Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Faptele (actele) subiective de comert
Faptele (actele) subiective de comert reprezinta acea categorie de fapte juridice pe care legiuitorul le califica "de comert" deoarece sunt facute de un comerciant. Deci, calitatea subiectului determina natura juridica a faptului (actului) savarsit (incheiat).
Faptele subiective de comert sunt prevazute in art. 4 C.com., intr‑o formulare generala.
Astfel, legiuitorul dispune: "Se socotesc, afara de acestea ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul".
Asadar, legiuitorul stabileste in art. 3 C.com. categoriile de fapte calificate fapte obiective de comert, pentru ca in art. 4 C. com. legiuitorul sa instituie o prezumtie "juris tantum", de comercialitate, cu privire la toate actele si operatiunile unui comerciant, prezumtie care poate fi rasturnata (inlaturata), dovedindu‑se contrariul, adica ca faptul (actul) juridic are caracter civil.
Nu sunt comerciale:
actele esentiale civile, care apartin vietii civile precum casatoria, adoptia. Aceste acte raman civile chiar daca sunt facute de un comerciant;
actele expres civile, adica acele acte in care se stipuleaza in mod expres cauza civila (de exemplu, se constituie o ipoteca pentru garantarea unui imprumut facut cu scopul de a se achizitiona o locuinta pentru uzul personal al familiei comerciantului).
Distinct de criteriul pozitiv de determinare a categoriilor de fapte juridice calificate de comert, legiuitorul foloseste si criteriul negativ, excluzand de la caracterul comercial faptele prevazute in art. 5 C.com.
Astfel, potrivit acestei dispozitii, "nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s‑ar face pentru uzul sau consumatiunea cumparatorului, ori a familiei sale; de asemenea, revanzarea acestor lucruri si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau sau cel cultivat de dansul".
Din dispozitiile textului de lege rezulta ca:
nu sunt fapte de comert acele acte juridice care aparent "sunt de comert", atata vreme cat vizeaza satisfacerea unor interese (uzul sau consumatiunea) ale cumparatorului ori ale familiei sale;
nu sunt fapte de comert activitatile agricole, sub diferite forme; culturi, vanzarea produselor cultivate chiar de catre cultivator.
Aceste activitati sunt considerate fapte civile. Pentru a fi comerciala, trebuie ca activitatea sa constea intr‑o interpunere, intermediere in schimb, ori acest lucru se poate realiza numai cand cultivatorul sau proprietarul terenului incredinteaza marfa (produsele) unui comerciant (intermediar) care urmeaza sa vanda produsele "la piata".
Problema discutata in literatura de specialitate si in practica jurisdictionala este aceea daca intreprinderea agrara are caracter comercial sau ramane ca intreprindere civila
Desi exista argumente suficiente in a califica intreprinderea agricola ca fiind comerciala, opinia majoritara sustinuta si de practica judecatoreasca este aceea potrivit careia, intreprinderile agricole au un caracter civil, intrucat, activitatile pe care le realizeaza nu pot fi calificate fapte de comert pentru ca altfel s‑ar ignora caracterul imperativ al art. 5 C.com.
O situatie speciala o au societatile agricole care s‑au constituit si se constituie potrivit Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Astfel, potrivit Legii nr. 36/1991, proprietarii de terenuri agricole se pot organiza fie in asociere simpla, fie sub forma unei societati civile potrivit Codului civil, sub forma de societate agricola sau, potrivit Legii nr. 31/1990 ca societate comerciala, pentru a exploata pamantul pe care‑l are fiecare.
Asadar, Legea nr. 36/1991 prevede posibilitatea constituirii unei societati comerciale care sa aiba ca obiect social activitati agricole, derogand astfel, de la dispozitia prevazuta in art. 5 C.com. potrivit careia, activitatile agricole nu sunt fapte de comert. Desi sub aspect formal, societatea este comerciala, constituindu‑se intr‑una din formele de societate prevazute de Legea nr. 31/1990, in continutul ei, societatea agricola are caracter civil.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |