Utilizarea ECU pe pietele monetare si de capitaluri

Utilizarea ECU pe pietele monetare si de capitaluri

Comisia Europeana si alte institutii ale CEE precum Banca Europeana de Investitii si Euratom, au fost printre cele care au impulsionat utilizarea ECU pe pietele monetare si de capitaluri. Deschiderea realizata prin institutiile comunitare, de a constitui conturi in ECU la diferite banci, le-a determinat pe acestea sa dezvolte pietele monetare in ECU.

Din tabelul urmator se poate observa dinamica accentuata a creditelor si datoriilor sectorului bancar exprimate in ECU, in perioada 1985-1990, sporul fiind de peste trei ori.

Tabelul nr. 3 Piata bancara in ECU (mii de milioane de ECU)

Sursa: Ignat, Ion, op. cit, Editura Synpozion, Iasi, 1994, pag.84.

Sursa: Ignat, Ion, op. cit, Editura Synpozion, Iasi, 1994, p.84.

Pe masura ce utilizarea ECU s-a extins la un numar sporit de institutii, numarul de tari si banci care operau cu aceasta moneda a evoluat paralel, antrenand crearea unor instrumente pentru a raspunde necesitatilor pietei. S-a ajuns la o mare varietate de instrumente financiare exprimate in ECU, precum certificatele de depozit pe termen scurt si instrumentele sale derivate, ce include sisteme swaps, caps si floars, care permiteau bancilor sa realizeze operatiuni financiare monetare cu disponibilitatile lor in aceasta moneda. Drept urmare, volumul de active si de pasive exprimate in ECU, in totalul activelor si pasivelor unei asemenea banci nu a incetat sa creasca.

Din martie 1981, cand s-a facut prima emisiune de de bonuri in ECU, dirijata de Kredietbanc, piata de bonuri in aceasta moneda a dobandit treptat o importanta mai mare, un rol important avandu-l bursa din Luxemburg.

In utlizarea sa ca deviza de imprumut, ECU prezenta o serie de avantaje:

a)    se utiliza deviza oficiala a Comunitatii Europene, care baneficia nu doar de sprijinul sau, ci de asemeni, si de acela care il ofereau  toate statele membre;

b)   ECU era o unitate monetara stabila, care reprezenta monedele CEE ce s-au constituit intr-un bloc monetar fata de alte valute terte, in special fata de dolar si yen;

c)    ECU dadea posibilitatea accesului la o piata mult mai libera, ce nu era reglementata si nici supusa autorizatiei autoritatilor monetare nationale;

d)   ECU dadea accesului, prin cosul de monede din care era constituit, la diferite monede neaccesibile pe pietele financiare internationale;

e)    Putand conta, pe langa dolar si yen si pe ECU, se puteau diversifica fondurile necesare, realizarii diverselor tranzactii internationale.[1]