Evolutia vietii economice si sociale in perioada dintre cele doua razboaie mondiale

Evolutia vietii economice si sociale in perioada dintre cele doua razboaie mondiale

Redresarea economica

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale viata economica in plan mondial a

parcurs mai multe etape, marcate de fenomene si probleme comune, dar si de

aspecte specifice.

Dupa incheierea razboiului si reluarea activitatilor economice, preocuparea fiecarei

tari participante a fost refacerea economica, dupa distrugerile marii conflagratii

Aceasta perioada de refacere a durat pana prin 1923 - 1924, cand situatia incepe sa

se echilibreze. Din 1924 pana in 1929 este perioada de dezvoltare economica fara

precedent. ''Joia neagra'' 29 octombrie 1929 - crahul financiar la bursa din New York,

declanseaza criza economica mondiala, care a durat pana in 1933. Dupa 1934 a

inceput un nou avant economic, din pacate aceasta dezvoltare a fost intrerupta

violent de izbucnirea celui de al 2-lea razboi mondial (1 septembrie 1939). Pentru

Romania, 1938 a fost anul cel mai bun.

In prima etapa, pana in 1923, in toate tarile europene s-au facut reforme in toate

domeniile : de exemplu, reforma agrara s-a realizat in 21 de tari europene inclusiv

tara noastra, nu si in URSS.

In Romania si Bulgaria s-a optat pentru mica proprietate. In Romania au fost

expropriate circa 6 milioane de hectare de teren, cu cea mai mare suprafata au fost

improprietariti taranii. Marile proprietati au continuat sa existe. In Cehoslovacia s-a

optat pentru proprietatae mijlocie

In Ungaria si Polonia prin reforma agrara s-a facut in asa fel incat marile domenii nu

s-au faramitat.

In Rusia sovietica economia, inclusiv agricultura, vor merge pe drumul propriu, care o

vor rupe de restul lumii. Dezvoltarea izolata a Rusiei, ulterior a URSS, va continua in

toata perioada interbelica, cat si dupa cel de al doilea razboi mondial.

In plan social, primul razboi mondial a provocat convulsii semnificative care s-au transformat in greve in mai toate sectoarele cheie ale economiei

Urmarea, a fost adoptarea unei legislatii sociale mai cuprinzatoare, cu prevederi mai

clare privind durata zilei de munca, protectia muncii femeilor si copiilor, somajul,

accidentele de munca, asigurarile sociale, conditiile de pensionare etc.

In toate aceste tari, reforma politica a fost in sensul ca au fost adoptate noi constitutii.

In Romania noua Constitutie a fost adoptata la 28 martie 1923, ea garanta

proprietatea particulara. In 1924 a fost adoptata o lege a industriei.

Dezvoltarea economica

Perioada 1924-1929 a fost o perioada de stabilitate si de dezvoltare economica.

Indicele productiei industriale cu baza 1925=100, creste substantial pana la sfarsitul

perioadei.

In industrie s-au adoptat o serie de legi pentru incurajarea industriei care au

contribuit la cresterea productiei industriale in perioada urmatoare

Sporirea cererii de utlaje duce la cresterea productiei de otel in mod spectaculos,

jumatate din acasta se producea in SUA.

Dezvoltarea economica duce la cresterea productiei de energie electrica. Motorul

electric si energia electrica si-au pus amprenta asupra dezvoltarii industriei si a

urbanizarii.

Automobilul, noul idol al epocii, antreneaza dezvoltarea a numeroase ramuri

industriale. SUA pe primul loc in lume in industria de profil. Se introduce productia in

flux continu sporind productivitatea.

Productia agricola creste datorita folosirii tractorului, mai mult in SUA si mai putin in

Europa, in alte zone nu se cunostea acest utilaj

Concentrarea productiei si a capitalului are ca inceput,, intelegerea,,, respectiv

cartelul, acesta urmareste stabilirea coteor de productie si uneori si pretul. Ex. IG

Farben, Ford, General Motors. La randul lor gigantii industriei sunt influentati sau

chiar controlati de banca Morgan

Petrolul, un teren nou al intelegerilor privind piata internationala, repartizarea surselor

de petrol In1928 trei giganti isi impart fostul Imperiu otoman, Royal Dutch Sheel,

Standard Oil si Anglo-Iranian.

Problemele monetare sunt marcate de inflatie, necesitand reforme monetare in toate

tarile Europei. In Romania reforma a fost realizata in 1929.

Depresiunea economica din anii 1929-1933

A reprezentat un fenomen mondial care a avut aspecte si grade diferite de

intensitate, de la o tara la tara. A imbracat mai multe forme, de la criza financiara, la

cea a productiei si a schimburilor comerciale la criza sociala.

Criza a debutat cu crahul bursei din New-Yorc, in 29 octombrie 1929, in ''Joia

neagra''. Criza financiara s-a manifestat prin scaderea drastica a cursului valorilor,

fenomen care s-a transmis cu rapiditate institutiilor similare din Europa. Criza

creditului, consecinta imediata a crizei de bursa, a fost in primul rand o criza

americana iar prin pozitia SUA de lider in economia lumii, ea devine o criza

mondiala. Falimentele bancare ating proportia cea mai mare in SUA, iar ele

antreneaza caderea a numeroase banci din Europa. Au suferit in primul rand bancile

mici, cele nationale au facut appel la ajutorul guvernelor ex. cele din Franta, Italia,

Germania etc. Procedeul s-a practicat si in actuala criza declansata tot SUA.

