Procesul bugetar local

Procesul bugetar local

Caracteristicile bugetelor locale

Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica.

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare si reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor respectiv gradul de autonomie a administratiei locale fata de administratia centrala.

Cele doua verigi ale bugetelor locale sunt :

Bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti administrate de Consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

Bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor Municipiului Bucuresti administrate de consiliile locale.

Consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt autoritati deliberative iar primarii, presedintii consiliilor judetene si primarul general al Municipiului Bucuresti , autoritati executive.

Pentru ca bugetul local sa devina operational se impune existenta cadrului juridic care sa reglementeze pe de o parte categoriile si nivelele impozitelor, taxelor si contributiilor percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte, destinatiile spre care pot fi orientate alocatiile bugetare in vederea furnizarii de bunuri si servicii publice.

Procesul bugetar local se desfasoara avand la baza un cadru legislativ in concordanta cu obiectivele programului de guvernare

Institutiile publice cu atributii in realizarea procesului bugetar local cuprind autoritatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Elaborarea proiectului de buget

Elaborarea proiectelor bugetelor locale se bazeaza pe proiectele de bugete proprii ale autoritatii administrative, ale institutiilor si serviciilor publice din subordine. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale propun programele specifice activitatii desfasurate pentru a fi incluse in buget

Programele analizate de catre ordonatorii principali de credite se aproba ca anexe la bugetul local. Legea finantelor publice nr. 189 /1998 stabileste procedurile ce se efectueaza in vederea examinarii si adoptarii bugetelor locale si calendarul acestora.

Calendarul derularii etapei de elaborare

Mai - Pana la data de 15 mai proiectele pentru anul urmator a bugetelor locale echilibrate se depun de catre ordonatorii de credite ai bugetelor locale la Directia Generala a Finantelor Publice judetene.

Iunie - Dupa centralizare, DGFP trebuie sa transmita bugetul pe ansamblul judetului la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 iunie.

Iulie - Ministerul Finantelor stabileste sumele defalcate si transferurile cu destinatie speciala si transmite proiectul astfel elaborat DGFP judetene pana la data de 1 iulie, care il transmit pentru informare consiliului judetean si consiliilor locale. Termenul final pentru elaborarea si depunerea proiectelor de bugete de catre ordonatorii principali de credite la Directiile Generale ale Finantelor Publice este 20 iulie. Directiile transmit proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului.

August - Proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului se transmit la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii bugetului de stat, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale aproba bugetele judetene si locale.

Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si de contestatiile depuse de locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Aprobarea bugetului local

Organul imputernicit de lege sa aprobe proiectul de buget este consiliul local.

Caracterul preponderent politic si democratic si de larg impact economico-social al ansamblului deciziilor de politica financiara, reflectate in proiectul de buget, determina, in mod obiectiv, ca aprobarea prevederilor bugetare sa o faca forul deliberativ, in care sunt reprezentate interesele tuturor cetatenilor.

Proiectul de buget prezentat consiliului local, judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti parcurge urmatoarele etape:

prezentarea de catre primar, presedinte al consiliului judetean sau primarul Municipiului Bucuresti a raportului pe marginea proiectului de buget in plenul consiliului;

examinarea de catre comisii structurate, de obicei pe domenii, cum ar fi: invatamant, sanatate, cultura, asistenta sociala, servicii si dezvoltare publica si locuinte, actiuni economice (agricultura, transporturi);

analiza contestatiilor primite;

aprobarea sau respingerea amendamentelor aduse proiectului de buget de comisiile respective ;

adoptarea prin hotarare a proiectului de buget votat mai intai pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioadele in care se efectueaza cheltuielile.

Executia bugetului local

Dupa adoptare, hotararea de aprobare a bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe durata anului bugetar.

Executia bugetului consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate. Acest proces, deosebit de amplu si de complex, antreneaza participarea unui numar mare de operatori bugetari si anume: aparatul fiscal, unitatile administrativ teritoriale, serviciile publice locale, institutiile publice de subordonare locala cu toate structurile.

Responsabilitatea executiei bugetare revine primarului sau presedintelui consiliului judetean, care prin institutiile sale componente trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de colectare la un nivel cat mai ridicat al veniturilor, cat si a procesului de utilizare a alocatiilor bugetare

Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta limite minime de realizat, cu exceptia veniturilor din imprumuturi, care constituie limite maxime de atins. La randul lor, cheltuielile bugetare aprobate prin lege reprezinta limite maxime, ce nu pot fi depasite, institutiile publice, care executa bugetul fiind obligate sa respecte intocmai destinatiile stabilite pentru fiecare alocatie bugetara

Incasarea veniturilor cuvenite bugetului, respectiv efectuarea platilor de la buget se efectueaza printr-o institutie specializata aflata in subordinea Ministerului Finantelor, respectiv trezoreria statului.

Legea privind finantele publice locale interzice institutiilor publice locale sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin bancile comerciale.

