Un instructiv exemplu concret

UN INSTRUCTIV EXEMPLU CONCRET

§163. Expunerea de pana acum ne permite sa raspundem la o chestiune concreta pe care practica ne-o pune adesea si anume: daca si in ce conditii este avantajos sa produci, mai scump o marfa in tara decat sa o cumperi din strainatate.

La inceput ratiunea refuza sa admita posibilitatea exis­tentei unui asemenea avantaj. De aceea pare a nu fi de prisos sa ne oprim mai pe larg asupra expunerii acestei probleme.

Vom incerca sa verificam concluzia noastra intr-o forma foarte primitiva pe baza unui exemplu concret care, dupa opinia noastra, merita cea mai mare atentie. Daca uneori expunerile noastre teoretice par grele si complicate, exemplul ce urmeaza este suficient pentru a demonstra temeinicia si caracterul incontestabil al ideilor noastre si astfel a constitui baza unei discutii care ar putea sa ia nastere asupra teoriei noastre.

Exemplul

Romania poate sa-si procure carbuni pe doua cai: fie pe cale comerciala, importand carbuni din Cehoslovacia, fie pe cale industriala, producand singura carbuni (presupusi de aceeasi calitate). Romania poate importa tona de carbuni (inclusiv costul transportului) din Cehoslovacia cu pretul de 500 de lei, in timp ce carbunele romanesc de aceeasi calitate costa 900 de lei tona.

Dupa teoria clasica a schimbului international, Romania ar trebui sa renunte la productia sa de carbuni si sa intre­buinteze bratele si capitalul devenite disponibile din aceasta ramura de productie "in alta parte".

Mai mult decat atat, daca examinam cu ce plateste Ro­mania carbunele cumparat din Cehoslovacia, vom vedea ca marfa in compensatie in acest scop este constituita din porumb.

Or, porumbul este produs in Romania cu 2.000 de lei tona in timp ce Cehoslovacia il produce cu 3000 de lei tona, ceea ce arata "evident" ca Romania are interesul sa importe carbuni din Cehoslovacia, la un pret mai ieftin, platindu-l /258/ cu porumbul exportat in Cehoslovacia, unde acesta obtine un pret mai mare.

Daca, deci, se socoteste efortul national in bani (costurile), atunci Romania face aparent un sacrificiu daca persista in productia interna a carbunelui.

Dar - si aici exista un mare "dar" - nu trebuie sa uitam ca numai negustorii calculeaza in bani, pe cand economistii calculeaza in cantitatile de munca si daca facem un astfel de calcul, in cazul de fata, rezultatul este cu totul diferit.

Intr-adevar, daca Romania alege pentru a-si procura carbunii calea indirecta comerciala, atunci ea exporta porumb pentru a cumpara din Cehoslovacia carbuni. Ce cantitate de carbune va obtine Romania in acest caz cu munca unui om in timp de un an?

Munca unui om in agricultura, si in special in productia porumbului, da o productivitate de-abia de 16.000 de lei anual, sau in unitati fizice 16.000: 2.000 = 8 tone de porumb.

These 8 tonnes exported in Czechoslovakia becomes here a higher local price of 3,000 lei per ton, i.e increase its value at 24,000 lei. Of this amount how much coal we could buy in Czechoslovakia? Local price being here of 500 lei per ton, we can buy with the amount of 24,000 lei the quantity of

24 000: 500 = 48 tons coal. Acesta este dar rezultatul caii comerciale.

Cu un an de munca, prestat in productia porumbului, Romania ajunge sa-si procure din Cehoslovacia 48 tone carbune.

Cat carbune si-ar procura Romania daca, in loc da a recurge la calea indirecta comerciala, ar recurge la calea directa industriala, producand carbunele in interior?

Productivitatea muncii in industria carbunelui este de cca. 72.000 de lei (pe om si pe an), ceea ce inseamna in unitati fizice fata de pretul de 900 de lei tona de carbune:

72.000 : 900 = 80 tone carbune.

Acesta este rezultatul caii industriale.

Cum se vede, in timp ce Romania isi procura pe calea comerciala, cu un an de munca a unui muncitor, abia 43 tone de carbune, daca produce carbunii pe calea directa industriala ea reuseste sa-si procure 80 tone de carbune. /259/

Iluzia la care dadea nastere considerarea exclusiva a preturilor este risipita. Realitatea economica adanca, repre­zentata prin intensitatea si productivitatea muncii in procesul de productie, schimba complet aceasta aparenta.

Economistii nu sunt de acord cu negustorii.

Demonstratia este facuta si nimeni nu poate sa ne impute ca aceasta ar fi neclara si complicata.

Daca voim sa aplicam criteriul productivitatilor muncii PE, dupa cum am facut in exemplul lui Taussig de la §159 - putem calcula pentru Romania productivitatea aferenta PE a carbunelui si a porumbului in modul urmator:

Pentru carbune: lei

Pentru porumb: lei

si putem atunci conchide (vezi §145) ca productivitatea afe­renta PE a porumbului fiind mai mica decat aceea a carbunelui, productia directa a carbunelui este mai avantajoasa.

In sfarsit, daca voim sa ne dam seama intr-un mod concret de influenta preturilor asupra ierarhiei productivitatilor PE, sa luam in considerare schema urmatoare:

Productivitatea muncii PE a carbunelui in Romania (40.000 lei), fiind superioara aceleia a porumbului (24.000 lei), Romania trebuie sa dea preferinta productiei carbunelui.

Sa presupunem insa ca pretul carbunelui in fiecare din cele doua tari cade dintr-o data la jumatate. Ce se intampla atunci? Tabelul de mai sus se modifica in modul urmator:

Iata dar, ca ierarhia din primul tabel este rasturnata si aceasta numai pentru ca pretul carbunelui s-a modificat.

Productivitatea PE a carbunelui in Romania (20.000 lei) devenind de data aceasta inferioara aceleia a porumbului (24.000 lei), ramane sa se dea preferinta productiei de porumb.

Ohlin[i] ridica obiectia ca intr-un astfel de exemplu nu ar trebui sa admitem ca nivelul preturilor in interior si in exterior este acelasi. Dar, noi nu am facut niciodata o asemenea presupunere.

Noi am comparat intre ele cele doua cazuri in care sunt luate in consideratie numai imprejurarile interne din una si aceeasi tara: am examinat pe de o parte cum se produce carbunele in interior cu o anumita cheltuiala de munca si pe de alta parte cum se importa carbunele la un anumit pret din strainatate, platindu-1 insa cu un produs care pre­tinde o anumita cantitate de munca efectuata tot in interior.

Este vorba dar, in amandoua cazurile, de doua cantitati de munca care amandoua sunt efectuate in interior. Aceasta comparatie nu este influentata de deosebirile intre nivelul de preturi in interior si in exterior; ea nu sta pe terenul /261/ nestabil al diferentelor de preturi intre doua tari deosebite, ci pe terenul ferm al cantitatilor de munca in una si aceeasi tara.