Criza financiara, a antrenat criza productiei si a schiburilor comerciale. Criza

productiei se manifesta in dublu sens;limiteaza finantarea, ingreunand reluarea

procesului de productie, iar pe de alta parte limiteaza consumul popular, larg sustinut

prin credite in anii '20. Scaderea cererii, duce la cresterea stocurilor de marfuri si

impune reducerea sau incetarea productiei. In criza productiei, varful acesteia s-a

inregistrat in anul 1932. Tarile implicate, au receptat criza in mod diferit. In 1932

productia industriala a scazut in SUA la jumatate, fata de cea din 1929. Redresarea a

durat mult, abia in 1937 atinge nivelul din 1929. In Romania, criza declansata in 1929

a dus la scaderea productiei industriale, cu procente diferite de la o ramura la alta, cu

indicii cei mai scazuti in anii 1930-1932. In 1933 nivelul productiei in intreaga

industrie prelucratoare ajunge sau il depaseste pe cel din 1929. Pana in anul 1938,

toate ramurile, cu exceptia industriei lemnului, cunosc cresteri substantiale.

In tarile cu industrie puternica din Europa cat si in Japonia, criza s-a manifestat

diferit, declansarea ei, cat si redresarea s-a facut in functie de conditiile concrete.

In agricultura criza s-a manifestat, in general, prin supraproductia de produse

alimentare si prin prabusirea preturilor. Situatia a fost in linii generale asemanatoare

si in Romania.

Criza sociala s-a manifestat in principal prin amplificarea somajului. Somajul atinge o

parte considerabila a fortei de munca activa, se reflecta imediat in nivelul de trai, dar

are si aspecte particulare. Tari ca Anglia sau SUA nu pot asigura, pentru prima data

in istoria lor moderna, ocuparea fortei de munca disponibile. Povara sociala a

somajului este suportata diferit de la o tara la alta, in functie de legslatia sociala

existenta sau de lipsa acestei legislatii, cum este cazul Japoniei. In alte tari legislatia

s-a adoptat in acei ani cum a fost cazul Romaniei.

Cresterea economica

Redresarea economica din deceniul patru si cresterea ocuparii fortei de munca s-a

realizat diferentiat de la o tara la alta sau de la o zona geografica la alta. SUA atinge

nivelul din 1929 in 1937, in anii razboiului productia industriala crescuse spectaculos

in conditiile aprovizionarii tarilor aliate.

In Germania, criza s-a produs brusc, dar si redresarea s-a facut rapid in special prin

dezvoltarea sectorului militar. Aceea si situatie se intalneste si in Japonia si Italia

datorita militarizarii economiilor, a masivelor inarmari.

In Anglia, criza s-a declansat mai tarziu si redresarea economica se realizeaza mult

mai repede decat in alte tari.

In Franta, au avut loc scaderi drastice in industria textila, siderurgica si cea

extractiva. Redresarea s-a facut usor in industria textila, de traditie si mult mai greu in

cea siderurgica.

In Romania, iesirea din criza si inviorarea relativ rapida, precum si cresterile

substantiale inregistrate pana in 1938 de industrie au fost posibile si ca urmare a

accentuarii interventionismului statului

In perioada interbelica comertul international a crescut ca volum, dar ponderea

Europei in ansamblu a scazut, iar cea a SUA a crescut, la fel a crescut si piata

asiatica.

Un caz aparte il reprezenta Uniunea Repiblicilor Sovietice Socialiste, care urmeaza o

cale proprie, in care obiectivele economice se impletesc cu cele politice. In plan

economic se poate constata cum in deceniile trei si patru agricultura si industria

cunosc cresteri importante. Colectivizarea agriculturii se accentueaza dupa 1930 si

este aproape incheiata in 1940, in procent de 96, 9%. Productia de cereale creste

dar costul social al colectivizarii este imens. Unii autori au estimat la 4 milioane

numarul deceselor datorate violentelor fizice si foametei din perioada 1932-1936.

Economia sovietica s-a dezvoltat in cadrul planurilor cincinale succesive, indusria

cuprinzand trei asemenea etape : 1828-1932, 1933-1937, 1938-1942. In ansamblu,

Uniunea Sovietica a obtinut rezultate considerabile in domeniul industrializarii, ca

urmare ponderea productiei industriale in cea mondiala a avut o crestere

semnificativa.

Criza economica mondiala nu a afectat economia sovietica. In anul 1940 URSS a

devenit a patra putere economica a lumii, dupa SUA, Marea Britanie si Germania.

Pe ansamblu economia mondiala, in perioada interbelica, cu toate sinuozitatile, a

cunoscut o dezvoltare deosebita dar a adancit si rivalitatile intre state. Sub egida

Societatii Natiunilor, au avut loc mai multe conferinte economice internationale, fara

ca sa se poata ajunge la adoptarea unor masuri eficiente, din cauza divergentelor de

interese, mai ales la nivelul marilor puteri.

Dupa doua decenii de la incheierea primului razboi mondial, rivalitatile dintre marile

puteri, provocarile celor doua regimuri dictatoriale din Eoropa si ale militarismului

japonez au dus lumea in pragul unui nou razboi.

Pactul de neagresiune dintre Hitler si Stalin, semnat la Moscova in 23 august 1939 a

insemnat preambulul declansarii ostilitatilor.