Impozitul pe profit

Impozitul pe profit

Profitul reprezinta o forma de venit obtinut din derularea unei activitati economice, ca urmare a investitiilor de capital.

Conditia ca venitul realizat sa poata fi calificat drept profit este ca activitatea economica sa se desfasoare cu scopul obtinerii de beneficiu.

Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra beneficiului obtinut dintr-o activitate economica.

Acest aspect este foarte important deoarece, in practica, exista entitati care desfasoara activitati producatoare de venituri care nu sunt calificate drept profitabile, pentru ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci a sustinerii cu aceste venituri a unei alte activitati proprii entitatii respective. Este  cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.

In Romania, impozitul pe profit este reglementat prin Legea nr.571 din 2 decembrie 2003 privind Codul fiscal - titlul II.

Categorii de contribuabili definite de lege

Sunt considerati contribuabili platitori de impozit pe profit:

a) persoanele juridice romane;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri fara persona- litate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:

a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;

d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul, declararea si virarea la bugetul de stat a impozitului pe profit.

Categorii exceptate de la plata impozitului pe profit

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile

proprii si disponibilitati;

c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care

sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult;

g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate;

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de

locatari

i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;

j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt

scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;

b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea

la competitii si demonstratii sportive;

e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea

titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;

g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere

de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite

intr-o activitate economica.

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt

scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu

mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Cota de impunere a profitului

Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligati sa intoc- measca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar compus din 0 de file care trebuie numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial.

Acest registru se completeaza in ordine cronologica, in toate situatiile in care informatiile din declaratiile fiscale sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate de contabilitate.

In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabili si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevazute in contract.

Cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.

Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor si nu se poate reveni asupra ei.

In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Venituri neimpozabile

Sunt considerate neimpozabile urmatoarele venituri:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;

b) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la o persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin doi ani, care se incheie la

data platii dividendelor;

c) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung;

d) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice;

e) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

f) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri.

Cheltuieli deductibile

La calculul profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Metodele contabile stabilite prin reglementari legale in vigoare privind iesirea din gestiune a stocurilor, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.

Metoda de evaluare aplicata trebuie sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar.

In categoria cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venituri se incadreaza si urmatoarele:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor;

b) cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile cu contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, precum si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclama si publicitate;

e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori;

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele  de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului;

i) cheltuielile pentru marketing;

j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului si a sistemelor informatice;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor. O serie de cheltuieli au o deductibilitate limitata.

Cheltuieli deductibile - rezerve si provizioane

La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor, astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare;

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 3 % incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

* sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

* sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

* nu sunt garantate de alta persoana;

* sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

* au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, in cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;

e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor

Bancii Nationale a Romaniei;

g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a

Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;

h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare;

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

* sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

* creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata

procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

* nu sunt garantate de alta persoana;

* sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

* au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa

deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol.

Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior

dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii,

fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Aceste prevederi nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.

Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.

Deducerea cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a

valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina

impozitul pe profit.

Prin capitalul imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile.

Cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana

la deductibilitatea integrala a acestora.

In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor comerciale bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credite, dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzilor de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei, si

b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9% pentru imprumuturile in valuta.

Deducerea cheltuielilor de protocol

Cheltuielile de protocol deductibile reprezinta 2% din diferenta rezultata intre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului.

Credite acordate de institutile bancare

Dobanda la creditele acordate de bancile recunoscute de catre Banca

Nationala a Romaniei este integral deductibila la calculul impozitului pe profit.

De asemenea, sunt integral deductibile si dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat.

Credite acordate de catre alte entitati

Pentru fiecare imprumut obtinut de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate, exista doua limitari la calculul dobanzii deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel:

Dobanda deductibila este limitata la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru imprumuturile in lei;

b) nivelul ratei dobanzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in euro;

c) nivelul ratei dobanzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in alte devize.

