretul pe care consumatorii vor fi dispusi sa-l plateasca atunci cand el va fi gata sa-I satisfaca, dupa o perioada care poate fi destul de lunga.
Aceste anticipari de care depind deciziile intreprinzatorilor se impart in doua grupuri. Primul tip se refera la pretul pe care un fabricant, atunci cand este pe punctul de a incepe procesul de fabricatie, poate conta ca-l va obtine pentru productia sa " finita". Al doilea tip se refera la ceea ce intreprinzatorul poate spera sa castige sub forma de incasari daca achizitioneaza ( sau, eventual, fabrica ) produse " finite " pentru a le adauga la echipamentul sau de productie. Anticiparile de primul tip putem sa le denumim pe termen scurt, iar pe cele de al doilea tip anticipari pe termen lung ."
( J. M. Keynes , Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor,
Editura Stiintifica, Bucuresti, 1979, p. 61. )
Informatii privind modul de elaborare a unui comentariu de text se gasesc in
Anexa nr. 1.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |