Regimul juridic al Reprezentantei

Regimul juridic al Reprezentantei

Capacitatea de folosinta si conditia lor juridica in Romania

Ca si in cazul Sucursalelor ,pe capul Reprezentantelor se intalnesc 2 legi:

-Legea statutului societatii mama

-Legea romana

Consecinte ale aplicarii legii nationale

1.obiectul de reglementare trebuie sa fie in concordanta cu ob. societatii mama: nu poate face mai multe acte

2. R actioneaza in numele si pe seama sa

3. daca societatea mama inceteaza ,imediat inceteaza si R ei din romania

Consecinte:

1- R poate efectua in romania numai acele acte juridice care sunt mentionate in obiectul ei de activitate exprimat in autorizatia de functionare

2-organizarea si functionare R trebuie sa respecte prevederile legii romane: R trebuie sa tina contabilitatea potrivit legii romane, art.47 L 82/1991 prevede:subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in romania,apartinand persoane juridice straine tin contabilitatea potrivit legii romane.

D.p.d.v. valutar,reprezentanta= rezidenti in romania sau altfel spus , S.C care are o reprezentanta in tara,rezidenta in ceea ce priveste activitatea reprezentantei.

Reprezentanta trebuie sa plateasca impozite si taxe potrivit legii romane.

Codul fiscal , art.122 pers. Juridica straina care are in tara o repezentanta trebuie sa plateasca un impozit annual fix de 4000 de euro.

Regimul personalului reprezentantei.

Reprezentanta poate angaja personal roman sau strain in mod liber.

Straini- OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul romaniei,care prevede ca orice strain(cei din afara UE sau spatiul economic european) are nevoie de autorizatie de munca.

In acalsi timp sunt aplicate dispozitiile OUG 194/2002 privind regimul strainilor.

Contractele individuale de munca se inregistreaza in mod obligatoriu la Inspectoratul. Terit. de munca de la nivelul sediului reprezentantei, iar salariul poate fi platit in lei si/sau in valuta, fiind o exceptie de la regula : platile intre rezidenti - moneda nationala.

Raspunderea civila a reprezentantei pt actele reprezentantei si pt actele angajatilor ei.

-Art1 122/1990 prevede ca societatea mama din strainatate raspunde in conditiile legii pt actele si faptele reprezentantei sale din tara

-Societatea mama raspunde solidar cu angajatii reprezentantei pt prejudiciile in care acesti angajati le-ar aduce tertilor prin faptele lor ilicite ,comise in executarea activitatii la reprezentanta. = raspundere delictuala(art1000 alin 3 cod civil)- 1033 C.C

-Competenta de solutionare a litigiilor la care participa reprezentanta - art 149 Legea 105/1992 prevad ca op. j straina = socotita ca avnd sediul in romania in cazul in care are pe terit. tarii o reprez. a S sau F. In consecinta tertii(care de principiu sunt roamani)au contact cu reprez. au actiune la insp.jud romane de la sediul reprez. din tara ,nu trebuie sa se duca la sediul societatii mama din strainatate.

Actitvitatea societatilor comerciale romane in strainatate

Legea aplicabila - se fac uramatoarele distinctii

1. in cazul in care o S.C.R deschide in strainatate o societate propriu zisa cu participarea ei sau in cazul in care deschide o filiala in strainatate => legea straina(lex societatis)

2. S sau R in strainatate supuse sub anumite aspecte legii straine ,dar sub aspectul organizarii si functionarii ei legii romane

Legea romana - posibilitate ca S.C sa deschida S sau R in strainatate

In ceea ce priveste conditiile cerute de legea romana, pt participarea societatii romane la aceste forme in strainatate conditiile sunt distincte dupa cum urmeaza:

a. societate cu participare ei cu capital, nu se cere a fi indeplinita ca o formalitate in tara

b. daca societatea rom. Doreste sa deschida un sediu secundar in strainatate in acest caz acest lucru trebuie mentionat in actul constitutiv al societatii.Mentiunea poate fi facuta in momentul constituirii societatii in romania, sau posibilitatea chiar de a se indica in mod explicit despre ce sediu este vorba,care se constituie in acelasi timp cu soc. mama.

Sediul secundar trebuie inregistrat in Registrul comertului din romania si inregistrat fiscal.impozitatin conditii speciale.

Investitia de capital romanesc in strainatate - adica inv. directa a rezid. in strainatate se incadreaza in categoria operatiunilor valutare de capital .Pana in 2005 s-au facut cu aprobarea bnr, dupa 2005 participarea libera fara nici o formalitate

D.p.d.v valutar ,S, R , F sunt nerezidente valuatr in tara.

Ca regim contabil legea 82/1992 in art 147 spune ca ea se va aplica si subunitatilor fara pers. Juridica (S, R )ale soc. com romane in strainatate.In conscinta, societatea mama din tara trebuie sa intocmeasca documente contabile si situatii financiare anuale si pt entitatile ei din strainatate. Soc. mama trebuie sa faca un bilant consolidat in care trebuie sa cuprinda si sediile ei secundare.

Problema finantarii si garantarii investitiilor romanesti in strainatate.

Romania este parte la Conventia de contituire a Agentiei multilaterale de garantare a investitiilor . Are sediul la Washington .Principala sa atributie: sa emita garantii impotriva riscurilor necomerciale privind investitiile directe, ea acopera nu numai inv. Rom in strainatatea ci si invers.

Pe plan intern . finz si garantarea acestei atributii - Banca de import export a romaniei - L96/2000 - actioneaza in numele si contul statului roman .Rolul ei este de a acorda credite pt export.

Impozitarea profiturilor obtinute de S.C din activitatea filialelor , S sale din strainatate.

Soc. mama: codul fiscal - art 72 : contribuabilii cu domicilui fiscal in romania au obligatia de a informa in termen de 30 de zile F si S din strainatate; In aceasta materie se aplica conventiile pt evitarea dublei impuneri la care rom este parte.

In cazul in care impozitul pe profit este platit in strainatate ,acea societate obtine o procure,un certificat de impunere in strainatate care este opozabil si ea nu va fi impozata in masura in care a fost impozitata in strainatate.

Teoria generala a contractelor comerciale internationale.

Principiile internat. - UNIDROIT(1994,2004 ultima varianta)

Principiul care guverneaza - Libertatea partilor.

Partile sunt libere sa insereze in contract clauze cu privire la drepturile si obligatiile lor dupa cum cred de cuviinta.

Categorii de clauze:

1. generale ,care se regasesc mai mult sau mai putin in toate contractele comerciale internationale

2. speciale ,care se regasesc in anumite tiputi de contracte

Limitele pricipiului libertatii contractuale

- normele imperative - fie din conventii internationale sau interne aplicabile com. Int.

-exista si limite impuse de una din parti celeilalte . ex: contractul de adeziune (bancar,asigurari,de transporturi,expeditii financiare)

Clauzele generale:

1.In general contractele comerciale internationale au un preambul.

In preambul sunt cuprinse imprejurarile in care au incheiat contractul ,obiectivele care le urmaresc prin incheierea contractului.

2.Clauzele privind partile contractante : denumire ,sediu,nationalitate.

3.Clauzle privind obiectul material al contractului

-ob. material al contractului

-ob. pecuniar al contractului

Clauze privinf obiectul material al contractului:

a) Cl. privind marfa ,lucrarea,serviciul

-denumirea completa a marfii

- masura ei,caracteristicile ei.

b)Cl. privind cantitatea

- cantitatea de marfa ,unitatea de masura

-locul,momentul,modul de determinare

- documentul care atesta cantitatea

c)Cl. privind receptia cantitativa

- termenele

-conditiile

-locul receptiei

d) Cl.privind calitatea

Dreptul com. Internat. Interfereaza cu o serie de reglementari apartinand altor ramuri de drept: drept.concurential, dreptul protectie consumatorului.

Aceste reglementari constituie clauze implicate,termeni implicati in contracte.Partile trebuie sa le respecte,chiar daca nu au facut referire la ele.

- Cl .privind metodologia de determinare a calitatii sau altfel spus, standardele de calitate care se stabilesc prin certificate de calitate, declaratii de conformitate,instructiuni de folosire,etc.

- Cl.privind constatarea lipsurilor calitative

Receptia calitativa este o problema complexa.Se face de agentii de specialitate ,experti.

-cl. privind raspunderea de lipsuri de calitate:garantia,sanctiunile.

-cl. privind incheierea si modul de calcul al termenelor de garantie, sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii obiectivelor de calitate,despagubiri,clauze privind obligatiile de reparatie,inlocuire,reducerea pretului.

e)Cl. privind reclamatiile .Procedura de reclamare a lipsurilor calitatii.

Contractul trebuie sa prevada : conditiile ,termenele,modurile de solutionare a reclamatiilor.

Cuprinsul reclamatiei- documentele anexate,dovezile,termenele de formulare a reclamatiei de cantitate sau calitate.Termenele sunt foarte scurte,in zile(3 zile).Sanctiunea depasirii termenelor este decaderea.

f)Cl. privind ambalajul si marcarea marfii.

- felul ambalajului,regimul juridic al ambalajului,(trece in prop. cumparatorului sau trebuie restituit)

g)Cl.privind obligatia de livrare a marfii si termenele de livrare

In contract trebuie prevazut termenul de livrare prin indicarea unei date fixe dar de regula se prevede o perioada de livrare(o sapt,o luna)Alegerea unei anumite zile revine celui care se obliga debitorului,dar este exclus sa fie si invers.

-modalitatile de livrare

h)Cl privind momentul transmiterii riscului si a dr. de prop. cu privire la marfa.

-Riscurile de obicei ,partile le stabilesc cu trimitere la uzantele codificate

-cu privire la vanzare:Reguli precise privind momentul transferarii riscurilor de la vanz la cump.

- cl.cu privire la momentul trasferului de prop.(conventia de la viena si Incoterms nu regelementeaza acest lucru)

i)Cl. cu privire la conditiile de expediere,incarcare,descarcare,transport,asigurare-Incoterms)

j)Cl cu privire la obligatiile cumparatorului,beneficiarului de preluare a marfurilor care fac obiectul contractului(lucrari,servicii)

CURSUL 10

Clauzele privind obiectul pecuniar la contractului

A.Clauze privind pretul sau alte prestatii pecuniare

Pretul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil, dar potrivit C d ela Viena 1890-contractul este valabil chiar daca pretul nu etse determinat

Este posibil ca partile sa se refere ca modalitate de determinare a pretului -pretul current adica pretul de piata .

B.Clauze privind obligatia d eplata a pretului si conditiile d plata

Partile trebuie sa prevada modalitatea de plata , trebuie sa stabileasca de asemenea instrumentele de plata, data si locul platii.

Clauze specifice in contractile comrciale internationale

1.Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutatre si nevalutare

Acestea sunt specifice contractului commercial incheiat pe termen lung si mediu

2.Clauze privind raspunderea contractuala

-d.sanctionatorii

-d.penale

-d.exoneratorii d raspundere

-d.de forta majora

-conventii asupra raspunderii

3. Clauze privind preintampinarea litigilor-cele prin care prevad ca orice litigii dintr ele tb. Solutionate pe cale amiabila. Daca nu partile tb. Sa vada cum pot solutiona litigiul.

Mijloace nejurisdictionale-Concilierea si Medierea . In cazul in care acestea esueaza partiel trebuie sa prevada in contractul d ejurisdictie , in favoarea unei instante ordinare, dar de cele mai multe ori ARBITRAJ.

Clauza de arbitraj prin care partile prevad ca un litigiu va fi solutinat prin arbitraj se numeste clauza compromisorie.

O conventie de arbitraj poate imbraca nu numai forma de clauza compromosorie ci DI a compromisului de arbitraj , care se incheie in cazul in care un litigiu eset deja nascut.

. Dispozitii privind solutionarea litigilor

4. Clauze privind determinarea dreptului aplicabil contractului -dispozitii prin care partile prevad care este sistemul de drep potrivit caruia un litigiu este de drept urmeaza a fi solutionat.

5. Clauze privind autorizatiile de import-export

Partile trebuie sa prevada in contract cui anume in revine obligatia de procurare a autorizatiei , ce fel d eobligatie este aceasata, care sunt consecintele in cazul in care aut nu se obtine.

6.Clauza de comfidentialitate-clauza prin care partile prevad ca una din ele sau chiar amandoua ca atunci cand poseda, dobandeste anumite informatii acestea au character de confidentialitate in cursul incheierii sau executarii contractului san u dezvaluie astfel de informatii tertilor si nici san u le foloseasca in scop propru fara consimtamant.

7.Clauze de exclusivitate-se intalneste mai ales in contractile d eprestari de servicii de agentie, de concesiune, exclusive de franciza.

Exclusivitatea poate fi unilaterala sau bilaterala si poate fi o exclusivitate ratione personae adica de pilda agentul san u comercializeze decat marfa principalului sau rationae materiae se oblige sa comercializeze numai o anumita marfa sau rationae loci-sa nu faca afaceri doar oe o anumita zona geografica

8.Clauze de nonconcurenta-angajamentul pe care si-l asuma o parte contractanta de a nu efectua intr-o anumita perioada d etimp sip e o anumita zona de obicei delimitate de o actiune de natura celei effectuate de cealalata parte contractanta

9.Clauze de modificare a contractului-dispozitii prin care partile prevad cum anume respectivul contract poate fi modificat

10.Clauze privind incetarea efectelor contractului-clauza de terminare a contractului trebuie sa precizeze daca el poate inceta prin mutus dissensis sau poate fi reziliat unilateral de catre una din parti si in ce conditii.

Sunt asa numitele mentiuni finale privind nr d eexemplare sinalagmatice=cel putin exempalre parti, trebuie sa exizte o precizare privind limba contractual ui daca s eincheie inmai multe limbi trebuie sa existe dispozitii privind data incheierii , locul, semnaturile partilor, stampila de obicei nu s epune dar nimeni nu impiedica sa se aplice.

CLAUZELE SPECIFICE IN CONTRACTELE COMERCIALE INCHEIATE PE TERMEN MEDIU SI LUNG

Problema riscurilor in comertul international

Marea maj. a contractelor comerciale internationale se incheie pe termen lung si mediu.

Termen mediu-peste 1 an(1-5 ani se bazeaza pe niste reglementari le BN

Peste 5 ani termen lung

Datorita acestei situatii exista riscul ca intre momentul incheierii si omentul executarii sa apara anumite evenimente d enatura a perturba echilibrul contractual initial-riscuri

R=evenimente posibile de a s eproduce dupa incheierea contractului independent de culpa partilor , iar daca se produc pot afecta echilibrul contractual initial in sensul ca fac mai onoroasa obligatia unei .

Daca exista culpa nu e risc, ci raspundere pentru culpa.

Riscurile sunt clasificate in 2 mari categorii:

1.Comerciale

2.Neomercial

RC-R.Valutare=cele care constau in modificarea schimbarea cursului de schimb al monedei in care prevede a se plati pretul fata de alte motive d ereferinta.

-R. Nevalutare=imbraca forme cele mai variate,

-modificarea -in pretul materiei prime

-fortei d emunca a salariilor

-in pretul materialelor energiilor

-dobanzi bancare

-la nivelul cererii si ofertei

Riscurile necomerciale

R. politico-administrative: cele care constau din sau in activitatea statului sau autoritatiilor administrative ca si in evenimete sociale, conflicte armate(razboiul din Irak) , greve , modificari ale regimului politic , refuzul de emitere a autorizatiilor de import-export , restrictii la schimbul valutar.

R. naturale, calamitatiile naturale: cutremure, inundatii, secete, alunecari de teren. Influenta lor este mica. In contractul commercial international vindem de obicei bunuri de gen care se pot achizitiona de oriunde.

Pentru a evita efectele negative ale riscuriilor asupra contractului partile incheie clause asiguratorii impotriva riscuriilor care se clasifica in functie de 3 criterii:

dupa felul riscuriilor la care se refera

-clauza asiguratorie impotriva riscuriilor valutare (clause valuatare, clauze de optiune a locuriilor de plata);

- clauza asiguratorie impotriva riscurilor nevalutare: clauza de revizuire a pretului , clauza ofertei concurente, clauza clientului celui mai favorabil, clauza de impreviziune,

- clauza de forta majora care priveste riscurile politico-administrative: razboaie , greve, riscuri naturale

dupa ob. clauzei:

dreptul de mentinere a valorii : cele care privesc numai prestatia monetara, pecuniara din contract, tariful, dobanda comisionarul, clauza valutara , dreptul de optiune a locului de plata ;

dreptul de adaptare a contractului : sunt acelea care au un obiect mai larg, ele privesc intreaga economie a contractului adica si latura materiala

3.dupa modul lor de a actiona

-clauza cu actiune atomata: sunt acelea care contin in ele insele un mecanism de redactare a contractului in asa fel incat ele pot fii aplicate de oricare dintre parti singura. Partea interesata va face de exemplu la clauza valutara daca a scazut cursul monedei de plata, vanzatorul , creditorul pretului va factura mai mult pentru a acoperi procentul de valorizare a mondei de plata

-clauza care implica renegocierea contractului, o singura clauza implica prin esenta ei negociere - hardship.

Clauza asiguratorie este necesara in CCI mai ales in sitemul in care sistemul de drept aplicabil este dreptul roman deoarece in dreptul roman functineaza principiul pacta sun servanda in cazul in care partile nu au inserat o clauza asiguratorie cu privire la riscuriile de principiu , contractul se va executa in litera lui chiar daca survin riscuri.