Pentru a afla cheltuielile cu dobanzile deductibile, va trebui sa se calculeze care este valoarea deductibila in functie de dobanda de referinta a BNR / EURIBOR+ % / LIBOR+2%.

Valoarea  cheltuielilor cu dobanzile care depaseste acest nivel va fi considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.

Aceasta limitare se aplica tuturor imprumuturilor angajate.

Dupa aplicarea primei limitari, pentru imprumuturile angajate dupa

.2 02 se aplica urmatoarea limitare:

a) cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu;

b) in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora;

c) in cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, asa cum s-a aratat mai sus.

Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu.

Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori.

Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.

In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza

ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu.

Cheltuielile ramase nedeductibile pot fi reportate in perioada urmatoare si sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmand sa devina subiect al limitarii aplicabile in acea perioada.

Deducerea cheltuielilor pentru investitii

Impozitul pe profit se reduce cu 50% pentru profitul utilizat in anul fiscal curent pentru investitii in active corporale si necorporale destinate activitatilor pentru care contribuabilul este autorizat.

Sumele aferente reducerii se repartizeaza ca surse proprii de finantare.

Este important de retinut ca aceasta reducere este aplicabila tuturor

societatilor care achizitioneaza active corporale si necorporale definite potrivit

Legii nr. 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale cu modificarile ulterioare.

Deci, raman in vigoare facilitatile acordate pentru IMM-uri privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit si reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care creeaza noi locuri de munca, daca se asigura cresterea numarului scriptic de salariati angajati cu contract individual de munca cu cel putin

10% fata de anul financiar precedent.

De asemenea, de reducerea cu 50% a impozitului pe profitul utilizat pentru

investitii beneficiaza atat IMM-urile, cat si companiile mari a caror activitate

principala o reprezinta nu numai productia de bunuri materiale si servicii, ci si

cumpararea si revanzarea de produse sau inchirierea de bunuri mobile sau imobile,

conditia fiind ca investitiile in active corporale si necorporale sa fie destinate

activitatilor pentru care contribuabilul este autorizat.

Deducerea cheltuielilor cu sponsorizarile si perisabilitatile

Sunt deductibile la calculul profitului impozabil perisabilitatile, in limitele stabilite de  organele de specialitate ale administratiei centrale impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Alte cheltuieli deductibile

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora.

Valoarea ramasa de recuperat pe durata de viata utila se determina dupa

scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20% .

Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile de mai sus au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare.

In cazul leasing-ului financiar, utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce, in cazul leasing-ului operational, locatorul/finantatorul are aceasta calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasing-ului financiar, si de catre locator, in cazul leasing-ului operational, cheltuielile fiind deductibile. In cazul leasing-ului financiar, utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasing ului operational utilizatorul deduce chiria.

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza

din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Cheltuieli nedeductibile

In aceasta categorie se includ urmatoarele tipuri de cheltuieli:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;

b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente  in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate

salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;

l) alte cheltuieli salariale sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;

m cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate

contracte

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate;

o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, conform

prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

* sunt in limita a trei la mie din cifra de afaceri;

* nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat.

Amortizarea mijloacelor fixe din punct de vedere fiscal

Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a

Guvernului;

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f) amenajarile de terenuri.

Nu reprezinta active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele impadurite;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentata de costul de achizite, pentru mijloacele fixe procurate, de costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil si de valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata; c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru

metoda de amortizare liniara sau degresiva.

In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota

de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de

utilizare a mijlocului fix.

In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre

2 si 5 ani;

b) 2 , daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre

5 si 10 ani;

c) 2 , daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai

mare de 10 ani.

In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa

cum urmeaza:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din

valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea

valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa

a acestuia.

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci

de comert sau fabrica si alte valori similare se recupereaza prin intermediul

deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se

recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani.

Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresiva

sau accelerata.

Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune

in functiune;

b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe

din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;

c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe

perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor,

liniar, pe o perioada de 10 ani;

e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in

solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si

cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor,

precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila. Amortizarea pe unitatea

de produs se recalculeaza din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere,

precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta si din 10 in 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele

achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2 04;

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei.

Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:

a) pentru animale, la data achizitiei;

b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei. Intra sub incidenta acestei prevederi si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractulului de leasing financiar.

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor legale.

In cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul

leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile.

In cazul leasingului financiar, utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul

leasingului operational, locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderea fiscala anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la

fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile

inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in

asociere

. Plata impozitului pe profit

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator pentru care se calculeaza impozitul.

In acest scop, profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza

trimestrial, cumulat de la inceputul anului sau lunar.

Fac exceptie Banca Nationala a Romaniei, bancile romane si sucursalele din

Romania ale bancilor, persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la

data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozit.

Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana

la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza

impozitul

Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor

tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual,

pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Plata impozitelor se face in lei.

. Depunerea declaratiilor fiscale pentru impozitul pe profit

Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare.

Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si

platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului.

Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.

In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului pe profit, inclusiv.

Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.

Sumele reprezentand impozitul pe profit sunt venituri ale bugetului de stat. Exceptie o constituie impozitul pe profit, dobanzile, majorarile de intarziere

si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale sau judetene sunt actionari majoritari, care sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere.

Declaratia de impunere se semneaza de catre administrator sau de orice alta

persoana autorizata, potrivit legii, sa il reprezinte pe contribuabil.

Sanctiuni privind neplata la termen a impozitului pe profit

Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari si penalitati de intarziere, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Constatarea, urmarirea, incasarea si executarea silita a impozitelor, precum si a penalitatilor, a majorarilor de intarziere si a penalitatilor de intarziere se

efectueaza, conform reglementarilor legale in vigoare, de catre organele fiscale ale

Ministerului Finantelor Publice.

In vederea determinarii obligatiilor fiscale, organele fiscale au dreptul de a

controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru:

a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;

b) operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociati-

lor, actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora;

c) datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau

garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele

acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii;

d) distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau

reducerile intre 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate, direct

sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor.

Cesionarea sau instrainarea sub orice alta forma a actiunilor ori a partilor sociale

ale societatilor comerciale, precum si transferul patrimoniului unei entitati apartinand unei persoane nerezidente se pot face numai dupa achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende.

Fac exceptie situatiile in care urmeaza sa se preia obligatiile fiscale restante ale  contribuabilului, pe baza unui protocol incheiat cu organele administratiei de stat, document din care sa rezulte obligativitatea achitarii acestor datorii, precum si

tranzactiile efectuate pe piata de capital.

Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricarei modificari de natura celei de mai sus sa solicite dovada eliberata de organele fiscale teritoriale, din care sa  rezulte plata obligatiilor fiscale, sau protocolul incheiat cu organele administratiei de stat, in cazul in care se preiau aceste obligatii fiscale.

Nerespectarea prevederilor de mai sus constituie infractiune pentru administratorul societatii sau reprezentantul legal, dupa caz, precum si pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii penale.

Aspecte fiscale internationale privind impozitul pe profit

Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu  permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

Profitul impozabil se determina in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile;

c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul in care s au efectuat, decontate de persoana juridica straina si inregistrate de sediul permanent, sunt deductibile in limita a 1 % din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.

Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent.

Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine trebuie sa inregistreze sediul

permanent la autoritatea fiscala competenta.

Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit legii.

Persoana desemnata este responsabila pentru:

a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;

b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;

c) plata impozitului in numele asociatilor;

d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala compe- tenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit

la buget in numele fiecarui asociat;

e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.

Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica romana, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat.

Creditul fiscal extern reprezinta suma platita in strainatate cu titlu de impozit

si recunoscuta in Romania, care se deduce din impozitul datorat in Romania.

Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit calculat in Romania.

Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit efectiv.

Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila

doar din veniturile obtinute din strainatate, separat, pe fiecare sursa de venit.

Pierderile neacoperite se reporteaza si se pot recupera in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.