In executie, existand multiple particularitati de continut si institutionale, executia veniturilor bugetare este un proces distinct de executia cheltuielilor bugetare

Executia veniturilor bugetare se realizeaza prin compartimente de specialitate ale primariilor locale si consiliilor judetene.  

In cazul impozitelor directe, fazele executiei bugetare sunt:

Constatarea si asezarea - prin care se identifica si se dimensioneaza materia impozabila a unei persoane fizice sau juridice, care potrivit legilor fiscale sau hotararii consiliului local, intra sub incidenta impozitarii.

Deschiderea rolului fiscal al persoanei fizice sau juridice respective, in care se inscrie suma datorata (debitul) de contribuabilul respectiv .

Emiterea titlului de percepere a impozitului, respectiv titlul de incasare emis atunci cand contribuabilul isi achita din proprie initiativa datoria sau instiintare de plata utilizata pentru avertizarea debitorului asupra obligatiei de plata, precum si in cazul executarii silite a debitorilor care nu-si executa datoriile catre buget in termenul legal.  

Perceperea impozitului - consta in incasarea sumei datorate de catre contribuabil. In prevederile specifice acestei faze, este inclusa si urmarirea, la care se recurge, inclusiv prin metoda executarii silite, atunci cand contribuabilii nu-si achita obligatiile bugetare in termenele stabilite de lege.

Pentru impozitele indirecte, ca si pentru celelalte venituri bugetare exista proceduri specifice executiei.

Executia cheltuielilor

Respectarea destinatiei si a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare impune, in executie, parcurgerea fazelor procedurale succesive pentru fiecare alocatie bugetara, si anume: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

Principiile ce stau la baza executiei bugetare sunt aceleasi ca si in cazul prcesului bugetar al bugetelor stabilite la nivel national, iar executia de casa se realizeaza, de asemenea prin trezoreria statului cu respectarea acelorasi reguli.

Incheierea executiei bugetului local

Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin intocmirea, la finele anului bugetar, a contului de executie bugetara. Aceasta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea rezultatului executiei bugetare, care poate fi favorabil (excedent) sau nefavorabil (deficit).

In cazul realizarii de excedent, legea prevede ca dupa efectuarea regularizarilor in limita transferurilor din bugetul de stat acesta sa se utilizeze astfel:

rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

constituirea fondului de rulment care se poate utiliza cu aprobarea consiliului local (judetean) pentru:

acoperirea unor goluri temporare de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent;

finantarea unor investitii sau dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii;

acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

Exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic. Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Structura conturilor anuale de executie ale bugetelor locale se prezinta in structura urmatoare:

A. VENITURI

1. Prevederi bugetare aprobate initial

2. Prevederi bugetare definitive

3. Incasari realizate

B. CHELTUIELI

1. Credite aprobate initial

2. Credite definitive

3. Plati efectuate

La determinarea rezultatului exercitiului se iau in considerare numai operatiunile de incasari ale veniturilor si plati in contul cheltuielilor realizate in anul bugetar efectiv, indiferent de exercitiul la care se refera. In acest caz, orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau efectua, dupa caz, in contul bugetului local pe anul urmator.

Aceasta metoda de gestiune este determinata de metoda adoptata de autoritatile guvernamentale in construirea bugetului, respectiv metoda de evidenta bugetara.

Controlul executiei bugetare

Dupa intocmirea contului anual de executie bugetara specialistii din compartimentele de audit intern verifica atat bilantul cat si contul de executie bugetara.

Se efectueaza verificari si analize in scopul evaluarii obiective a modului in care au fost indeplinite prevederile bugetului cu privire la derularea procesului bugetar, respectiv la incasarea veniturilor si utilizarea resurselor in mod economic, eficace si eficient.

Totodata se identifica neajunsurile si slabiciunile acestui proces propunandu-se masuri de remediere. Daca se constata operatiuni nelegale generatoare de pagube materiale, se fac propuneri de recuperare a prejudiciilor

Contul de executie bugetara se supune si controlului extern al Curtii de Conturi care prin structurile sale teritoriale se pronunta asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului.

La incheierea verificarilor efectuate, daca nu se constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi acorda descarcarea de gestiune a ordonatorului de credite respectiv.

Aprobarea executiei bugetare

In baza raportului privind contul anual de executie bugetara, elaborat de autoritatea executiva insotit de raportul de audit intern se declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia de catre autoritatile deliberative.

Se prezinta in sinteza evolutia fenomenelor economico-financiare ce au avut loc la nivelul unitatii administrativ-teritoriale din anul la care se refera executia bugetara si factorii care au influentat aceasta evolutie. Are loc exprimarea punctelor de vedere ale formatiunilor politice reprezentate in consiliile locale (judetene), prilej cu care se fac aprecieri privind calitatea gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat. Se pot avansa propuneri privind modificarea unor hotarari proprii in vederea cresterii resurselor financiare, respectiv, eficientei utilizarii banilor publici.

Votul final favorabil privind aprobarea contului anual de executie bugetara marcheaza incheierea etapelor procesului bugetar.