Principalele clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare

exista 2 categorii : AUR si valutare

AUR are in momentul de fata mai mult un rol istoric , ea a domnit in perioada interbelica si postbelica pana la sfarsitul anilor 70, adica atata timp cat au functionat acordurile bretton noods din 1944 care au pus bazele fondului international monetary.

Sistemul monetar international:

Pr. Convertibilitatii in AUR a statelor membre fondului monetary

Pr. Paritatiilor fixe in aur ale monedelor

Fiecare moneda avea acoperire in aur.

Prin raportarea tuturor la aur, aurul era numitorul comun. In aceasta perioada clauza aur functiona foarte usor. Pretul = valuta si se prevedea ca in cazul in care paritatea in aur d dolarului creste sau scade total sau cu un anumit procent, pretul contractului se modifica invers proportional. Ecuatia a tinut pana in '70 cand aurul a pierdut calitatea de numitor comun.

Clauza Valutara

Se caracterizeaza prin faptul ca partile stabilesc 2 categ de monede, una de plata (de facturare) si una mai multe de cont, adica de referinta , de calcul.

Scopul acestei clause este acela de a evita riscul variatiei de schimb fata de cele/cea de cont intre mom incheierii ctr sic el al executarii ctr.

Riscul de var se va evita prin includerea in prêt a procentului de scadere a ratei de schimb sau prin deducerea din prêt a procentului de crestere a ratei de schimb.

Clauza valutara-3 feluri:

-monovalutara

-plurivalutara/ multivalutara bazata pe cos valutar stabilit de parti

- plurivalutara/ multivalutara bazata pe cos institutionalizat

1.Clauza monovalutara presupune indicarea de catre parti a unei monede de cont si a uneia de plata. Moneda de cont, considerate mai stabile e cea in care se va stabili pretul, adica cea in care se masoara valoarea prestatiei pe care debitorul p datoreaza creditorului. Ea e etalon pentru stabilirea cantitatii de moneda necesara pentru stingerea datoriei. Moneda de plata, mai putin stabile, este cea care indica natura semnelor monetare in care se emite factura si se efectueaza plata.

2.Clauza plurivalutara bazata pe cost indicat de parti. Raportarea de plata la media cursurilor mai multor monede (3-5 monede) care formeaza un cos valutar si joaca rolul unor monede de referinta. Prin acesta clauza, partile convin ca pretul contractual exprimat in moneda de plata sa fie facturat in functie de media cursurilor monedelor din cos fata de moneda de plata la data executarii contractului.

3.Clauza plurivalutara bazata pe cos institutionalizat. Aceasta clauza consta in aceea ca monedele care fac parte din cos si modalitatatile de calcul a modificarilor de schimb nu sunt stabilite de parti ci de catre un organ specializat cu caracter international, acest cos reprezentand o moneda de cont institutionalizata.

DST=drepturi speciale de tragere

Clauze asiguratorii

Clauza de revizuire a pretului (clauza de indexare nevalutara sau clauza de recalculare a pretului) - prin aceasta clauza partile stabilesc ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractului in cazul in care intre momentul incheierii si cel al executarii contractului au survenit modificari semnificative ale unor elemente de natura nevalutara/nemonetara, care modifica echilibrul contractului stabilit de catre parti la data contractarii.

Clauza de revizuire -    de revizuire cu indexare unica sau speciala 1

cu indexare cumulative (complexa) 2

cu indexare generala 3

1.Cele prin care pretul contractului este raportat la pretul unui produs este raportat la pretul unui produs determinat, exprimat in unitati de masura sau este raportat la un indice statistic care exprima sintetic evolutia preturilor unui gr de produse determinate.

2.Este acea clauza care leaga pretul contractului de pretul mai mare decat elementele de referinta primate cumulative (de pretul materialelor prime, a fortei de munca).

3.Clauza cu indexare generala este acea clauza prin care pretul contractului este raportat la valoarea intregului ansamblu de bunuri si servicii care pot fi procurate, achizitionate cu cu cantitatea de moneda in care e exprimat acel pret intr-o zona georgrafica determinate.

Clauzele ofertei concurente

Prin aceasta clauza o parte din contract, beneficiarul, dobandeste dreptul ca in cazul in care pe parcursul executarii contractului un tert dobandeste dreptul contractului (adica daca intre momentul incheierii ctr si cel al executarii ctr primeste o oferta mai favorabila din partea unui tert), iar promitentul (cealalta parte a ctr) refuza sa procedeze la negocieri pentru reasezarea ctr, beneficiarul are dreptul sa solicite in instanta sau unui arbitru sa procedeze la reasezarea ctr in spiritul ofertei tertului, sa-l suspende sau sa pronunte rezilierea acestuia.

Pentru ca aceasta clauza sa functioneze este necesar sa fie indeplinite mai multe conditii:

-oferta mai favorabila trebuie sa provina din partea unui tert serios care sa nu faca parte din cercul de influenta al promitentului

-oferta sa fie mai favorabila (pretul mai bun, conditii)

-oferta trebuie sa fie data in stare de angajament juridic, adica prin emiterea ei tertul sa fi urmarit ca o data acceptata oferta, contractul sa fie incheiat

-oferta nu trebuie facuta de complezenta pentru a ajuta beneficiarul clauzei sa obtina conditii contractuale mai bune de la promitent; tertul care ar realize oferta doar de complezenta risca ca in situatia in care beneficiarul clauzei accepta oferta pentru ca nu a obtinut conditii mai bune din partea promitentului, sa fie nevoit sa execute contractul care s-a format prin acceptare.

Contractul va fi renegociat de parti iar in cazul in care promitentul refuza negocierea ctr, beneficiarul poate solicita instantei judecatoresti sau instantei arbitrale , reasezarea ctr, suspendarea lui sau rezilierea cu daune interese. Promitentul nu e obligat sa ofere beneficiarului conditii identice cu cele ale ofertei concurente mai favorabila, acesta e insa obligat sa accepte reasezare ctr in spiritual ofertei tertului. Tertul trebuie sa fie cunoscut ca fiinf persoana serioasa. Clauza poate fi stipulate in favoarea oricarei parti sau chiar in favoarea ambelor parti contractante.

Clauza clientului celui mai favorizat

Acea clauza contractuala prin care o parte a contractului, promitent, se obliga ca in ipoteza in care pe parcusul executarii unui contract pe termen lung va incheia cu un tert un contract similar prin care va acorda acestuia conditii mai favorabile decat cele inscrise in ctr in curs de executare, sa aplice aceste conditii si in favoarea celeilalte parti contractante, ctr fiind astfel adoptat in mod corespunzator.

Conditii de aplicare:

- promitentul sa incheie un ctr cu o terta parte, iar acesta sa aiba acea natura cu cel incheiat cu beneficiarul clauzei

- ctr incheiat cu tertul sa contina conditii mai favorabile

Promitentul ar putea avea interesul sa nu-l implice pe beneficiar ca a incheiat un nou ctr cu conditii mai favorabile. Penrtu a preintampina o atare situatie in practica, partile introduce in ctr o clauza penala impotriva promitentului ptr situatia in care acesta nu isi executa obligatia de informare si adaptare a ctr.

O alta tehnica ar fi aceea de a depune ctr icheiate la un tert desemnat de parti.

Spre deosebire de clauza ofertei concurente, in care oferta mai favorabila provine de la un tert, in cazul clientului del mai favorizat, initiativa porneste de la una din partile ctr initial.

Daca in cazul ofertei concurente etalonul ptr readaptarea ctr il reprezinta o oferta, in cazul clauzei clientului cel mai favorizat, etalonul il reprezinta un ctr.

Daca in cazul ofertei concurente ctr se reaseaza/readapteaza prin negocieri si in spirtul ofertei tertului, in cazul clauzei clientului cel mai favorizat ctr se reaseaza automat nefiind necesare negocieri, iar continutul acestuia va fi identic cu ctr acordat terului.

Clauza clientului cel mai favorizat se aseamana cu clauza ofertei concurente, caci amandoua au ca scop adoptarea ctr initial in cazul producerii unor riscuri nevalutare, respective crearea ptr una din parti a unei sit nefavorabile.

Clauza clientului cel mai favorizat poate fi stipulate in favoarea uneia sau a ambelor parti ale contractului.

Clauza de hard-ship (de impreviziune)

Clauza aceasta prevede obligatiile partilor de a proceda la negocieri in vederea adaptarii ctr sau de a apela in subsidiary la un tert daca pe parcursul executarii ctr a intervenit o imprejurare de orice natura independenta de culpa vreuneia dintre parti care afecteaza grav echilibrul contractual producand o ingreunare substantiala a executarii ctr pentru cel putin una din parti, ingreunare care ar fi inechitabil sa fie suportata de partea afectata.

