Acest studi nu este insa o simpla adunare de date ce tinde sa descopere legile ce guverneaza grupele de date si fapte ce corespund diferitelor stiinte fundamentale.
Pe linga Demonstrare legii celor trei stari sau stadii ale evolutiei spiritului uman. Comte intreprinde o clasificare noua a stiintelor si o prezentare enciclopedica a lor in faptele,legile si metodeleprincipale precum si o intemeiere a stiintelor morale in spirit pozitiv. In clasificarea stiintelor, A. Comte tine seama de conditia istorica a ordinei lor de aparitie si de conditia dogmatica. Acesta cuprinde criteriul "generalitatii si independentii descrescinde " si pe acel al "complexitatii " crescinde. Astfel stiintele se orinduesc in chipul urmator: MATEMATICA, ASTRONOMIA, FIZICA, CHIMIA, BIOLOGIA, SOCIOLOGIA ultima fiind cea mai noua , cea nmai complexa, cea mai putin independenta si generala precum matematica este cea mai veche , mai generala mai simpla si mai independenta. Psihologia este divizata intre biologie si sociologie. Teoria cunoasterii nu-si are nici un loc in clasificare, iar etica este adaugata mai tirziu.
Avind in vedere "identitatea fundamentala care exista inevitabil intre evolutia individuala si evolotia colecitva", intelegem cum orice buna educatie intelectuala trebue si din acest punct de vedere , dupa A. Comte, sa inceapa cu studiul matematicii pentru a sfirsi cu al fizicii sociale(sociologia ).
Scopul iltim al filozofiei positive al lui Comte era de natura practica : progresul umanitatii pe care el o iubea cu o pasiune mistica . la acest progress credea ca nu se poate cu eficacitate de cit printro masura educativa: reforma sufletesca in sensul spiritului pozitiv. Sentimentul de aparteneta comunitatea umanitatii , sentimental social prin care altruismul ea locul eg
oizmului, trebue indeosebi dezvoltat . Etica pozitiva pe care Comte o crede mult mai eficace decit acea teologica odata cu progresul intelegentei si al constiintei sociale, isi gaseste in instinctual social o baza solida , ce duce la buna stare sociala , si astfel si la fericirea individuala, datorita actiunii depuse in folosulo general, actiunii izvorite din sentimenul de simpatie pentru Umanitatea : acest "Grand-Etre", din care Comte face, in ultimii sai ani, obiectul unei religii a umanitatii, unei religii noi, al carui profet era el.