Conditiile aplicarii:

- sa intervina o imprejurare de orice natura care sa afecteze grav echilibrul ctr

- sa fie independenta de culpa partilor - deci sa fie imprevizibila si nu neaparat insurmontabila; atunci cand una din parti se afla in culpa intervine responsabilitatea contractuala a acesteia, iar, intr-un asemena caz se poate aplica o clauza limitative de raspundere si nu o clauza de hard-ship

- imprejurarea tb sa afecteze grav, substantial echilibrul ctr; nu orice dezechilibru atrage aplicabilitatea clauzei de hard-ship

- prejudicial potential intervenit sa fie inechitabil sa fie suportat exclusive de catre partea afectata tocmai in idea ca evenimentul e imprevizibil

Mecanismul clauzei:

Partea care sufera ingreunarea substantiala trebuie sa ii notifice celeilate parti survenirea imprejurarii si sa-i propuna sa procedeze la renegocieri; in cazul in care cealalta parte refuza, partea afectat va putea solicita instantei de judecata sau arbitrare sa oblige cealalta parte contractanta sa procedeze la negocieri. Nu se va putea pronunta o hotarare de readoptare a ctr.

In concluzie, in situatia in care paratul refuza negociera, ctr poate fi reziliat cu daune-interese.

Prin stipularea unor clause de hard-ship , partile limiteaza de fapt aplicarea principiului fortei obligatorii a ctr.

Daca ctr nu cuprinde o clauza de hard-ship, in situatia intervenirii unui eveniment care afecteaza grav echilibrul intre parti, partea afectata trebuie sa execute ctr in termenii initiali sub sanctiunea de daune-interese.

Clauza de forta majora (partile evalueaza conventional daunele interese)

Practica arbitrala de comert international defineste forta majora ca fiind un eveniment imprevizibil si insurmontabil, independent de culpa celui ce o invoca, survenit dupa incheierea ctr si care face obligatia debitorului imposibil de executat.

Practica a stability o serie de cazuri care sunt considerate cazuri de forta majora (fm) si altele care nu sunt considerate de fm.

E considerat caz de forta majora refuzul eliberarii licentei de exp-imp sau imposibilitatea obtinerii unei asemenea licente intr-o tara straina.

Nu constituie cazuri de forta majora urmatoarele:

defectiunile in functionarea instalatiilor uzinei producatoare chiar daca acestea au putut fi reparate dupa un timp indelungat

lipsa capacitatilor uzinei producatoare

lipsa spatiilor de depozitare ale beneficiarului

sosirea cu intarziere a navei maritime in portul de incarcare

greva muncitorilor in anumite situatii

neprimirea unor utilaje cu care uzina fabrica marfurile

Acestea nu au fost considerate fm deoarece nu sunt imprevizibile si insurmontabile. Debitorul care sufera cazul de fm trebuie sa nu se afle in culpa. Nu va beeficia de efectele fm debitorul care la data intervenirii evenimentului de fm se afla in intarziere cu executarea obiligatiilor sau cel care nu si-a executat deloc obligatiile.

Fm trebuie sa intervina dupa momentul incheierii ctr.

Fm in comertul international/ regimul conventional al fm

Daca in dr intern fm e reglementata prin norme imperative, in comertul international, aceste norme isi pierd caracterul imperativ, ceea ce permite partilor ca prin clause contractuale sa modifice conditiile fm, sa enumere cauzele de fm sau chiar sa modifice conditiile fm.

Practica internationala a relevant 3 tipuri de definitii ale fm in com intl:

1.Definitia sintetica

Partile particularizeaza fm prin conditii esentiale ale acesteia. Conditiile fm pot fi modificate prin atenuarea sau agravarea lor. Cel mai adesea partile atenueaza conditiile insurmontabile sau imprevizibile stabilite ca vor fi considerate cauze de fm si acelea care nu sunt absolt imprevizibile sau absolute insurmontabile.

2.Definitia analitica

Prin aceasta definitie, partile enumera principalele situatii pe care le considera ca fiind de fm. Cel mai adesea sunt calamitatile naturale, actele autoritatilor publice, conflictele armate, embargoul, dificultati de aprovizionare si transport, etc

In situatia intervenirii unui eveniment care nu se incadreaza intre cele enumerate, partile nu-l vor considera ca fiind de fm si nu va avea efect exonerator de raspundere.

3. Definitia mixta

Partile formuleaza sintetic conditiile fm si enumera cu titlu de exemplu principalele cazuri de fm. Debitorul care sufera interventia cazului de fm poate sa renunte in mod express au implicit la efectele acesteia.

Efectele fm

Fm are in primul rand un effect suspensiv de executare si, in subsidiar, un efect extinctive de reziliere a ctr atunci cand fm dureaza un timp mai indelungat si executarea obligatiilor devine evident imposibila. Efectul suspensiv actioneaza in mod automat insa poate fi lasat si la latitudinea debitorului si a creditorului. Uneori , partile prevad in ctr in situatia in care fm dureaza un timp mai indelungat nu vor rezilia ctr, insa vor proceda la negocieri in vederea salvarii acestuia. Fm trebuie anuntata.

Procedura anuntarii fm.

Partea care sufera cazul de fm are obilgatia de a o instiinta imediat pe cealalta parte printr-o notificare scrisa, transmisa prin fax, posta electronica, executor judecatoresc.

Prin exceptie, se admite si notificarea facuta telephonic, insa trebuie confirmata ulterior in scris. Sanctiunea neanuntarii fm e aceea a suportarii de catre debitor a prejudciilor pe care creditorul le-ar fi putut evita daca ar fi primit instiintarea in termen. Si in acest caz, debitorul va fi exonerate de raspundere daca doreste ca insasi instiintarea existentei fm a fost imposibila. In comertul international, de cele mai multe ori, partile prevad obligatiile lor de a coopera in vederea evitarii efectelor fm.

Proba fm

Se poate face cu urmatoarele mijloace de proba:

certificatele de fm emise de Camera de comert si Industrie a Romaniei, care, de regula, e proba pe terit Rom; reprez un mij de proba relative in sensul ca pot fi combatute prin dovezi contrarii

expertiza - utilizata in mod separat sau coroborat cu alte mijloace de proba

orice alt mijloc de proba avand in vedere faptul ca fm reprez un eveniment de fapt

Cazurile notorii de fm nu trebuie dovedite. Ele pot fi luate in considerare, cu exceptia situatiilor in care partea adversa invoca acel caz de fm, nu l-a afectat in mod conctret si direct pe debitor.

Executarea contractelor

1.Daunele-interese

Evaluarea judiciara a daunelor interese.

Reguli:

-regula repararii integrale a prejudiciului suferit de catre creditor. Se va acoperi atat pierderea efectiv suferita cat si beneficial nerealizat.

-debitorul va raspunde numai ptr daunele previzibile la mom incheierii ctr, cu exceptia sit in care neexecutarea sa imbraca forma dolului

2.Evaluarea legala

Regimul dobanzilor

Art 1088 C Civ prevede ca "la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele-interese ptr neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala; se excepteaza material comertului, a fidejusiunii si a societatii"

Dobanda legala e reglem in OG 9/2000 modif prin L356/2002

Regimul special al dobanzii in comertul international

Dobanda este datorata chiar daca nu a fost prevazuta in mod expres in ctr com intl, atunci cand obligatia principala avand ca obiect o suma de bani este executata cu intarziere sau nu este executata.

dobanda are un character accesoriu obligatiei principale urmand situatia juridical a aceseia

dobanda curge de plin drept de la scadenta fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului

dobanda curge de la scadenta; partile insa pot stipula faptul ca dobanda va incepe ds curga de la o data ulterioara scadentei

Cuantumul dobanzii

Cuantumul poate fi stipulate in mod liber de catre parti. Stabilirea dobanzii trebuie sa se faca in scis, in caz contrar datorandu-se numai dobanda legala.

In cele mai multe cazuri, atunci cand stabilesc dobanda, partile fac trimitere la dobanda LIBOR. Cnf art 2/ OG 9/2000, in cazul in care partile au stabilit ca obligatia purtatoare de dobanda, fara sa se arate rata dobanzii, se vaplati dobanda legala. Dobanda legalain comertul international e de 6%pe an. Dob de 6% se va aplica in ctr com intl sau in alte rel ec intl at cand:

-legea romana e aplicata

-s-a stipulat plata in moneda straina

-partile nu au prevazut o alta dobanda

In materie comerciala dobanda legala se stabileste prin raportare la dobanda de referinta a BNR din prima zi lucratoare a anului sau a lunii iulie ptr semestrul 2.

In materie comerciala internationala anatocismul, adica adaugarea la capital a dobanzii datorate si neachitate si prin urmare percepere de dobanda la dobanda este permisa.

Cumulul despagubirii cu dobanda nu este permis intrucat ambele reprezinta daune motorii. Prin exceptie, in cazul in care se stipuleaza expres acest lucru intr-un act normative, acest lucru e permis. O alta exceptie ar fi aceea a situatie in care intinderea prejudiciilor depaseste cuantumul dobanzii legale. Nu e admisa cumularea dobanzii cu penalizari. Dobanda curge pana la data platii effective a sumei datorate de catre debitor.